În dialog cu cititorii noştri: Valeriu Zubco, procurorul general al RM
Întrebare: Dle procuror, ne-am convins nu o dată că, mai ales în ultimii opt ani, Procuratura a fost un instrument politic, de şantaj şi persecuţie a celor ce nu conveneau Puterii. Ce garanţii daţi că veţi pune capăt acestei practici? (Livia)
Răspuns: Nu pot să răspund pentru ce au făcut sau nu au făcut predecesorii mei. Legea prevede în mod expres că Procuratura nu poate fi un instrument politic în mâinile guvernării, oricare ar fi aceasta. Este o instituţie autonomă şi Puterea poate interveni doar în chestiuni ce ţin de desemnarea procurorului general, de stabilirea componenţei nominale a Colegiului Procuraturii sau de structura ei. În rest, legea e cea care trebuie să-şi spună cuvântul şi tocmai de aceea vă asigur că Procuratura nu va mai fi un organ care să primească şi să îndeplinească indicaţii politice.
Î.: Totuşi, de când sunteţi în funcţie, aţi avut vreo solicitare de acest gen? (Livia)
R.: Nu, dar am avut foarte multe interpelări şi întrebări din partea deputaţilor din Parlament, inclusiv solicitarea ca procurorul general să vină să dea anumite explicaţii în şedinţa Legislativului. Le-am răspuns, făcând referire la Legea privind regulamentul Parlamentului, că reprezentanţii puterii judecătoreşti nu răspund la întrebări în plen. Însă răspund la toate întrebările şi interpelările adresate în scris.
Î.: RM a pierdut peste o sută de dosare la CEDO, sute de persoane nevinovate au avut de suferit, din banii contribuabililor oneşti se achită sume enorme pentru plata penalităţilor impuse Guvernului RM din cauza prestaţiei precare a unor procurori sau ofiţeri de urmărire penală care au îndeplinit orbeşte indicaţii ilegale. Ce se întreprinde/se va întreprinde faţă de cei care au admis/comis ilegalităţile constatate de către instanţele naţionale şi internaţională din lipsă de profesionalism ori, mai grav, cu bună ştiinţă? Poate unii mizează pe scurgerea lentă a termenelor de prescripţie? (Vladimir Şarban, pretorul sectorului Centru, mun. Chişinău)
R.: Vom înainta acţiuni de regres în condiţiile Legii cu privire la Agentul guvernamental şi a altor acte normative . Dacă se va constata că persoanele în cauză au comis acele ilegalităţi cu rea-voinţă şi intenţie, vom avea toate motivele să pornim o acţiune penală. Dar toate acţiunile se vor face conform legii.
Î.: Prezumţia nevinovăţiei este un principiu universal în justiţie. Cine şi când va răspunde pentru arestarea nelegitima a dlor Şarban, Becciev, Stati, Mocanu şi mulţi alţii? (Pavel Palii)
R.: Vor răspunde cei care se vor dovedi vinovaţi. Şi acest lucru se va întâmpla cât de curând. Am mai spus, nu suntem un organ de contracarare. Dar, în cazul în care se va demonstra că există o componentă de infracţiune, nu contează cine e omul şi ce funcţie ocupă - procuror, judecător, poliţist. El va fi deferit justiţiei.
Î: Care sunt criteriile de selectare a cetăţenilor în privinţa cărora Procuratura îşi cere scuze pentru fărădelegile comise - posturile ce le ocupă (S. Urecheanu, I. Pleşca), banii (G. Stati), apropierea de Moscova (V. Pasat)? Ce şanse, în acest caz, au oamenii simpli care nu-şi pot găsi dreptatea? (Politicianul Nicolae Andronic)
R.: Ţin să vă asigur că nu există niciun criteriu. În cazul în care dl Andronic va fi achitat de instanţa de judecată, va fi respectată aceeaşi procedură de a ne cere scuze conform legislaţiei în vigoare pentru erorile comise în cadrul urmăririi penale.
