Social

Cercul vicios al vânzărilor stradale pe nume sărăcie

Pensionarii sau simpli țărani se văd nevoiți să vină la Chișinău, să vândă câte 2-3 găinușe, câteva kilograme de carne de porc și vită, ouă, cârnați, lactate, legături de mărar și pătrunjel, peturi cu vin de casă sau țuică și alte produse ușor alterabile, sperând că astfel își vor asigura un venit cât de cât pentru următoarele zile.

Astfel, odată cu creșterea temperaturilor, Chișinăul a fost împăienjenit de comercianți ambulanți, care se adună fie în preajma unor stații de troleibuz, fie în apropierea imediată a piețelor. Chiar dacă în Capitală sunt 40 de piețe care pot asigura circa 19 mii de locuri de vânzare, se pare că spațiile neamenajate, neautorizate și total nepotrivite pentru comercializarea produselor alimentare sunt mult mai convenabile pentru vânzători, dar și pentru cumpărători.

Încă în 2013, primarul Dorin Chirtoacă anunța cu fast că proprietarii de tarabe și gherete vor trebui să înceteze să mai vândă produse în preajma piețelor. Dispoziția prevedea ca, pe o rază de 100 de metri în jurul lor, comerțul stradal să fie interzis. Pe atunci, potrivit informației oferite de Direcția comerț, alimentație publică și prestări servicii, în mun. Chișinău existau 110 gherete în raza de 100 m în jurul a opt piețe mari. Dintre acestea, 12 erau instalate fără autorizație, iar opt au rămas fără stăpân și urmau a fi demolate. De altfel, potrivit autorităților locale, în stradă este permisă doar comercializarea băuturilor răcoritoare.

Mai mult, în toamna anului trecut, Fiscul a organizat numeroase verificări în rândurile vânzătorilor din Piața Centrală, dar și ale celor de pe străzile adiacente ei. Agenții fiscali controlau prezența și utilizarea mașinilor de casă și deținerea documentelor de proveniență la mărfurile supuse comercializării. Astfel, în urma a 91 de controale fiscale s-au identificat 11 cazuri de încasare a banilor în lipsa mașinii de casă, un caz de neasigurare a bilanțului, 11 cazuri de neprezentare a documentelor de proveniență a mărfii expuse spre comercializare și 74 de vânzători neînregistrați la Camera Înregistrării de Stat. Pentru încălcările depistate au fost amenzi în sumă de 142 mii lei și sancțiuni contravenționale în sumă de 229,0 mii lei. Atunci, observând că numărul vânzătorilor stradali a crescut, Fiscul a promis că va depune mai multe eforturi pentru a conforma oamenii să vândă în spații amenajate și să respecte legislația. Rezultate, deocamdată, nu se prea văd.

De altfel, Pretura sectorului Centru zice că nu este responsabilă de interzicerea comerțului stradal și că este de competența polițiștilor să facă regulă în piață. Polițiștii spun că-și fac treaba bine, zeci de raiduri în fiecare zi, doar că nu pot lupta la nesfârșit cu vânzătorii, iar vina le revine cumpărătorilor care susțin o activitate ilicită. Și Agenția Protecția Consumatorului se spală pe mâini, astfel încât reprezentanții acesteia sunt în drept să verifice doar activitatea agenților economici înregistrați oficial. Vânzătorii stradali se scuză că taxa din piețe este prea mare pentru ei și că nici locuri nu mai sunt. Administratorii piețelor, însă, neagă cu vehemență absența locurilor și asigură că vânzătorii ilegali refuză să vândă în spații special amenajate pentru că astfel beneficiază de o poziționare mai comodă față de cumpărători.

În același timp, în Uniunea Europeană, protejarea sănătății oamenilor, a animalelor și a plantelor, în fiecare etapă a procesului de producție, este o prioritate-cheie a politicilor economice și de sănătate publică. „UE dorește să se asigure că cetățenii săi au acces la alimente sigure și hrănitoare, obținute din plante și animale sănătoase. Politica UE protejează sănătatea de-a lungul întregului lanț alimentar – adică în fiecare etapă a procesului de producție, de la fermă la consumator – prevenind contaminarea alimentelor și promovând igiena alimentară, informarea cu privire la alimente și sănătatea și bunăstarea animalelor și a plantelor”, scrie în studiul „Siguranța alimentară în UE”.

În ultimii 10 ani, UE a alocat 3,3 miliarde de euro politicii privind siguranța alimentară, 2,2 miliarde fiind orientate către programele de eradicare a anumitor boli la animale. În perioada 2014-2020, bugetul prevăzut de UE pentru politica privind siguranța alimentară se ridică la 2,2 miliarde de euro, care vor fi alocați următoarelor priorități: — eradicarea bolilor la animale; — fondul european pentru urgențe veterinare, inclusiv laboratoarele de referință ale UE, programele de formare și băncile de vaccinuri.

Totuși, normele europene, standarde normale, de altfel, sunt departe de realitățile moldovenești. În primul rând, însă, acestea sunt străine consumatorului, care preferă să cumpere produse nesigure, dar mai ieftine, economisind. Și aici, cu sărăcia în care trăiește 90% din populație, am închis cercul vicios.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *