Timpul

PS Iustinian, arhiepiscopul de Tiraspol şi Dubăsari, va conduce parohiile Patriarhiei ruse din Statele Unite ale Americii. Acest lucru a fost decis în cadrul şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, din 5 martie. PS Iustinian va fi Arhiepiscop de Naro-Fominsk şi SUA.

Pe 15 februarie începe Postul Mare sau Postul Paştilor. Este numit “mare” pentru că este cel mai lung şi cel mai important dintre toate posturile. Oamenii  postesc şapte săptămâni, iar vineri, în ultima zi a postului, care anul acesta cade pe 3 aprilie nu mânâncă nimic. Scopul iniţial al postirii de dinaintea Sfintelor Paşti era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să intre în biserică. Astăzi Postul Mare reprezintă o perioadă de pregătire spirituală înaintea sărbătorii Învierii Mântuitorului. Cum trebuie să postim? Preotul Vasile Negru de la biserica "Sf. teodora de la Sihla" din oraşul Chişinău le dă cititorilor TIMPULUI câteva sfaturi şi lămuriri despre Postul Mare.

Sâmbătă, la Biserica „Sfânta Parascheva” din satul Olăneşti, raionul Ştefan-Vodă, a fost sfinţită icoana „Sfânta Maria Magdalena” care, în sfârşit, a fost reîntoarsă locaşului sfânt.

Părintele Dumitru Stratulat din Băneşti, raionul Teleneşti, îşi împarte viaţa în două - până la… şi în timpul preoţiei. Până la preoţie au fost 32 de ani de viaţă lumească în care a muncit ca şofer mai întâi pe un camion, apoi pe un autocar. Îmi spune că a ajuns preot dintr-o chemare. A absolvit Seminarul teologic din Odesa, apoi zece ani a fost paroh la Târşiţei, sat în care a ridicat locaşul sfânt din temelii. Ultimii zece ani e paroh al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Băneşti. Dar a păstrat în suflet dragostea pentru tehnică. Din 1992, este şi un agricultor de frunte - îngrijeşte cele şase hectare de pământ rămase moştenire de la părinţii şi rudele sale din Chiştelniţa. Cultivă porumb, orz şi grâu, obţine recolte bune, utilizând îngrăşăminte, seminţe selecţionate şi diverse tehnologii noi.

Parohia ortodoxă Păsăreni (Mackamadaras), din judeţul Mureş, are patru enoriaşi. Unii spun că ar fi chiar cinci, cu tot cu Marta, o femeie de 90 de ani, oarbă, care nu ştie o boabă româneşte. De o lună, de când părintele Róbert Lukács a trezit cădelniţa din colbul altarului şi a început să slujească iar, după o linişte de aproape douăzeci de ani, în biserica ortodoxă din Păsăreni vin la fiecare slujbă patru-cinci credincioşi, adică toată suflarea parohiei, ceea ce nu se mai întâmplă nicăieri în altă parte.

EVZ încheie serialul „Literatura închisorilor”, cu mărturii cutremurătoare ale scriitorului Valeriu Anania, cunoscut sub numele de Bartolomeu, în calitate de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului.

Pe 22 decembrie, distinsul dirijor şi profesor Ştefan Andronic a împlinit 70 de ani, iar Corala „Vocile Primăverii”, pe care o conduce - trei decenii. Cu această ocazie, astăzi, la Sala cu Orgă din capitală va avea loc concertul aniversar cu genericul „Roua veşniciei”.

Duminică, mii de enoriaşi din întreaga republică au venit cu flori la Catedrala „Sf. Teodor Tiron şi Teodora de la Sihla” să-l felicite pe parohul acesteia, protoiereul Ioan Ciuntu, care a împlinit 55 de ani de la naştere şi 30 de ani de slujire Bisericii Creştine Ortodoxe. Festivităţile au fost prilejuite şi de sărbătorirea celor 115 ani ai catedralei.

Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” are o istorie aparte încă de la înfiinţarea ei, în urmă cu aproape două sute de ani. În subsolul ei sunt înmormântaţi circa 100 de oameni iluştri, compozitori şi personalităţi ale Chişinăului. Lăcaşul este unul dintre cele mai vizitate din capitală, probabil, graţie faptului că se află pe teritoriul Cimitirului Central, spun administratorii bisericii. Acum, Biserica se află în reparaţii, iar parohul ei, Eugen Bâtcă, nu ştie de unde poate să mai adune încă două milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor.

Mănăstirea Răciula, care este amplasată în perimetrul centrului comunal Răciula, raionul Călăraşi, chiar din momentul redeschiderii a devenit o sursă de aţâţare a spiritelor printre localnici. De ani de zile, administraţia mănăstirii se războieşte cu vreo zece gospodari care-şi au casele legal pe teritoriul ei, impunându-le diferite restricţii ce le complică viaţa.