În dialog cu ascultătorii noştri: Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare
Arcadie Gherasim
Întrebare: În anul 2009 am plantat, conform proiectului, 2,36 ha de viţă-de-vie în bază de ipotecă, prin „Moldova-Vin”. Dar încă nu am primit subvenţiile pentru ceea ce am plantat, deşi am prezentat toate actele necesare. Mai am de plantat 2,92 ha. Am luat un credit şi am deja probleme pentru că nu am de unde-l rambursa. Vă rog să-mi spuneţi când o să primesc subvenţiile promise? Ce documente trebuie să pregătesc? Sunt de acord cu orice variantă. Vreau să plantez viţă-de-vie pentru că am nişte copii cărora doresc să le făuresc un viitor. (Ion Dogaru, Lărguţa, Cantemir, conducător de gospodărie ţărănească)
V. Cosarciuc. Ipoteca nu mai există deja. Cât priveşte cele 2,36 ha, dvs. veţi primi banii promişi. În anul 2010 vom achita datoriile pentru 2009. Dacă mai doriţi să plantaţi viţă-de-vie, guvernul a stipulat în regulamentul pentru anul curent că vom susţine plantarea soiurilor de masă. Am prevăzut subvenţii de 30 de mii de lei pentru un hectar. Cei care vor să obţină sprijinul financiar trebuie să întrunească următoarele condiţii obligatorii: a) să aibă un plan de afaceri; b) să urmeze o şcolarizare; c) să aibă încheiat un contract sau măcar o înţelegere de consultanţă cu Agenţia de consultanţă în agricultură (ACSA); d) să aibă un contract de finanţare semnat cu Ministerul Agriculturii. Eu cred că o să reuşiţi şi vă doresc succes, dle Dogaru.
Î.: Sunt membru al Asociaţiei naţionale a apicultorilor şi aş dori să ne spuneţi care va fi mărimea subvenţiilor acordate nouă, apicultorilor, în anul 2010. Am aflat că veţi aloca doar câte 50 de lei pentru o matcă de albine şi mi se pare prea puţin. Ce veţi întreprinde pentru a reduce taxele pentru probele de laborator la stabilirea calităţii mierii, taxe care ajung până la 300 de dolari pentru o probă? Vă rugăm să protejaţi producătorii profesionişti de cei care au umplut piaţa cu miere contrafăcută. (Iulian Miron, Boldureşti, Nisporeni)
V. C.: În anul 2010, apicultorii ar putea beneficia de două tipuri de suport financiar. Pentru achiziţionarea mătcilor de albine cu vârsta de cel mult trei luni este prevăzută o subvenţie în valoare de 50 de lei pe unitate. Mai acordăm suport şi în ceea ce priveşte procesarea materiei prime agricole şi vom disponibiliza resurse şi pentru echipamentul de control asupra calităţii mierii de albine. În general, regulamentul pentru utilizarea mijloacelor prevăzute pentru agricultori se află încă în discuţie. L-am distribuit celor cointeresaţi şi acum îl discutăm împreună cu ţăranii din toate raioanele. Vom lua în calcul şi doleanţele dvs.
Î.: Eu şi nevasta, care e profesoară însă nu are un serviciu, am dori să punem pe picioare o afacere pentru a produce legume în Lunca Răutului. Am înţeles că au fost alocate pentru agricultură subvenţii în valoare de 300 de milioane de lei. Cum am putea să beneficiem şi noi de suport financiar pentru afacerea noastră? (Ion Boldişor, Ivancea, Orhei, ţăran)
V. C.: Pentru anul curent au fost alocate 18 milioane de lei cu destinaţia subvenţionarea producţiei de legume. Acest suport va fi acordat celor care doresc să-şi construiască o seră, un solar sau un tunel. Adică sunt trei sectoare ce urmează a fi sprijinite. Ca să puteţi beneficia de suport de la bugetul de stat, trebuie, înainte de toate, să elaboraţi un plan de afacere. La Orhei există Agenţia de consultanţă în agricultură. Noi am convenit ca angajaţii ei să ajute ţăranii la elaborarea planurilor de afaceri, inclusiv pe dumneavoastră, să trimită apoi aceste planuri pe adresa Ministerului Agriculturii pentru a fi aici analizate.
