Primul lucru pe care l-a făcut acesta a fost să le amintească deputaţilor că 1 decembrie e Ziua… mondială a luptei împotriva HIV/SIDA. În mod normal, anunţul a fost urmat de o scurtă pauză penibilă care prevestea un „schimb de replici la temă”. Prima replică a venit din partea deputatei Maria Ciobanu, care şi-a felicitat colegii cu prilejul Zilei Naţionale a României… A urmat apoi replica pertinentă a deputatului Mihai Godea adresată comunistei Şupak, care încerca să lege cumva Ziua Naţională a României de… crimele fascismului şi ale nazismului! (Dar nu şi ale comunismului, fireşte!) Alt comunist, roşu la faţă, a sărit în sus şi le-a amintit că 1 decembrie e ziua de naştere a mareşalului Jukov, iar a aminti de Ziua Naţională a României în Parlamentul de la Chişinău înseamnă a jigni acest „organ al statalităţii noastre”. După asta a urmat deputatul Saharneanu, care i-a sfătuit pe comunişti să se abţină de la declaraţii antiromâneşti, xenofobe, amintindu-le că ei, comuniştii, sunt provizorii pe acest pământ, iar ca să nu uite cine sunt le-a propus să citească romanul lui Bulgakov „Inimă de câine”. A urmat apoi replica lui Ghimpu, care l-a rugat pe Voronin să-şi ţină în frâu „Şarikovii”, că-l compromit… Şedinţa a continuat cu propunerea comunistului Petku de a o „scoate” pe deputata PL Guţu „din sală şi din ţară”!…
… În numărul de ieri, mă întrebam în ce măsură, 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, este şi Sărbătoarea R. Moldova? După cum vedeţi, întrebarea nu a fost întâmplătoare. Am văzut încă o dată ce înseamnă şi cine formează SIDA moldovenească. Şi, totuşi, se învârte, îmi zic eu, ca bătrânul astronom, pentru că chiar de ar reuşi cineva să ne „scoată din sală şi din ţară”, tot în ţara noastră ne vom pomeni!
Un P.S. pe o temă aproape înrudită …
În sfârşit, am înţeles cine se face vinovat de nealegerea preşedintelui. Am aflat acest lucru din gura unei doamne, care zice că presa a convins-o acum un an să voteze cu PLDM. Voi, cei din presă, m-aţi convins să trec la Filat, mie îmi stătea bine şi la Voronin. Acum, când ne-am convins că preşedintele nu poate fi ales din cauza Alianţei, zice doamna, reiese că, direct şi indirect, vina pentru situaţia creată în R. Moldova o poartă şi presa. Din aceasta deducem că Filat, Lupu şi Ghimpu nu poartă nicio vină pentru criza care bântuie în R. Moldova de doi ani, că principalul criminal este presa (ziarele, televiziunile, ziariştii, comentatorii şi analiştii politici). Trebuie, aşadar, să incendiem redacţiile ziarelor şi televiziunilor, iar jurnaliştii să fie spânzuraţi de felinarele din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Fiindcă ei, jurnaliştii, se fac vinovaţi nu numai de nealegerea preşedintelui, ci şi pentru alte mari crize şi calamităţi care s-au abătut cândva asupra noastră pe parcursul secolelor, începând cu invazia lui Traian în Dacia şi continuând cu războaiele ruso-turceşti din secolul XVIII, ocuparea Basarabiei de către Rusia Ţaristă la 1812, foametea organizată din 1946-’47, inundaţiile de la Nemţeni şi Cotul Morii de acum doi ani, seceta din această toamnă ş.a.m.d., ş.a.m.d. Într-un cuvânt, nici politicienii, nici societatea (electoratul) nu poartă vreo vină pentru haosul în care a fost aruncată R. Moldova după venirea la putere a liberal-democraţilor în 2009. Presa e muma tuturor nenorocirilor…
…Dacă nu tragem în ţeapă câţiva ziarişti, nu oprim haosul. Cu cine începem?
