Timpul

Auzisem de tânărul poet Liviu Damian, dar nu-l cunoşteam personal, deşi eram vecini cu satele - eu din Grinăuţi, el din Strâmba, azi Corlăteni, amândouă sate de pe malul Răutului. Iată cum am făcut cunoştinţă. Eu eram atunci student în anul întâi la Institutul Pedagogic. Aveam misiunea să ţin în vacanţă o lecţie în câteva sate din raionul Teleneşti. M-am dus întâi pe la părinţi. Am făcut repetiţii într-un şopron, am prins la curaj, apoi, zic eu, ia să mă duc de probă să văd ce va ieşi în faţa oamenilor. Am ales satul megieş, Strâmba. Am scris afişe şi le-am pus prin sat: îi chemam pe toţi strâmbenii la club. Că era toiul verii şi oamenii nu-şi vedeau capul de treburi - la asta nu m-am gândit.

Lenuţa Burghilă refuza să prezinte dări de seamă, Dodon intervenea în sprijinul spălării de bani publici, iar Curtea făcea audituri ilegale

„Vom începe totul s belogo lista!”. Aşa a spus Voronin în decembrie 2004, când a prezentat-o pe Ala Popescu în funcţie de şefă a Curţii de Conturi (CC). Şi ea s-a apucat imediat de lucru - chiar după ieşirea lui „papa”, i-a demis pe toţi membrii Curţii, care au muncit aici de la bun început, şi astfel a început „perestroika”, îşi aminteşte Elena Olaru, fost controlor superior de stat la Curte. După ce, în numerele trecute, am publicat mărturiile Tatianei Cebotari şi ale lui Mihai Trofim despre instituţia ce s-a transformat din una de control în una de protejare a escrocheriilor cu bani publici, dezvăluirile dnei Olaru descriu alte ilegalităţi ale CC, care credem că ar trebui să pună serios procurorii pe gânduri.

Acum un an, un grup de investitori din Cehia au sosit la Chişinău cu propunerea de a construi o centrală electrică la Ungheni. Ideea a fost acceptată de conducerea comunistă, aflată în campanie electorală şi, în prezenţa lui V. Voronin, a fost sfinţit în mare grabă locul, au cântat fanfarele şi au fost rostite discursuri despre investiţii şi locuri de muncă.

Ieri, mai multe agenţii de ştiri au transmis că un grup de tineri, în frunte cu vicepreşedintele pepecedist, Victor Ciobanu, au ieşit la proteste în centrul capitalei. Aceştia au adus un ghiveci cu pământ şi l-au lăsat lângă monumentul lui Ştefan cel Mare. Pepecediştii pretind că pământul „a fost adus tocmai de la Palanca”.

Integrarea R. Moldova în UE şi NATO, crearea unor punţi de legătură dintre cele două maluri ale Nistrului, precum şi exercitarea unor presiuni asupra guvernării pentru asigurarea procesului de integrare a populaţiei de pe malul stâng - sunt doar câteva dintre soluţiile propuse de participanţii la conferinţa „Cauzele, consecinţele şi căile de soluţionare a diferendului transnistrean”, desfăşurată ieri la Chişinău.

Portalul de ştiri UNIMEDIA reia un articol de al meu din TIMPUL de astăzi (1 martie 2010), întitulat „Cum se fac „ştirile de top”, în care îmi exprimam dezacordul vizavi de maniera în care se fac ştirile în presa online. Nu am vizat exclusiv portalul UNIMEDIA, ci doar am exemplificat în baza unei ştiri de pe acest portal.

Am urmărit adânc nedumerit şi chiar uşor consternat ştirea de la PRO TV Chişinău despre situaţia publicaţiilor „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova”. Nu mă apuc să judec calitatea jurnalismului practicat la acest post de televiziune, iar atitudinea mea de astăzi nu trebuie generalizată şi aş vrea să fie interpretată ca o simplă şi inofensivă nedumerire colegială.

Nici la Chişinău, nici la Bucureşti

Scriitorul Alexandru Vakulovski a fost invitat la Bucureşti pentru a-şi depune jurământul de cetăţean român, însă Consulatul român de la Chişinău refuză să-i deschidă viză.

Abia pusă pe treabă, Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist din R. Moldova, în frunte cu dr. în istorie Gheorghe Cojocaru (de unde şi denumirea de „Comisia Cojocaru”), a stârnit atacuri vehemente din partea conducerii PCRM şi a ciracilor acesteia, care încearcă s-o defăimeze şi să-i submineze credibilitatea. Metodele folosite de adversarii Comisiei sunt identice cu cele folosite de fostul partid de guvernământ împotriva oponenţilor săi politici în campaniile preelectorale.

Un grup de martori în aşa-numitul „caz Pasat” au adresat membrilor Consiliului Superior al Magistraturii o Scrisoare deschisă, în care, printre altele, îi întreabă pe magistraţi ce sancţiuni i-au fost aplicate judecătoarei Lilia Vasilevici, care, potrivit semnatarilor scrisorii, „prin acţiunile sale a încercat să ne facă complice în învinuirea şi acuzarea unei persoane nevinovate”. Reproducem mai jos conţinutul Scrisorii deschise.