Sănătate

Trei din patru persoane ce suferă de forme severe de depresie nu beneficiază de tratament corespunzător

În pofida faptului că este foarte răspândită și poate afecta pe oricine la orice etapă a vieții, depresia continuă deseori să rămână nediagnosticată și netratată; drept rezultat, există necesitatea lansării dialogului și abordării stigmei asociate cu această afecțiune dizabilitantă. „Deși depresia poate fi tratată și prevenită, cel puțin 75% din toate persoanele ce suferă de forme severe ale depresiei nu primesc tratament adecvat. Totuși, nu este suficientă doar extinderea serviciilor – la fel de importantă este sensibilizarea publicului, îmbunătățirea gradului de cunoaștere și reducerea stigmei,” a declarat Directorul Biroului Regional pentru Europa al OMS, Dr Zsuzsanna Jakab. „Campania lansată de OMS sub genericul „Depresia: să vorbim despre astaˮ își propune drept scop informarea publicului larg despre consecințele și conduita depresiei, cât și despre modalitățile de suport a persoanelor ce trăiesc cu depresie. S-ar putea să nu fii în stare să ieși din depresie vorbind despre asta de sine-stătător, însă discutarea acesteia este un prim pas important.”
Chiar și acolo unde sunt disponibile serviciile, multe persoane ce suferă de depresie evită sau tergiversează tratamentul din frica de prejudecăți sau discriminare. Acest fapt, de rând cu nivelul redus al cheltuielilor publice, a generat carențe enorme în diagnosticare și tratare, ce a determinat situația în care doar o mică parte din persoanele cu depresie beneficiază de asistența corespunzătoare de care au nevoie.

Deseori depresia vine în asociere cu alte afecțiuni și poate duce la sinucidere

În cazuri extreme, depresia poate duce la sinucidere, care, după accidentele rutiere, reprezintă a doua cauză de deces ca frecvență printre persoanele din grupul de vârstă 15–29 ani. Țările cu nivel mic și mediu al veniturilor din Regiune raportează cea mai înaltă rată a suicidelor la nivel global. Deși depresia se înregistrează de două ori mai des printre femei comparativ cu bărbații, rata sinuciderilor este mai mare în rândul bărbaților: în țările cu nivelul mic și mediu al veniturilor din Regiune, în 2015 la fiecare caz de suicid printre femei reveneau 4 cazuri printre bărbați.

Depresia sporește riscul tulburărilor de anxietate, afecțiunilor legate de consumul abuziv de substanțe și ale altor boli netransmisibile, cum ar fi diabetul zaharat sau bolile cardiace. Este corectă și afirmația inversă, adică persoanele cu alte patologii sunt expuse unui risc mai mare de a suferi de depresie. Parțial din această cauză, depresia poate și trebuie să fie gestionată în instituții medico-sanitare nespecializate și integrată în modelele existente de prestare a serviciilor medicale în contextul altor boli netransmisibile și programe prioritare, cum ar fi sănătatea mamei, copilului și adolescenților.

În acest context, la 5 aprilie 2017, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul național privind sănătatea mintală pentru anii 2017-2021, ce prevede crearea centrelor comunitare de sănătate mintală în toate localitățile din țară, până în anul 2021. Persoanele cu tulburări mintale vor beneficia în aceste instituții de măsuri de prevenire, tratament și reabilitare.

Tratament cost-eficient

Un studiu recent realizat de OMS a constatat că la nivel global costurile estimative ale depresiei și tulburărilor de anxietate depășesc 1 trilion dolari SUA anual. „Inacțiunea este costisitoare, dat fiind costul economic enorm pe care-l comportă depresia sau ale tulburări mintale răspândite, fapt datorat preponderent productivității suboptime, care la rândul său este determinată de absenteism și scăderea productivității muncii. Mai mult ca atât, la o proporție mare a beneficiarilor de prestații sociale sau pensii pe motiv de dezabilitate principala afecțiune este o afecțiune mintală – de cele mai dese ori, depresia,” a constatat Dr. Dan Chisholm, manager al programului sănătate mintală din cadrul Biroului Regional pentru Europa al OMS.

Tratarea depresiei din punct de vedere terapeutic sau medicamentos cu antidepresante sau în combinație, este cost-eficientă, generând și economii: fiecare dolar SUA investit determină un beneficiu în valoare de 4 dolari SUA sub formă de rezultate de sănătate mai bune și capacitate de muncă sporită. În pofida tratamentului rentabil, cheltuielile publice destinate serviciilor de sănătate mintală sunt extrem de mici; potrivit studiului efectuat de OMS „Atlasul sănătății mintale 2011”, în medie, doar 3% din bugetul alocat sănătății este cheltuit pentru sănătatea mintală, variind între 5% în țările cu venituri mari și sub 1% în țările cu venituri mici.

În ultimii 15 ani, a crescut considerabil nivelul cunoștințelor cu privire la identificarea grupurilor-țintă, factorilor de risc determinanți și impactului în urma intervențiilor de prevenire și tratament a depresiei. S-a demonstrat că intervențiile nu doar pot reduce prevalența depresiei, dar pot și preveni apariția cazurilor noi sau recidivelor. Dat fiind faptul că majoritatea persoanelor cu depresie au avut cel puțin un episod de depresie anterior, combaterea recidivelor acestei maladii se poate solda cu beneficii enorme.

Prevenirea și tratarea mai eficientă a depresiei, de rând cu o conștientizare mai bună a bolii, sunt componente vitale ale eforturilor pe care le desfășoară țările în realizarea accesului universal la servicii de sănătate și incluziunea socială. Eforturile date vor ajuta țările să atingă ținta 3.4 trasată în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – reducerea cu o treime către anul 2030 a mortalității premature cauzată de maladiile netransmisibile prin prevenire, tratare și promovarea sănătății mintale și bunăstării.

Pentru informații suplimentare, accesați acest site.

TIMPUL.MD

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *