Astăzi 23 Noiembrie 2017, Joi - Ultima actualizare la 22 Noiembrie 2017
Abonamente

Interviu 19 Aprilie 2017, ora 09:07    Din editia print

INTERVIU Maxim Melinti, preotul Bisericii Ghidighici: „Obiceiul de a mânca printre morminte este o batjocură adusă bisericii”

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

Face live-uri pe Facebook în timpul slujbelor religioase. Are un canal de YouTube unde publică predici pentru creștini. Periodic merge în penitenciare ca să le arate deținuților calea cea dreaptă. Vorbesc despre preotul Bisericii din Ghidighici, Maxim Melinti, care încearcă să vină cu inovații în lăcașul sfânt unde-și desfășoară activitatea. 

Faptul că este desprins din tipare nu-i aduce multă popularitate în rândul colegilor de breaslă, dar în schimb adună în jurul său tot mai mulți creștini. În preajma sărbătorilor pascale am discutat cu părintele Maxim despre cum e să faci slujbe pe internet, de ce oamenii se calcă în picioare când merg după agheasmă, care sunt cauzele numărului alarmant de divorțuri în R. Moldova, în ce măsură îl deranjează fudulia din cimitire, la Paștele Blajinilor și dacă sunt sau nu permise relațiile sexuale în timpul postului.

- Am văzut că faceți video live pe Facebook în timpul slujbelor religioase. De ce considerați important acest lucru și ce v-a determinat să recurgeți anume la un asemenea procedeu?
- Acum doi ani, cineva m-a întrebat de ce nu postez pe internet predici. I-am răspuns că nu vreau să fac acest lucru pentru ca să nu creadă lumea că mă dau prea deștept. Ulterior m-am gândit că n-ar fi o idee atât de rea. Întâi de toate am făcut un canal pe YouTube, unde am început să postăm predici. Mai târziu cineva mi-a recomandat să fac predici live. Tot atunci apăruse și această posibilitate pe Facebook. Unii făceau live-uri din cluburi de noapte, alții de la nunți. Primele variante au ieșit cam deocheate, nu știam cum să orientăm corect camera. După asta o persoană ne-a oferit un curs și ne-a învățat cum să filmăm ca să iasă mai bine. Am pornit totul într-o șagă și voiam să vedem reacția oamenilor. Au reacționat foarte bine, în special, cei plecați peste hotare. Mulți dintre ei nu au o biserică ortodoxă în preajmă. Prin aceste live-uri am reușit să ajungem și în casele celor din diaspora. Predicile în direct durează opt-zece minute.



- Nu înseamnă asta că la un moment dat enoriașii vor prefera să stea acasă în fața calculatorului și să asculte slujba în detrimentul vizitelor obișnuite la biserică?
- Unii ascultă slujbele chiar fiind în Republica Moldova, dar din diferite motive nu pot ajunge la biserică - fie că sunt bolnavi, fie că sunt pe drum și ascultă predicile la telefon. Live-urile pe Facebook nu cred că vor rări numărul creștinilor care vin la slujbă. Scopul nostru nu e să-i aducem la biserică, dar să-i aducem la Hristos. Dacă toți ar cunoaște acest aspect, nu ar mai pune atât de mult accent pe auritul cupolelor, dar s-ar axa pe starea morală și psihologică a creștinilor.

„Dacă Apostolul Petru ar trăi în secolul XXI, cu siguranță ar folosi Facebook-ul”

- Ce spun colegii de breaslă despre promovarea predicilor pe rețelele de socializare?
- Nu-mi spune nimeni direct ce cred despre asta, dar îmi dau seama că nu toți sunt mulțumiți de ceea ce fac. Unii cu siguranță se întreabă „de unde s-a găsit deșteptul ăsta care face asemenea transmisiuni în direct din biserică”. Probabil consideră că așa încerc să mă evidențiez. Mulți nu înțeleg că preoții ar trebui cât mai mult să vorbească și să pună accent pe cuvânt și să explice oamenilor ce este bine și ce nu. Când Dosoftei și Varlaam au adus o mașină de tipar în Moldova, ei au fost asociați cu antihriști. Până la ei toate cărțile erau scrise cu penița. La o carte se lucra câțiva ani de zile. Ei riscau chiar să fie arși pe rug. Acum vedem că lucrurile se schimbă rapid. Dacă Apostolul Petru ar trăi în secolul XXI, cu siguranță ar folosi Facebook-ul pentru a transmite mesaje credincioșilor. Eu nu văd o problemă, mai ales că lucrurile se schimbă și se modernizează. De ce toate celelalte confesiuni religioase profită de avantajele internetului, dar noi nu?!

- Se observă un impact mai mare de când sunteți activ în mediul online?