Î.: La 9 noiembrie, procurorul I. Popa, care a instrumentat toate cazurile politice la comanda lui V. Voronin şi V. Gurbulea, a cerut pentru politicianul N. Andronic şapte ani de puşcărie. Două zile mai târziu judecata l-a achitat. Procuratura este un organ cu supunere bine determinată şi Popa trebuia să obţină şi acordul dvs. Numai nu spuneţi că nu e aşa, deoarece şi acesta este un dosar de răsunet, în care lipseşte vreun document ce ar confirma ca Andronic şi-a pus semnătura. O să vă adresaţi cu apel asupra sentinţei de achitare, ţinând cont şi de faptul că Popa încă din 2006
căuta materiale compromiţătoare pe Andronic? (Politicianul Nicolae Andronic)
R.: Să fie foarte clar: nu contează dacă e vorba de Popa sau de alt procuror. El este reprezentatul statului în proces. Dreptul de decizie îi aparţine conform legii. Nu poate fiecare procuror, când pleacă în instanţă, să ceară acordul procurorului general. Ce să cer eu în proces? Ar însemna IMIXTIUNE şi revenirea la practicile vechi. Dacă instanţa l-a achitat pe dl Andronic, putem să ne bucurăm - înseamnă că în RM se face dreptate.
Î.: Vreau să ştiu dacă s-a mai întreprins ceva pe cazul fiului meu. (Victor Boboc, tatăl lui Valeriu Boboc)
R.: Sigur că da, se lucrează mult pe acest caz. Cazul fiului dvs. e inclus în acelaşi dosar, pornit în privinţa Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” din cadrul MAI. Mai mult, noi am satisfăcut demersul avocatului care vă reprezintă, fiind creat un grup de procurori care investighează direct cazul. Aşteptăm opinia separată a expertului internaţional ca să fie finalizată expertiza în comisie pe marginea constatării motivelor decesului lui Valeriu Boboc. În rest, din păcate, sunt chestii pe care nu vi le pot spune la telefon.
Î.: SRL „Nalp Comerţ” a executat, în beneficiul Procuraturii Generale, lucrări de renovare a sediului Procuraturii din or. Teleneşti. De aproape un an însă, nu ne putem recupera banii cheltuiţi. Am trimis şi două scrisori pe adresa Procuraturii Generale. Cum să procedăm? (Petru Pleşca, directorul SRL „Nalp Comerţ”)
R.: Dacă există contractul de prestări servicii, nu e o problemă să plătim această datorie. Mai problematic e faptul că, pe moment, în bugetul Procuraturii se atestă un deficit de finanţe. Nu avem bani nici măcar pentru a procura combustibil pentru unităţile de transport din teritoriu. Am şi luat din cota pentru anul viitor… Dar, toţi antreprenorii îşi vor primi banii. Mai ales că au efectuat nişte reparaţii care erau necesare - multe dintre sediile procuraturilor raionale sunt într-o stare dezastruoasă.
Î.: Sunteţi la curent cu escrocheriile familiei Ion şi Maria Moţpan din Selişte, Nisporeni, care au nenorocit zeci de oameni, deposedându-i de peste trei milioane de lei? Când se va face lumină şi în acest caz ieşit din comun? (Zinaida Prisăcaru, primar de Selişte, Parascovia Bolea din Şendreni, Nisporeni, Dumitru Sârbu din Stăuceni, Criuleni ş.a.)
R.: Dacă există o cauză penală pornită la Nisporeni, noi putem să verificăm etapa la care se află dosarul… Apropo de relaţia „centru-teritoriu”, vreau să spun că la Procuratura Generală vin foarte multe plângeri. Dar am înţeles de la colegii mei că e vorba de un fel de „tradiţie” - atunci când vine o persoană nouă în funcţie, cetăţenii o iau de la capăt cu probleme adeseori foarte vechi… Eu îi înţeleg - e prea multă deznădejde şi ei caută soluţii. Şi astăzi procurorii care se ocupă cu verificarea în teritoriu sunt cei mai ocupaţi, cred.
Î.: Când vom fi informaţi despre rezultatele anchetei pe cazul Cubreacov. Dacă se va dovedi că dl Cubreacov într-adevăr şi-a organizat răpirea, ce măsuri se vor lua faţă de el? Ce mi s-ar întâmpla mie dacă mi-aş înscena aşa ceva? (Radu, Chişinău)
R.: Am reluat urmărirea penală pe cazul dat, care fusese suspendat la indicaţia unor persoane sus-puse. Acum în prim-plan a apărut şoferul care l-a dus în acea seară pe dl Cubreacov acasă. Într-un interviu acordat acum câteva zile, el spune că a lăsat la Procuratură telefonul la care poate fi găsit. Eu însă afirm că acest lucru nu e adevărat. Mai mult, procurorii au mers şi la părinţii lui, la Soroca, au încercat să-l contacteze, dar el nu răspunde la telefon... Oricum, deja a fost elaborat un plan de acţiuni împreună cu procurorii mun. Cişinău, au fost reluate audierile, inclusiv a fost audiat dl Cubreacov şi vom depune toate eforturile ca până în februarie 2010 să venim cu noi informaţii în acest caz. Cât priveşte „ce vi s-ar întâmpla dacă...”, aceasta decide instanţa, nu procuratura. Noi adunăm probe, nu pronunţăm sentinţe.
