”Ne mobilizăm forţele, deoarece nu excludem apariţia unor grupări criminale, ce ar vrea să scape de pedeapsă în Ucraina, fugind la noi. I-am propus șefului statului Nicolae Timofti să ne întâlnim și să discutăm această chestiune în cadrul Consiliului Suprem de Securitate", a menţionat șeful Poliției de Frontieră, Dorin Purice.
Până se va lua o decizie la vârful piramidei puterii, numărul polițiștilor de frontieră moldoveni la hotarul cu Ucraina a fost majorat. Aceștia verifică minuțios fiecare unitate de transport în special pentru a exclude riscul transportării de arme și muniții din Ucraina în Moldova.
Securitatea pe segmentul spart al frontierei moldo-ucrainene (peste 400 de kilometri de hotar sunt controlați, din partea moldovenească, de forțele separatiste transnistrene pro-ruse) este asigurată, din septembrie 2005, de grănicerii ucraineni în comun cu reprezentanții misiunii UE de asistență la frontieră (EUBAM).
Șeful misiunii EUBAM, Francesco Bastagli, susţine că “momentan motive de îngrijorare nu există”. "Noi, ca misiune europeană de monitorizare, nu am semnalat schimbări majore în regiunea transnistreană. Situația nu este simplă, dar temeri majore nu avem”, a spus șeful misiunii EUBAM.
Conform datelor Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, în prima jumătate a acestui an, fluxul de pasageri între Moldova și Ucraina s-a redus cu peste 20%.
Jurnaliștii transnistreni au semnalat zilele acestea un fenomen care are loc în pseudo-armata transnistreană. Potrivit agenției de presă “Tiras”, se fac liste speciale cu “soldații” care au rude în Republica Moldova sau Ucraina. Nimeni nu a explicat utilitatea listelor, iar acest lucru a servit drept motiv pentru speculații.
Unii au lansat supoziția că autoritățile separatiste ar încerca astfel să identifice “soldații ce nu inspiră încredere” în eventualitatea dezghețării conflictului de la Nistru.
Întrebată dacă există un asemenea risc, într-un interviu la postul de radio “Baltcom” din Letonia, așa-zisul ministru de externe al autoproclamatei republici transnistrene, Nina Ștanski, a oferit un răspuns ambiguu.
Pe de o parte ea a menționat că „oamenii de pe teritoriul transnistrean sunt pașnici și în istoria existenței sale Transnistria niciodată nu a atacat pe nimeni și nu există intenții de a ataca pe cineva acum, nici în viitor”, iar pe de altă parte a spus că “insistența Chișinăului de a schimba statutul operațiunii de menținere a păcii de pe Nistru poate dezgheța conflictul”.
Autoritățile de la Chișinău insistă asupra înlocuirii pacificatorilor ruși din regiune cu un contingent civil sub mandat internațional.
Nina Ștanski a recunoscut că “Transnistria se află acum în faţa celor mai acute ameninţări din 1992 încoace (în 1992 a avut loc războiul de la Nistru soldat cu separarea, de facto, a Transnistriei de Moldova – n.n.)”, dar nu a precizat despre ce fel de amenințări este vorba, lăsând doar să se înțeleagă că ar exista niște acțiuni sincronizate între Chișinău și Kiev care izolează de Rusia regimul separatist pro-rus din Transnistria.
Presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova continuă și după introducerea embargoului la importul fructelor și legumelor. Operatorii de telefonie mobilă din Rusia au majorat prețurile la apelurile din Rusia în Moldova pentru grupele tarifare „Țara ta” și „Vizitator”destinate imigranților, iar vice-premierul rus, Dmitri Kozak, a declarat că, în curând, moldovenii vor avea nevoie de vize ca să intre în Rusia.
„Dacă nu vom controla fluxurile de imigranți prin regimul de vize, nu ne vom putea proteja țara de conflicte interetnice”, a explicat Kozak.
sursa: money.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
