Timpul

Scriitorul Serafim Saka este cunoscut cititorilor nu numai prin cărţile sale de proză, dar şi prin publicistica semnată de el, la care au făcut şcoală mai mulţi învăţăcei. În 2001 a fost director onorific al ziarului TIMPUL.

Lidia Kulikovski este una dintre cele mai de vază specialiste în biblioteconomie din R. Moldova, domeniu în care activează de 37 de ani. La 11 martie se împlinesc două decenii de când se află în fruntea Bibliotecii municipale „B. P. Hasdeu” din Chişinău.

Loretta Handrabura s-a născut la 23 februarie 1970 în satul Baraboi, raionul Donduşeni. După absolvirea şcolii generale din localitate şi-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, specialitatea Limba şi literatura română, pe care a absolvit-o în 1992. În perioada 1994-1998 şi-a făcut doctoratul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Totodată, începe să activeze în calitate de cadru didactic la UPS „Ion Creangă”.

Alexandru Tănase, unul dintre cei mai apreciaţi jurişti de la noi, este cunoscut opiniei publice nu numai prin activitatea politică desfăşurată în ultimii ani, dar în special pentru prestanţa sa profesională. În calitate de avocat, a fost primul care a obţinut câştig de cauză la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cele mai răsunătoare dosare.

Cunoscutul scriitor umorist, înzestrat cu spirit critic incoruptibil, Petru Cărare s-a grăbit să se nască pe 13 februarie 1935 (în Zaim, Căuşeni), la baştina celui mai mare cântăreţ al limbii noastre, Alexie Mateevici, cu doar o zi înaintea celui mai mare poet liric al nostru, Grigore Vieru. Este şi acesta un semn, pentru că literatura postbelică basarabeană, aproape inexistentă în anii ’50, avea nevoie mai întâi de un satiric, care să taie „în carne vie”, adică, să-şi facă misiunea de sanitar pe un ogor literar năpădit de bălării.

Gheorghe Calamanciuc este cunoscut cititorilor prin articolele sale incitante publicate în presa periodică, dar şi prin piesele apărute la mai multe edituri de la noi şi montate în diverse teatre. S-a născut la 7 februarie 1945, în s. Mihoreni, Ţinutul Herţei, fostul jud. Dorohoi, teritoriu românesc ocupat de armata sovietică în 1940, actualmente administrat de ucraineni.

Numele Mariei Cosniceanu este bine cunoscut cititorilor noştri. Ea semnează rubrica „Dicţionar de nume”, pe care o susţine la TIMPUL din 2002, în baza căreia a publicat cartea „Nume de familie: din perspectivă istorică”.

De obicei, despre Mariana Bahnaru (Mişliuc), crainică la Radio Moldova, se spune că are o voce fără vârstă. S-a născut pe 28 ianuarie 1946 în satul Vânători, raionul Nisporeni.

Distinsul muzician Anatol Ştefaneţ s-a născut pe 23 ianuarie 1956 în satul Grinăuţi, raionul Râşcani. Îşi începe activitatea profesionistă în 1978, când este angajat în calitate de solist-instrumentist în Orchestra de muzică populară „Lăutarii”, condusă de maestrul Nicolae Botgros.

Despre distinsul dirijor şi profesor Ştefan Andronic, compozitoarea Iulia Ţibulschi spunea că, atunci când el stă la pupitrul dirijoral, corul se preschimbă într-un instrument muzical. De fapt, ea a jucat un rol aparte în destinul dirijorului, fiind cea care i-a făcut cunoştinţă cu Grigore Vieru, poetul care a fost un părinte spiritual al coralei, pe care regretatul poet o numea „o biserică pe roate”. Din colaborarea acestui trio a luat naştere aproape întreg repertoriul formaţiei.