Î.: Sunt fost colaborator de poliţie şi, pentru că am raportat un furt de 17 milioane de lei, la indicaţia lui Mişin, Stoicov ş.a., mi s-au fabricat 18 cauze penale. De opt ani umblu pe drumuri. În toate cazurile am fost achitat. Dar, pe lângă aceea că nu s-a luat nicio măsură faţă de cei care figurau în raportul meu, responsabili de la Procuratură mi-au spus că există un ordin potrivit căruia, chiar dacă sunt achitat, procurorul e obligat să meargă iarăşi la Curtea Supremă. Măcar şi de o mie de ori. Acum, eu merg a opta oară în acelaşi dosar. E corect aşa ceva? (Alexandru Procop)
R: Într-adevăr, putem spune că s-a creat o practică vicioasă în acest sens şi tocmai pentru a o înlătura pregătim o propunere de modificare a Codului de Procedură Penală în ceea ce ţine de procedura de renunţare a procurorului la învinuire. Este un lucru necesar atunci când au apărut probe şi circumstanţe noi, necunoscute la momentul urmăririi penale şi care demonstrează că persoana este nevinovată.
La fel de important este ca toate cauzele să fie finisate, să nu stea cu anii în safeu. Au şi fost emise indicaţii către toate procuraturile municipale şi raionale să verifice ce e cu dosarele care se instrumentează, care din ele sunt suspendate etc. Sunt prea multe cauzele penale care stau cu anii „în aer” şi trebuie să facem ordine aici: dacă se constată componenta infracţiunii, dosarul să fie înaintat în instanţă. Dacă nu, cauza să fie încetată. Este în interesul nostru, dar mai ales al cetăţenilor. Ştiu că la noi mai este la modă „indicele trimiterii în instanţă a cauzelor penale” etc. Dar, eu consider că e mai bine ca două persoane vinovate să nu fie condamnate, decât una nevinovată să fie condamnată. Acesta e cel mai bun indice.
Î.: N-ar putea fi trasă la răspundere fosta conducere a Ministerului Învăţământului, care a distrus Colegiul Sportiv, cu o bază sportivă foarte bună din centrul capitalei, cu săli de antrenamente, terenuri de volei, fotbal, piscină etc. S-a distrus şi singura piscină acoperită din republică… (Petru Caraman, Chişinău)
R.: Vă sugerez să scrieţi o plângere pe faptele respective şi vă asigur că o vom examina. De exemplu, în urma unei adresări similare, am depus o cerere de reziliere a contractului de dare în arendă a bazinelor de la Manej. Deja acţiunea e pusă pe rol de Judecătoria Economică. Avem nevoie de faptele expuse, ca să ştim cum să lucrăm. Scrieţi pe adresa Procuraturii Generale - str. Bănulescu Bodoni, 26.
Î.: Pe lângă faptul că ne-am făcut celebri ca fiind cea mai săracă ţară din Europa, în aprilie 2009 ne-am proslăvit şi cu „coridorul morţii”. Vor fi pedepsiţi acei poliţişti? Chiar e atât de greu să fie identificaţi? (Tatiana, Chişinău)
R.: Vreau să vă spun că într-adevăr sunt greu de identificat, căci nu ştiu dacă există o breaslă mai solidară ca poliţiştii… Dacă vă amintiţi, acum câteva săptămâni se anunţa o grevă a poliţiştilor. Am organizat o întrunire cu acei poliţişti, am analizat probleme, am căutat soluţii. Dar le-am şi adus ca exemplu cazul dlui Mătăsaru - admit că, aşa precum spun poliţiştii, el a opus rezistenţă la reţinere. Dar cum s-a ales el cu comoţie cerebrală după reţinere? Şi-apoi, când un singur om e reţinut de vreo zece poliţişti, nu ştiu ce rezistenţă poate să mai opună… Dar mai avem o problemă cu identificarea poliţiştilor. Dintre semnatarii celor 103 plângeri pe maltratare depuse la Procuratură şi cele 700 de persoane care figurează în Raportul societăţii civile, nici jumătate nu s-au prezentat ca să fie audiaţi. Iar plângerile trebuie examinate.