- Eu am cinci mii de prieteni pe Facebook. Dintre aceștia îi cunosc pe circa o mie, ceilalți urmăresc ceea ce fac eu și apreciază pentru că le place. Nicidecum nu mă interesează să devin popular sau să adun cât mai multe like-uri (n.red.: aprecieri). Scopul meu e să apropii aceste persoane de religie.


„Mă miră că încă nu avem hashtag-ul #pașteleblajinilor”

- Suntem în perioada sărbătorilor pascale când o bună parte din moldoveni preferă să aibă pe masă un miel, pregătit la cuptor. Ce semnifică acest animal sacrificat?
- Acest lucru este o tradiție populară. Mielul este asociat cu Hristos, dar totul se trage din ritul iudaic. Deja le-a intrat oamenilor în obișnuință. La fel și sfințitul păștii. Pasca nu se sfințește și nici ouăle, și nici carnea pe care o aduc oamenii în seara de Paști la biserică sau la mănăstire. Asta este o binecuvântare pentru cei care au postit și ca să nu se simtă rău. Mi se pare foarte straniu când omul sâmbătă mănâncă tot felul de carne și vine noaptea să „sfințească” pasca și alte bucate. Mielul pascal este doar un simbol și nu trebuie să facem din asta ceva sfânt. Iată, spre exemplu, cineva a fost întrebat care este diferența între Crăciun și Paști, iar el a răspuns că de Crăciun mâncăm carne de porc, iar de Paști carne de cârlan. Oamenii au asocieri greșite – lipsește educația.

- Cât de educați și responsabili sunt moldovenii atunci când merg la Paștele Blajinilor, în contextul în care sărbătoarea s-a transformat mai mult într-o fală cu pomeni pompoase și prezentări de modă în cimitir?

- Mă miră că încă nu avem hashtag-ul #pașteleblajinilor, ar trebui să-l facem (râde). Biserica recomandă ca noi să nu uităm de cei adormiți. Când cineva îți dă o pomană, tu ești obligat să-l pomenești oricând și oriunde pe cel în numele cui a fost dată pomana. Problema noastră e că facem schimb de pomeni între noi. Nu este normal acest lucru. La fel și obiceiul de a mânca printre morminte este o batjocură adusă bisericii. Este urât, unde s-a văzut așa ceva?! Consumul de alcool pentru pomenirea morților la fel este o invenție moldovenească. Mai bine să faci o faptă bună, decât să bei un pahar cu vin sau să mănânci în cimitir.

- Dar fetele care defilează în cimitir în fuste scurte și pe tocuri, la fel nu procedează tocmai creștinește?
- Pe mine nu mă deranjează lucrul acesta pentru că le văd tot anul pe stradă sau în autobuz. Cel pe care îl deranjează să stea acasă și să se uite la perete. Ar fi totuși bine ca fetele să se îmbrace decent, fără decolteu și ceva exagerat.

„Biserica e ca un spital unde vin oameni cu diferite boli”

- În ultima perioadă cunosc tot mai multe persoane care nu mai țin post și nici nu mai merg la împărtășanie. Înseamnă asta că oamenii și-au pierdut încrederea în cele sfinte?
- Desigur, sunt foarte mulți oameni dezamăgiți. Spre exemplu, o femeie a făcut avort și a mers la biserică să se spovedească. Pentru asta preotul i-a dat canon zece ani să nu se împărtășească. Acest lucru e total greșit. Imaginează-ți că mergi la medic cu intoxicare după sărbători. Ai tras o șampanelă, o bericică sau un coniac și ai mâncat ceva nepotrivit. Ajungi la urgență și acolo la intrare medicul îți spune: „Zece ani să nu te mai văd aici. Cum ai putut să-ți permiți să vii în spațiul nostru curat cu intoxicație?”. Vă imaginați, dacă medicii ar trata într-un asemenea mod pacienții?! La fel și biserica este ca un spital unde vin oamenii cu diferite suferințe sau boli. Misiunea noastră, a preoților, e să vindecăm aceste răni. Dacă atitudinea este necorespunzătoare, oamenii se dezamăgesc și nu mai vin la biserică.

- Vorbind despre spovedanie. Mie, spre exemplu, mi se pare straniu să mergi și să-i povestești preotului toate problemele pe care le ai, iar el să vină cu recomandări. Ce pregătire psihologică au preoții și în ce măsură sfaturile lor ar putea fi utile pentru cei care se confruntă cu anumite probleme?

- Fiecare caz trebuie tratat individual. Noi avem misiunea să-i ajutăm pe oameni să redescopere iubirea. De multe ori preoții, care spovedesc, am impresia că uită de faptul că și soțiile lor au avut ciclu menstrual, că și copiii lor nu ascultă sau că la cineva dintre ei părinții sunt bețivi. Trebuie să tratezi fiecare persoană cu mare atenție, dar să nu tai ca pe masa de operație. Preotul trebuie să manifeste înțelegere. Dacă lipsește acest lucru, spovedania se transformă într-un conveier.


„20% știu pentru ce merg la biserică - ceilalți vin după miracol”

- De Bobotează oamenii se îmbulzesc în centrul Capitalei după agheasmă, se înjură... Ați declarat anterior despre Bobotează că „Preoții nu trebuie să facă afacere, să vândă agheasmă și busuiocul”. Dar o fac…
- Ne lipsește cultura elementară în biserică. Din cei 97 la sută de cetățeni, care s-au declarat creștini în R. Moldova, maximum 20 la sută sunt conștienți pentru ce merg la biserică - ceilalți vin după miracol. Dacă a anunțat cineva că într-un anumit loc va fi adusă o icoană făcătoare de minuni, toți merg încolo și stau ore întregi în rând în așteptarea unei minuni. Biserica este unul dintre puținele locuri unde se întâlnesc toate categoriile de persoane. Creștinii trebuie să fie educați, iar de acest lucru este responsabil preotul. Femeile nu trebuie să se teamă să iasă în stradă până la botezul copilului. Ele nu trebuie să se teamă să ia apă din fântână pentru că babele spun că sunt necurate, spurcate și n-au voie să facă asta. Sunt multe alte aberații și arhaisme după care se conduc majoritatea moldovenilor.

- Dar ce părere aveți despre cei care nu țin post?

- Dumnezeu nu vrea ca oamenii să ajungă cât mai repede în cimitir, el vrea ca toți să fie sănătoși și să aibă un gând curat. Ce folos că o săptămână de zile nu mănâncă carne și lactate, dacă peste câteva zile ajungi în reanimare?! Fiecare persoană trebuie să aibă un program individual, iar pentru aceasta preotul trebuie să-și cunoască creștinii care vin la biserică. Mie în sat îmi este mai ușor să fac acest lucru pentru că știu fiecare persoană ce probleme are. Trebuie să cunoaștem însă că postul, spovedania și împărtășania nu au nicio legătură. Acestea sunt trei lucruri diferite. Fiecare alege dacă vrea sau nu să postească. La spovedanie mergem atunci când simțim această necesitate. Împărtășania poate fi făcută la fiecare liturghie – duminica sau la sărbători. La noi oamenii se gândesc: o săptămână trebuie să postesc. O să mă chinui cumva cu fasole și cu varză. După o să trec la spovedanie și o să-i spun preotului tot ce am pe suflet și se termină totul cu împărtășania. Nu este chiar așa. Postul și celelalte două lucruri implică mult mai multe elemente.

Relații intime în post

- În popor se zice că persoanele care postesc nu ar trebui să întrețină relații sexuale, chiar și în cadrul cuplului. În ce măsură credeți că se respectă abstinența de la relații intime?
- Dacă e să adunăm toate zilele, mai mult de jumătate de an suntem în post. A fost un caz destul de amuzant, dar și tragic în același timp. Într-un sat, babele au calculat când părintele a zămislit copilul și au ajuns la concluzia că preotul a avut treaba în postul mare cu matușca (n.red.: preoteasa). Vă dați seama că dragostea nu are hotare. Nicăieri în Evanghelie nu o să găsiți că tu trebuie să distrugi trupul, sufletul și pe cei din jur ca să te mântuiești. Nu există așa ceva. Dumnezeu vrea să-ți iubești soția și copiii. Dacă dragostea lipsește, apare adulterul sau alte devieri sociale. Preotul nu întreține relații cu soția, se uită la porno sau nu vorbește cu ea, dar se uită și la alte femei. Nu este normal. Relația cu femeia nu trebuie să fie o rușine. Să nu uităm și de aspectul fiziologic. Relațiile sexuale în timpul postului sunt ceva normal.

- Unii consideră anormal faptul ca o femeie care are ciclu menstrual să intre în biserică. Vă rog să ne luminați și în acest caz…

- Dragi bărbați, inclusiv cei care poartă haine preoțești, femeia dacă nu are ciclu menstrual, ea nu poate deveni mamă. Acesta este un dar de la Dumnezeu. Noi trebuie să respectăm ordinea fiziologică…


„Dacă un bărbat are mai multe partenere este mujik”

- Studiile arată că în societatea noastră a crescut numărul divorțurilor, în special, în rândul familiilor tinere. Care sunt cauzele activizării acestui fenomen?
- Aici trebuie de analizat fiecare caz în parte. Biserica acceptă divorțul în câteva situații: de adulter, decesul unuia dintre soț și în cazul violențelor. Aceste lucruri au fost scrise cu mult timp în urmă, dar de atunci au apărut și alte probleme. Una dintre ele este faptul că tinerii căsătoriți nu locuiesc aparte, dar rămân cu părinții și le permit acestora să se implice în viața lor personală. Un alt exemplu e cum bărbații se educă între ei. Dacă unul are mai multe partenere este mujik, dar dacă o femeie are mai mulți parteneri atunci ea este curvă. De ce să facem o diferențiere. Toți sunt egali în fața lui Dumnezeu și în fața legii. Trebuie să ne respectăm unul pe celălalt. Dacă nu facem acest lucru, se ajunge la divorț. Atât lipsa banilor, cât și a comunicării constituie alte două motive din cauza cărora se destramă multe familii.

