Federalizarea Republicii Moldova, faza cu democraĆŁii
PuĆŁinÄ istorie recentÄ a chestiunii transnistrene nu stricÄ. DouÄ au fost principiile care au stat la baza izbucnirii conflictului Ći pe care Moscova încearcÄ de douÄzeci de ani sÄ le impunÄ Ći ca principii de rezolvare a conflictului. Primul principiu: menĆŁinerea unei forĆŁe militare ruse în Transnistria. Al doilea principiu: o administraĆŁie civilÄ a Transnistriei separatÄ de ChiĆinÄu. Orice alte chestiuni referitoare la Transnistria sunt ornamente, poveĆti colaterale, praf în ochi, dezinformare. În momentul în care unul dintre aceste principii este pus în discuĆŁie, Moscova bate cu pumnul în masÄ. Conflictul transnistrean rÄmâne un conflict îngheĆŁat Ći din cauza faptului cÄ Rusia propune ca principii de rezolvare aceleaĆi principii care au dus la izbucnirea conflictului. Principiul „cui pe cui se scoate”. Mai existÄ Ći un al treilea punct esenĆŁial: în toate planurile de reglementare propuse pânÄ acum Rusia Ći Ucraina sunt incluse în calitate de garanĆŁi. Mai apare uneori Ći OSCE, dar aceasta fiind o instituĆŁie dominatÄ de Rusia devine aceeaĆi MÄrie, dar cu altÄ pÄlÄrie.
Planul Primakov din 1997 avea în vedere menĆŁinerea trupelor ruse Ći un statut special pentru Transnistria. Exista acolo ideea unui „stat comun”, însÄ la Tiraspol aceastÄ idee a fost pusÄ în practicÄ prin eliberarea unor certificate de export-import, ceea ce i-a fost de ajuns pentru a evita o blocadÄ economicÄ. Memorandumul Kozak din noiembrie 2003 era un adevÄrat proiect de constituĆŁie pentru Republica Moldova care menĆŁinea cele douÄ principii de mai sus: trupele ruse Ći administraĆŁia separatÄ. În plus, a fost pus pe masÄ fÄrÄ acordul OSCE, iar Rusia garanta pentru acest plan. Propunerea Belkovksi a venit în iunie 2004: Republica Moldova din dreapta Nistrului sÄ se uneascÄ cu România, Transnistria independentÄ. Principiile rÄmâneau neatinse: armata rusÄ în Transnistria, administraĆŁie separatÄ. La BucureĆti propunerea Belkovski a stârnit ceva emoĆŁie printre analiĆti Ći ziariĆti, dar nimeni nu a discutat-o la nivel oficial. În 2005 a venit planul PoroĆenko (tot de la Moscova, dar via Kiev): aici se propunea recunoaĆterea autoritÄĆŁilor de la Tiraspol pe picior de egalitate cu cele de la ChiĆinÄu Ći menĆŁinerea trupelor ruse. GaranĆŁii erau mai mulĆŁi de aceastÄ datÄ: Rusia, Ucraina Ći OSCE. Voronin a rÄspuns cu o lege organicÄ prin care se oferÄ autonomie regiunii transnistrene, însÄ doar dupÄ retragerea trupelor ruse. De atunci a urmat o lungÄ perioadÄ de liniĆte pânÄ la apariĆŁia Memorandumului Meseberg din iunie 2010 prin care Germania Ći Rusia se angajeazÄ sÄ clÄdeascÄ o structurÄ de securitate europeanÄ, iar ca dovadÄ a colaborÄrii sÄ rezolve conflictul transnistrean într-un format comun.
De aproape un an de zile nu au transpirat foarte multe chestiuni legate de acest memorandum Ći ducerea lui la îndeplinire. PânÄ la recenta vizitÄ a ministrului Iurie LeancÄ la Moscova. Iar aici greutatea realÄ au avut-o declaraĆŁiile ministrului rus de Externe Serghei Lavrov care a vorbit despre „un statut special pentru Transnistria în cadrul unui stat unic”. Al doilea principiu rÄmâne în picioare: o administraĆŁie civilÄ la Tiraspol separatÄ de cea de la ChiĆinÄu. La Moscova s-a renunĆŁat la formula „federalizare” care a stârnit atâta furie în 2003, acum se vorbeĆte de „stat unic” – dar cu statut special pentru Transnistria. „Statutul special” al Transnistriei a fost subliniat de mai multe ori în declaraĆŁiile lui Serghei Lavrov, ca sÄ fie clar pentru toatÄ lumea. Despre trupele ruse? Lavrov nu a vorbit despre trupele ruse, doar despre cele 20.000 de tone de muniĆŁii care trebuie retrase Ći a spus cÄ Rusia este interesatÄ sÄ le retragÄ. Logica ne spune cÄ atâta vreme cât Moscova a susĆŁinut permanent cÄ trupele sale se aflÄ în Transnistria pentru a pÄzi depozitele de muniĆŁii, este foarte probabil ca aceste trupe sÄ plece odatÄ cu ultimele garnituri de tren ce vor evacua muniĆŁiile. Doar cÄ atâta vreme cât Lavrov nu a spus nimic despre trupe este foarte posibil ca acestea sÄ rÄmânÄ acolo unde se aflÄ de foarte mulĆŁi ani. Nici nu mai conteazÄ sub ce pretext, important este cÄ va fi pÄstrat principiul menĆŁinerii trupelor ruse în Transnistria.
Atât guvernanĆŁii, cât Ći cetÄĆŁenii Republicii Moldova au înĆŁeles permanent care sunt principiile fundamentale aplicate de Moscova în chestiunea transnistreanÄ (prezenĆŁÄ militarÄ Ći administraĆŁie separatÄ – cvasi-independenĆŁÄ). De aici Ći refuzul permanent al oricÄrei forme de reglementare care a îmbrÄcat cu diferite haine o soluĆŁie care sÄ consfinĆŁeascÄ o victorie totalÄ. Pentru cÄ vorbim de o victorie totalÄ în momentul în care principiile care au dus la declanĆarea rÄzboiului sunt impuse la încheierea pÄcii. Doar cÄ de aceastÄ datÄ guvernanĆŁii de la ChiĆinÄu se aflÄ într-o poziĆŁie mai dificilÄ ca niciodatÄ. În primul rând, actuala coaliĆŁie de guvernare nu funcĆŁioneazÄ tocmai ideal Ći existÄ permanent pentru fiecare membru tentaĆŁia unei „lovituri” surprinzÄtoare care sÄ asigure dominarea asupra celorlalĆŁi parteneri. Ći nu în ultimul rând, Rusia încearcÄ sÄ îĆi asigure prin intermediul Memorandumului Meseberg o legitimitate europeanÄ în reglementarea conflictului – fÄrÄ însÄ sÄ cedeze niciun milimetru din principiile pe care le apÄrÄ de douÄzeci de ani. DacÄ Vladimir Voronin era desemnat drept „unealtÄ a Moscovei” (în condiĆŁiile în care respingea Memorandumul Kozak), AlianĆŁa pentru Integrare EuropeanÄ va avea mari dificultÄĆŁi în a face faĆŁÄ aceluiaĆi Memorandum Kozak, îmbrÄcat de aceastÄ datÄ în haine europene.
FiÈi la curent cu ultimele noutÄÈi. UrmÄreÈte TIMPUL pe Google News Èi Telegram!