Î.: De ce nu s-a creat până acum Consiliul Superior al Procurorilor? Nu credeţi că, prin delegările pe care le faceţi dintr-un loc in altul în absenţa acestui Consiliu, politica de cadre vine, cumva, în contradicţie cu legea? (Ion Ciobanu, Chişinău)
R: Vă explic. Conform Legii cu privire la Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor urma să fie creat încă în luna iulie, timp de patru luni de la adoptarea respectivei legi… Tot atunci trebuia să fie formate organele de autoadministrare a Procuraturii. Când am venit în Procuratură, am constatat că nici Consiliul, nici Colegiul de calificare, nici Colegiul disciplinar nu au fost create. Pentru a astupa aceste goluri, efectuăm această delegare, care nicidecum nu este contrară legii. Trebuie să ne exercităm atribuţiile, inclusiv completarea cu personal a procuraturilor de sector, direcţiilor şi secţiilor din Procuratura Generală.
Ca să lichidăm toate aceste lapsusuri programasem pentru astăzi, 27 noiembrie, Adunarea Generală a Procurorilor. Dar, în legătură cu gripa pandemică, am amânat-o pentru luna decembrie. Termenele sunt depăşite, e adevărat, dar noi acum ne străduim să reparăm ceea ce nu s-a făcut când trebuia să se facă.
Î.: Sunteţi fost ong-ist. Ce practici din sectorul neguvernamental aţi vrea să le aduceţi în activitatea Procuraturii? Nu zic că le şi veţi aduce. (Andreea, Chişinău)
R.: Deja am creat un grup care elaborează un nou concept al structurii Procuraturii. Vor fi reorganizate direcţiile şi secţiile existente, dar intenţionez să creăm şi două secţii noi. Una se va ocupa de examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului, inclusiv maltratarea şi tortura, căci suntem în lista neagră a Europei la acest capitol. Cea de-a doua va instrumenta infracţiunile cibernetice. Deocamdată, nu avem procurori pregătiţi să investigheze aceste cazuri, dar îi vom instrui. La fel cum urmează să treacă o pregătire specială procurorii care vor activa în cadrul secţiilor ce vor examina infracţiunile comise în forţele armate, după lichidarea, în conformitate cu o iniţiativă legislativă, a Procuraturii Militare. Deja avem înţelegeri cu donatorii străini care vor contribui pe diverse căi la instruirea lor.
Ar fi bine, de asemenea, de creat un serviciu psihologic în cadrul Procuraturii. Ştiu că unora acest lucru ar putea să le pară bizar, dar cred că psihologii trebuie să facă parte din statele de personal, atât ale comisariatelor de poliţie, cât şi ale Procuraturii. Verificarea stării psihologice a colaboratorilor organelor de forţă este importantă pentru a stabili dacă ei nu sunt afectaţi de funcţia pe care o deţin. Meseria îşi pune amprenta pe fiecare dintre noi şi asistenţa psihologului ar putea fi un instrument necesar care, fiind legalizat, va contribui la diminuarea abuzurilor
Î.: Până la 7 aprilie 2010, vom afla ceva mai mult decât (nu) se ştie până acum în dosarul „7 aprilie 2009”? (Adrian, Orhei)
R.: Cu certitudine. Am şi pornit urmărirea penală în privinţa Brigăzii de poliţie cu
destinaţie specială „Fulger”. A început audierea efectivului de comandă, urmează să fie audiate toate persoanele din conducerea MAI implicate în acele evenimente, dar şi alţi foşti şi actuali funcţionari. Sunt convins că multe lucruri se vor clarifica - şi cu Declaraţia de Independenţă, în legătură cu care Procuratura s-a autosesizat, şi cu arborarea drapelelor României pe cele două instituţii de stat, şi cu devastarea acestora etc. Mai devreme sau mai târziu, adevărul va ieşi la suprafaţă.