Î: Am vrea să aflăm dacă este exploatată legal cariera de nisip de la noi din localitate. Cetăţenii din satul nostru din au scris la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, dar nu a primit niciun răspuns. (Parascovia Donos, Scorţeni, Teleneşti)
V. C: Trebuie să faceţi o adresare oficială către Ministerul Mediului, iar eu o să scriu o adresare la CCCEC prin care voi solicita să fie trimis un control la Scorţeni pentru a verifica legalitatea privatizării carierei de nisip.
Î: Am în posesie cinci hectare pe care cresc legume. Aş vrea să aflu dacă sunt prevăzute subvenţii pentru legumicultorii care cultivă legume pe teren deschis. (Ion Cercel, Dubăsarii Vechi, Criuleni)
V. C. În cazul în care creşteţi legume pe teren deschis, aţi putea beneficia de subvenţii pentru utilizarea sistemului de irigare prin picurare. Vor fi alocate de la buget resurse care vor acoperi 30% din costul sistemului de irigare. În general, pentru suportul acordat la procurarea tehnicii, a echipamentului agricol şi pentru dezvoltarea sistemului de irigare este rezervată suma de 40 de milioane de lei. Este o sumă mare şi aţi putea deveni unul dintre beneficiarii de subvenţie. Trebuie să elaboraţi un plan de afacere şi să-l prezentaţi spre finanţare la minister.
Î.: Soţul meu a investit în două hectare de viţă-de-vie, plantaţie nouă şi am dori să construim un frigider pentru păstrarea strugurilor. Unde ne putem adresa, deoarece dorim obţinerea unui sprijin financiar şi mai vrem şi o şcolarizare? Ne-am adresat la ACSA dar, în afară de câteva foi cu adresele de unde am putea cumpăra frigiderul, nu am primit nimic. (Natalia Bejan, Cahul)
V. C.: Noi avem posibilitatea ca în acest an să vă acordăm un sprijin financiar prin subvenţionare. Eu vă propun să vă adresaţi la ACSA care o să vă ajute la elaborarea şi prezentarea planului de afaceri. După ce veţi primi subvenţia, ACSA va trebui să vă consulte de unde puteţi să procuraţi frigiderul, cum să proiectaţi încăperea etc. - până la darea completă în exploatare. Vă asigur că cei de la ACSA vă vor asista aşa cum vă spun eu. Dacă nu o să vă ajute, vă rog să contactaţi antecamera ministrului, la tel: 23-36-36.
Î: Cum putem scoate viticultura din impas? (I. Crăcan, r. Ungheni)
V. C.: Obiectivul nostru este crearea condiţiilor prielnice pentru ca viticultorii şi vinificatorii să-şi poată vinde producţia fără niciun fel de restricţii. Guvernul actual a eliminat deja restricţiile la exportul de struguri, la exportul vinului în vrac, a distilatelor de divin şi a divinului cupajat. Această liberalizare reală a exporturilor le va permite viticultorilor să-şi poată găsi cumpărătorii şi eu i-aş sfătui pe toţi să-i caute deja, din timp, pe aceştia din urmă. Noi vom discuta şi la nivel de direcţii agricole, şi la nivel de preşedinţi de raioane ca acum, la începutul anului, să se meargă în Ucraina, să se meargă în România şi să fie găsiţi cumpărătorii şi încheiate contracte cu ei. La nivel de guvern şi de minister, am întreprins acţiuni pentru a elimina barierele la exportul vinurilor pe pieţele din Rusia şi sunt sigur că anul curent vinificatorii vor avea mult mai multe posibilităţi pentru a realiza acest export.
Un proiect foarte important pe care îl promovează Ministerul Agriculturii prevede ca la noi, în R. Moldova, să apară vii mici, plantaţii de 20, 30 de hectare; să fie stimulată apariţia vinăriilor în aceste vii mici, un fel de minifabrici de producere a vinului, iar alături de aceste fabrici să apară şi mici hoteluri cu restaurant. Astfel, dorim să promovăm atragerea consumatorilor străini în Moldova, ceea ce ne va permite să dezvoltăm consumul intern şi să fim mai puţin dependenţi de export. Vom promova această strategie şi vom căuta resurse financiare pentru a susţine micii producători.
Î.: Care va fi în anul 2010 cantitatea de grâu achiziţionată în rezerva de stat şi la ce preţ se va face achiziţia? (Nicolae, Briceni)
V. C.: Încă nu a fost stabilită această cantitate, dar sper că vor fi achiziţionate circa 30 de mii de tone, deoarece, conform regulamentului, rezervele materiale de stat urmează a fi împrospătate în 2010. Acum despre preţ. În conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare, au fost create consiliile pe produs. Astfel, a fost creat Consiliul pentru grâu şi produsele din grâu. Membri ai acestui consiliu sunt producătorii de cereale, cei care prelucrează şi păstrează cerealele, adică elevatoarele, şi cei care procesează grâul - întreprinderile de panificaţie. Scopul consiliului pe produs este ca cei care activează pe această filieră să decidă împreună unele problemele, inclusiv stabilirea preţului la grâul ce va fi produs în 2010 şi a cantităţilor care ar putea fi vândute pe piaţa internă. Cu părere de rău, toţi cei enumeraţi încă nu au semnat un acord interprofesional care să prevadă preţul la care se va vinde grâul în acest an. Nu este cunoscut nici măcar minimul de referinţă.
Î.: Am dori să aflăm dacă vor mai fi achitate subvenţii pentru plantarea viţei-de-vie în anul 2009. Avem sădite cinci hectare şi am prezentat deja toate documentele necesare. (Tatiana, Elisenco, Cucoara, Cahul)
V. C.: Anul trecut, noi am achitat datoriile care s-au acumulat pentru anul 2008. Datoriile care s-au acumulat în 2009 pentru plantaţiile de viţă-de-vie de soiuri de masă şi soiuri tehnice vor fi achitate în prima jumătate a anului 2010.
Î.: Suntem foarte nemulţumiţi de felul cum va fi subvenţionată agricultura în anul 2010. Noi începem anul agricol cu 11 lei pentru litrul de motorină, pe când anul trecut era 6 lei. Nu va fi restituit TVA-ul, nu sunt prevăzute subvenţii la fertilizanţi. De ce nu aţi planificat subvenţionarea directă, pentru hectar? (Iurie Dubceac, Marienfeld, Cimişlia)
V. C: Anul curent, TVA la producţia agricolă este de 8%, comparativ cu 20%, cât era anul trecut. Cu părere de rău, nu se prevede restituirea TVA pentru chimicale, în schimb noi am introdus subvenţionarea la creditare. Cei care vor lua credite vor beneficia de un bonus la rambursare. În acest scop am alocat 100 de milioane de lei. Noi o să venim la Cimişlia săptămâna viitoare şi o să analizăm situaţia.
Î.: Aţi declarat anterior în presă că Fondul pentru Alimentaţie al ONU ar putea cumpăra produse alimentare din RM. Aţi discutat această posibilitate în timpul vizitei dvs. la ONU? (Valeriu Cuşma, Călăraşi)
V. C.: La ONU ne-am întâlnit cu directoarea PNUD şi am abordat această chestiune. Nu există nicio problemă ca produsele noastre alimentare să fie achiziţionate de către structuri specializate ale ONU. Este doar o singură condiţie: trebuie să convingem agenţii economici din RM să se înregistreze la structurile ONU ca potenţiali furnizori pentru diverse programe umanitare. Ministerul îi va consilia în acest proces pe toţi doritorii.
Î.: Am auzit că nu toţi agricultorii vor beneficia de subvenţii în acest an. Cum şi cui vor fi date? (Aurel, Nisporeni)
V. C.: În anul 2010, noi vom sprijini din contul fondului de subvenţionare nouă domenii importante. Astfel, orice agricultor va putea aplica pentru obţinerea unui sprijin din cele 100 mln. lei direcţionate spre stimularea creditării producătorului agricol. Vom stimula mecanismul de asigurare a riscurilor din agricultură şi vom aloca în acest scop 15 mln. lei de care ar putea beneficia toţi doritorii. Vom stimula investiţiile la sădirea plantaţiilor multianuale, suma prevăzută constituind 60 mln. lei. Un alt domeniu subvenţionat va fi producerea legumelor pe teren protejat, pentru care am prevăzut 18 mln. lei. Pentru stimularea investiţiilor la procurarea tehnicii agricole şi a echipamentului de irigare am planificat 40 mln. lei. Pentru susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice sunt alocate 7 mln. lei. Pentru dezvoltarea tehnică a fermelor zootehnice sunt disponibile 15 mln. lei. Pentru stimularea procurării animalelor de prăsilă sunt prevăzute 15 mln. lei. Pentru stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare sunt rezervate 30 mln. lei.
