Unionismul nu are culoare politică

Ce vor unioniştii care au rămas în stradă?
Unioniștii vor solidaritate politică în jurul proiectului de ţară iniţiat de paşoptişti. Haideţi să nu lăsăm Ţara precum autostrăzile, neterminată.
George Simion a declarat pe 22 octombrie că a luat decizia de a nu opri marşul în Piaţa Victoriei tocmai pentru a nu se crea impresia că ar fi o manifestaţie îndreptată împotriva guvernului. Acest lucru a fost afirmat şi în faţa Comisiei din cadrul Primăriei Bucureşti.

Partidele s-au întâlnit duminică cu unioniştii

Șase partide din cele șapte care vor concura la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 s-au întâlnit cu delegațiile unioniștilor. Au participat reprezentanți din partea Diasporei Unioniste a Tinerilor Moldovei și a Acțiunii 2012. Partidele care i-au primit pe unioniști sunt PSD (condus acum de Liviu Dragnea, înainte de Victor Ponta), PMP (Traian Băsescu), ALDE (Călin Popescu Tăriceanu), USR (Nicușor Dan), PRU (Bogdan Diaconu) și ANR (Marian Munteanu).

Toate întâlnirile au avut loc, excepţie cu liderii PNL (președinte Alina Gorghiu), cauza fiind doliul ţinut în memoria fostului lider Radu Câmpeanu (ce a fost înmormântat chiar duminică pe 23 octombrie), aşteptându-se o întâlnire în următoarele zile. Toate partidele au manifestat deschidere şi interesul de a ajuta în vederea consolidării traseului românesc al Republicii Moldova.

Ai cui sunt unioniştii?

În primul rând, unionismul este un drept al tuturor şi nu poate fi refuzat niciunui român, indiferent de faptele sale, bune sau rele, de apartenenţa religioasă, de etnie, de apartenenţa sau aderenţa politică.
Cei care au organizat evenimentul pe 22 octombrie şi care au rămas noaptea în stradă sunt cunoscuţi în spaţiul public. De cinci ani de când lucrează organizat pentru informarea pe acest subiect, se folosesc toate mijloacele necesare pentru ca mesajul să ajungă corect atât la cetăţeni, cât şi la clasa politică.

Nu au manifestat niciodată o aderenţă politică, deşi partidele şi guvernele în toţi aceşti ani s-au făcut şi desfăcut. Au susţinut fiecare politică făcută în favoarea unirii, indiferent de politicianul care a realizat acest lucru.
Este campanie electorală şi o parte din politicieni s-au folosit de subiect pentru a se exprima în public. Este foarte bine, înseamnă că o parte din obiectiv a fost atins. Aşteptăm ca şi cealaltă parte să se expună public.

Teoria conspiraţionistă a corturilor

George Simion a declarat încă din vară că, în urma acestui eveniment, o parte din ei vor rămâne în stradă până ce va fi aprobată o rezoluţie simbolică, dar importantă, de către Parlament. Corturile au fost strânse de la un eveniment din Suedia şi trimise în România încă din vară. Ele nu au costat nimic.

În cererea de aprobare a traseului s-a cerut din start întoarcerea la Universitate şi dreptul de a manifesta paşnic acolo. A venit apoi cererea PNL de organizare a unui eveniment şi apoi anularea cererii PNL, şi apoi discuţii cu oficialii din Bucureşti… Nu s-a dorit a se sta niciodată la Victoriei, ci doar a se deplasa coloana în acea direcţie.

Jandarmeria ştia de corturi, ştia că se va rămâne la Universitate, nu pot să îmi dau seama de unde lipsa aceasta de comunicare din partea lor pe acest subiect. Ce fel de diversiune este cea în care discuţi detaliile cu reprezentanţii forţelor de ordine? Ba mai mult, ştia poliţia şi că sunt aduse corturile, în ce maşină sunt etc. … nimic nu a fost ascuns.

Ce doresc unioniştii?

Unioniştii doresc ca, în prag de alegeri parlamentare, politicienii să îşi asume idealul Unirii ca pe un proiect de ţară. De fapt, ceea ce ne dorim este continuarea proiectului de ţară iniţiat de paşoptişti şi care a rămas agăţat. Este necesară o simplă rezoluţie votată de parlamentari şi prin care să se ofere o perspectivă unionistă cetăţenilor Republicii Moldova, bineînțeles că în limitele dreptului românilor de dincolo de Prut de a-şi alege singuri viitorul, nu prin forţă. Este greu să armonizezi punctele de vedere diverse, dar sinceritatea unionistă ne aduce întotdeauna împreună. Noi, cei ce cunoaştem pe cei implicaţi, ştim că nu s-ar încerca nimic ce ar putea compromite ideea unionistă.

La ce ar folosi o astfel de rezoluţie?
În primul rând, lasă poarta deschisă şi invitaţia făcută pentru românii de dincolo de Prut. Deşi rezoluţia ar avea mai mult o notă simbolică, în realitate se vor produce consecinţe şi juridice, deoarece oferă celor de dincolo de Prut pârghiile necesare demarării strângerii de semnături pentru un referendum organizat în 2018.

Nimeni nu va mai putea la Chişinău contesta dorinţa sinceră de Unire. Apoi ar fi un mesaj care să ajungă şi la parteneri: România lasă poarta deschisă şi invitaţia lansată către Republica Moldova.  Prin acest eveniment nu doreşte nimeni să dea jos vreun guvern, să ajute vreun partid politic, să susţină pe cineva în cursa electorală. Mesajul Unioniştilor este clar: Unionismul nu are culoare politică.

Pact pentru Basarabia
Ce va rămâne în urma acestei dezbateri? Un pact pentru Basarabia. Partidele şi-au dat concursul pentru a se întâlni şi informaţiile sunt bune: se pun bazele unei înţelegeri pe modelul integrării în NATO şi EU.

Marius Lulea