Declaraţia îi aparţine ministrului suedez de Externe, Carl Bildt, şi a fost făcută marţi pentru Euobserver.com. Oficialul suedez a pus cărţile pe masă: Uniunea Europeană are de oferit R. Moldova un acord de asociere şi un acord de liber schimb. De cealaltă parte, Rusia ar fi oferit gaze naturale ieftine. Declaraţia lui Carl Bildt mai conţine şi un avertisment: venirea la putere a comuniştilor la Chişinău ar însemna încetinirea ritmului reformelor şi, drept urmare, o frânare a relaţiilor cu Uniunea Europeană.
Politicienii de la Chişinău au de ales între oferta Moscovei şi oferta Uniunii Europene. La nivel internaţional, apele s-au limpezit după alegerile din 28 noiembrie. Dar iată că au trecut două săptămâni de la alegeri şi apele politicii de pe malul Bâcului au rămas în continuare tulburi. Cu mai mulţi ani în urmă, politicienii de la Bruxelles vedeau în meandrele politicii de la Bucureşti dovezi de nerespins ale unui bizantinism fără scrupule. Acum, bizantinismul de la Chişinău este de natură să stârnească îngrijorare. Rezultatul alegerilor este cât se poate de clar: atâtea procente, atâtea mandate. Principiul care sare în ochi ar fi împărţirea proporţională a guvernării. Însă la Chişinău se vede altfel: cei cu mandate mai puţine vor să fie la egalitate cu cei cu mandate mai multe. Timpul trece şi negocierile nu ajung la niciun rezultat. Între timp, comuniştii aşteaptă. Aşteaptă să se întoarcă la guvernare şi să repună pe picioare mecanismul neo-iobăgiei la care au trudit ani mulţi.
Fiecare dintre participanţii la actualele negocieri pare să aibă dreptate. Unora li s-au promis funcţii pe care nu le-au mai primit şi acum vor să se asigure că nu vor mai păţi acelaşi lucru. Alţii vor să-şi menţină funcţiile – sau măcar influenţa. Ambiţiile şi dorinţa de garanţii ferme sunt motivele pentru care negocierile nu pot avansa. Fiecare negociator încearcă acum să îşi traseze o poziţie care să arunce vina pe ceilalţi în eventualitatea unui dezastru. Dar dacă va fi să vină dezastrul, atunci chiar nu va mai conta cine a fost cu adevărat de vină. Va conta că votul cetăţenilor va fi fost deturnat. Riscurile unei asemenea răsturnări de situaţie? Apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană va fi întârziată pe perioada eventualului îngheţ comunist. Câştigul – exporturi spre Federaţia Rusă şi gaze naturale ieftine – nu va contribui la bunăstarea cetăţenilor, ci la umflarea conturilor găştii de la putere. Comuniştii vor guverna încă o dată pe baza principiului „voi votaţi, noi guvernăm în interesul propriu”.
Se vorbeşte mult zilele acestea la Chişinău despre onoare şi responsabilitate politică. Presiunea străzii a început să se facă din ce în ce mai simţită. Poziţiile internaţionale au fost trasate. Decizia aparţine acum aleşilor, iar întârzierea acestei decizii riscă să aducă la punctul de fierbere amestecul exploziv prezentat mai înainte. Nu ar trebui să fie greu de ales: Rusia oferă ce mai are – gaze naturale ieftine, care la un moment dat se vor epuiza sau se vor scumpi; Uniunea Europeană oferă şansa unei dezvoltări durabile. Alegerea este pe termen scurt sau pe termen lung, o probă pentru ce fel de viziune au politicienii de la Chişinău.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