Î.: În ce mod vor fi subvenţionaţi crescătorii de animale? (C. Iov, Sângerei)
V. C.: Crescătorii de animale vor beneficia de un suport de 30 de milioane de lei: pentru renovarea şi reutilarea fermelor zootehnice şi pentru procurarea animalelor de prăsilă. La renovarea fermelor va fi subvenţionat 30% din costul utilajului tehnologic destinat minifermelor, dar suma maximă acordată nu va depăşi 200 de mii de lei pentru o entitate economică. La procurarea animalelor de prăsilă subvenţiile vor fi acordate după cum urmează: la procurarea vacilor de prăsilă cu vârsta de cel puţin 12 luni - 30 de lei/kg; a vierilor cu vârsta de 6-8 luni - 25 lei/kg; a mioarelor şi căpriţelor cu vârsta de 6-20 de luni - 15 lei/kg etc.
Î.: Unde vor fi construite reţelele de irigare finanţate din grantul acordat de SUA? (N. Cibotaru, Chişinău)
V. C.: Din cele 262 de milioane de dolari, acordate de SUA în formă de ajutor nerambursabil, 72 de milioane sunt prevăzute pentru reabilitarea sistemelor de irigare. Vor fi reabilitate şase sisteme aferente râului Prut şi cinci sisteme de irigare aferente Nistrului. În total, vor fi reabilitate 11 sisteme magistrale de irigare. Aceasta ar însemna restabilirea staţiilor de pompare şi a conductelor care transportă apa până la bazinele de acumulare.
Î.: Oare nu este o ruşine să importăm produsele alimentare? (Teodor Marşalcovschi, profesor, Bălţi)
V. C.: Obiectivul guvernului AIE este să asigurăm securitatea alimentară a RM prin substituirea produselor de import şi să majorăm exportul. În anul 2009, produsele alimentare în volumul total al exporturilor au valorat 600 mln. dolari, iar importurile de produse alimentare au constituit 500 mln. dolari. Noi considerăm că în prezent importăm o cantitate prea mare de produse alimentare. Iată de ce politicile promovate de minister în domeniul agriculturii şi industriei alimentare sunt orientate spre a crea infrastructura de procesare a producţiei agricole primare şi de a crea, astfel, oferta internă de produse locale pentru piaţa autohtonă. Întregul sistem de subvenţii pentru acest an este orientat spre atingerea acestui scop.
Î.: Din anul 2000 şi până în prezent, în satul Vălcineţ din raionul Ocniţa încă nu a fost repartizată cota valorică la 801 ţărani. Ne-am adresat în judecată, am obţinut câştig de cauză, însă liderul SRL „Codr-Gai-Agro” Vasile Gaiciuc refuză să ne-o dea. (Valentina Turcoman, conducătoarea gospodăriei ţărăneşti „VT”.
V. C.: Suntem la curent că în RM mai există problema distribuirii cotei valorice. Pregătim un proiect de modificare a legii pentru a putea simplifica procedura de atribuire a acestei cote. Referitor la cazul din Vălcineţ, eu cred că, dacă există o decizie a judecăţii, ea trebuie să fie executată. O să mă adresez la Ministerul Justiţiei, Departamentul de executare a deciziilor, şi voi ruga să întreprindă măsuri pentru ca cei care au dreptul să intre în posesia cotei valorice să o poată face.
Î.: Cum se calculează salariile la „Viorica-Cosmetic” astfel încât cei angajaţi recent primesc salarii mai mari decât cei care au lucrat aici o jumătate de viaţă? De ce secretara are un salariu la fel de mare ca cel al directorului tehnic? (Alexandru, Chişinău)
V. C.: Eu vă promit că vom crea un grup de lucru care va merge la SA „Viorica-Cosmetic” şi va efectua un control.
Î.: De ce s-a majorat preţul la lapte? Am auzit că se va ieftini. Este adevărat? (Elena Criotoru, Chişinău)
V. C.: În perioada de iarnă, preţurile la unele produse alimentare au caracteristica de a fluctua. La preţurile la lapte această fluctuaţie se înregistrează, de obicei, în luna decembrie. De data aceasta s-a întâmplat la 11 ianuarie. Preţul a crescut în medie cu 3%. Ministerul a iniţiat convocarea Consiliului pe produs pentru ramura lactatelor. În urma discuţiilor, companiile care lucrează în domeniu au declarat că nu mai au temei de a majora în continuare preţul la lactate şi că, din luna aprilie, preţurile se vor micşora.