- Faceți și lecții cu tinerii care planifică să se căsătorească. Ce le spuneți?
- Încerc să previn violența în familie. La moldoveni, spre marea noastră rușine, bătaia este ridicată la nivel de poruncă evanghelică: bătaia este ruptă din Rai sau femeia nebătută e ca și casa nemăturată și multe alte lucruri greșit tălmăcite. La cununie citesc un fragment dintr-o epistolă și bărbatul aude doar ultima frază: iar femeia să se teamă de bărbat. Mulți nu aud ce a scris mai sus Apostolul Pavel: cum iubește Hristos Biserica, așa bărbatul să-și iubească femeia. Mi-e milă de soțiile care suportă violență, iar preoții le spun: „fa, taci, că asta e crucea ta”. Părintele, care zice că femeia trebuie să rabde bătaia din partea bărbatului, spune o minciună.

- Mulți moldoveni sunt rău intenționați față de homosexuali, în special, față de cuplurile gay. De ce într-o societate, numită democratică, încă avem atât de multă discriminare a minorităților sexuale?
- Hristos spunea vezi paiul în ochiul fratelui tău, dar bârna din ochiul tău nu o vezi? Noi foarte ușor observăm slăbiciunile, păcatele sau nevoile altora, dar niciodată nu le vedem pe ale noastre. Ca să nu intrăm într-o dezbatere mai profundă, vreau să spun doar că biserica a fost și trebuie să rămână un spațiu pentru oamenii dornici să-l cunoască pe Dumnezeu, indiferent de orientarea lor sexuală. Ne lipsește compasiunea.

„Cetățenii trebuie să știe ce facem cu banii pe care îi donează”

- Câteva anchete jurnalistice au prezentat luxul în care trăiesc unii preoți din R. Moldova. Case de lux, mașini scumpe, vacanțe de vis sunt doar câteva dintre atributele care-i caracterizează. Ce încredere ar trebui să inspire aceste persoane cetățenilor care merg la biserică și donează din puținul pe care îl au?
- Biserica trebuie să fie transparentă. Veniturile și cheltuielile trebuie să fie cunoscute de oameni. Atunci când eu fac ceva bun, știe doar feciorul meu care este cu mine, dar când faptele bune le fac oamenii care vin la Biserica din Ghidighici, lumea trebuie să cunoască. Dacă vrem să beneficiem de suportul cetățenilor, trebuie să le explicăm ce facem cu banii pe care ei îi donează.

- Bine, dar ce facem cu preoții care promovează anumite valori, dar fac exact invers?

- Îmi este greu să răspund la această întrebare pentru că niciodată nu am fost într-o asemenea situație. Mulți mi-au spus că preoții trebuie să arate tuturor că sunt gospodari, că sunt un exemplu, că au casă, mașină etc. Eu le-am zis că pot să aibă de toate, dar să nu trăiască într-un lux absolut și cu mașini de ultimă generație. Eu, spre exemplu, nu am mașină și mă descurc. Să nu uităm că mulți preoți trăiesc în sărăcie și cu greu își pot întreține familiile…

Maxim Melinti, despre vizitele sale în penitenciare:
„Acolo sunt oameni care au călcat strâmb sau au avut anumite ispite. Noi trebuie să-i aducem pe calea cea dreaptă. Eu aș vrea ca în asemenea proiecte sociale să se implice mai mulți preoți. Cu părere de rău, din circa 1500 de părinți care sunt în R. Moldova, doar 23 merg și în penitenciare, iar deținuți avem peste zece mii”.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Noiembrie 2017, ora: 16:41

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Viata nu aduce intotdeauna numai surprize placute, ci vine si cu doza sa de amar. Trei dintre zodii vor trai pe pielea lor nefericirea, in 2018. Si vorbim despre necazuri in dragoste, care duc la rupturi definitive.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 22 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Ce modele oferă societatea noastră pentru tineri?

În ultima vreme suntem asaltați de știri înfiorătoare care par a fi desprinse dintr-un film de groază.

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Voinicul și cerbul

Că tot se apropie iarna cu pași repezi de noi, nu avem cum să nu ne gândim la sărbători. Mai ales că deja și programele de știri ne anunță de săptămâni întregi cum și unde vom petrece Crăciunul.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul