Ultima oră

Astazi, in dialog cu cititorii nostri: Victor Bodiu, ministru de Stat

Intrebare: De ce ati intarit in functii persoane pe care Voronin le-a purtat din scaun in scaun pe parcursul tuturor celor opt ani de mandat? (Tudor)

Victor Bodiu: Dupa mine, conteaza nu atat apartenenta politica a unui om, cat eficienta lui. Daca anumite persoane au lucrat cu guvernele precedente, inclusiv cu cele comuniste, dar si-au indeplinit angajamentele si nu au facut partizanat politic, de ce sa nu-si continue activitatea si acum? Sa nu uitam nici de faptul ca eu conduc Cancelaria de Stat, unde majoritatea angajatilor sunt functionari publici. Potrivit Legii cu privire la statutul functionarului public, elaborata cu suportul partenerilor de dezvoltare, ei beneficiaza de continuitate in functie si pot fi demisi doar in baza unor motive intemeiate.

I.: Ce intra in atributiile unui ministru de Stat? (Alina, Chisinau)
V. B.: Aria mea de activitate este destul de larga, desi e mai putin vizibila. Cancelaria de Stat e oficiul guvernului, care faciliteaza activitatea propriu-zisa a acestuia – sedintele de guvern, interactiunea dintre diverse ministere, coordonarea politicilor aprobate de executiv si monitorizarea lor. Este vorba de programe strategice, cum ar fi Strategia nationala de dezvoltare, de care guvernul se ghideaza pe termen scurt si mediu. Tot Cancelaria coordoneaza asistenta externa dupa ce guvernul – prin Comitetul de planificare strategica, condus de prim-ministrul Vlad Filat si in care sunt inclusi viceprim-ministrii si cativa ministri-cheie – decide care sunt prioritatile. In baza deciziei acestui comitet, Cancelaria pregateste strategia de implementare a proiectelor si le transmite ministerelor de resort. Daca e vorba de securizarea traficului rutier, e transmis la Interne; daca tine de probleme agrare, la Agricultura etc.

I.: Delapidarea fondurilor venite din exterior intotdeauna a fost un punct sensibil pentru guvernarile noastre. Cum garantati ca, de aceasta data, banii intr-adevar vor fi folositi conform destinatiei? (Alina, Chisinau)
V. B.: In primul rand, am modificat optica interactiunii cu donatorii, la nivel de Cancelarie de Stat. Si am facut-o tocmai pentru a nu fi acuzati ulterior ca am cheltuit bani intr-un domeniu care nu era prioritar. In al doilea rand, la ministere – de care tine implementarea de facto a proiectelor – suntem in proces de creare a unor consilii de monitorizare a asistentei tehnice. Pentru prima data, o pondere semnificativa in aceste consilii revine reprezentantilor societatii civile. Pentru programul „Compact”, bunaoara, care vine cu 262 mln. USD, din cei 11 membri ai Consiliului de supraveghere a implementarii lui, cinci reprezinta societatea civila. Ei participa la sedintele unde se decide de la cine se vor face procurarile, din ce surse, cine va construi drumurile etc. Si mi-e greu sa cred ca vor admite favorizarea vreunei anume companii. Cred ca implicarea societatii civile e cel mai eficient mecanism de control.

I.: Pe ce principii se fac desecretizarile? (Andreea Stefan, Chisinau)
V. B.: Mai intai, o sa va spun ca nu-mi face mare placere sa citesc acele tone de hartii – sunt mii de documente si uneori am impresia ca citesc beletristica, incercand sa inteleg motivatia psihologica a luarii unor anumite decizii… Scopul principal al Comisiei interdepartamentale pentru protectia secretului de stat nu e sa desecretizeze actele. Dar, conform legii, ea are obligatia de a desecretiza acele materiale care nu pot purta caracter secret. Documentele care acum sunt mediatizate fac parte anume din categoria celor care nu pot fi secrete. Sunt acte cu caracter public, ce tin de cheltuirea banului public – respectiv, publicul trebuie sa le cunoasca. Si principiul conform caruia se desecretizeaza e simplu: membrii comisiei – vreo 15 persoane, reprezentand majoritatea institutiilor publice – vin cu propuneri. Involuntar, probabil, in top se afla documente ce probeaza cinismul fostelor autoritati, care afirma ca au lasat Bugetul plin, cand insasi corespondenta lor arata ca nu e asa…

I.: Recent, s-a anuntat despre incheierea unui nou contract de achizitie a energiei electrice cu Centrala de la Cuciurgan, cu 5% mai ieftin. Totusi, pentru consumatori pretul nu a scazut. Aceste 5% in contul carei societati vor ramane? Si de ce „Energocom” le interzice agentilor economici sa achizitioneze direct energia electrica de la furnizor? (Ecaterina, Balti)
V. B.: Nu este un domeniu de care sunt responsabil, dar, fiind economist de profesie, inteleg ca, la formarea tarifului, componenta de cost e de baza. Micsorarea pretului de achizitie a energiei electrice trebuie sa se regaseasca, automat, in tarif. In acest sens, la urmatoarea sedinta, ANRE ar trebui sa ia in considerare acest fapt si sa ajusteze tariful. Cat priveste IS „Energocom”, aceasta a fost creata de fosta guvernare pentru a monopoliza achizitiile de energie electrica. Acum, insusi faptul ca „Union Fenosa” a incheiat contract direct cu Centrala de la Cuciurgan vorbeste despre aceea ca nu mai e nevoie de „Energocom”. Mai mult, exista consumatori eligibili – precum „Lafarge”, de exemplu – care au posibilitati tehnice pentru a se conecta la linii de inalta tensiune de 110 kV si 35 kV si carora legea le permite sa incheie contracte directe cu furnizorii. Pentru aceasta, ei trebuie sa se adreseze la ANRE.

I.: Stiu ca au fost aprobate statele de personal la unele ministere si servicii publice. De ce aceste servicii si ministere nu fac concursuri de angajare? Un exemplu concret ar fi Serviciul Stare civila… (Zinaida, Chisinau)
V. B.: La Cancelaria de Stat a fost anuntat concurs pentru toate functiile – informatia e plasata si pe pagina web a guvernului. Problema noastra, de fapt, e ca oamenii nu prea se rup se vina in serviciul public… Cat priveste situatia semnalata de dumneavoastra, le voi transmite colegilor mei din guvern, inclusiv dlui ministru al Justitiei, Tanase, cu intrebarile de rigoare.

I.: Locuiesc la Chisinau, dar parintii mei stau la Grigoriopol, peste Nistru. Exista vreo posibilitate de a micsora tarifele la serviciile de telefonie fixa? Ma costa cinci lei minutul ca sa vorbesc cu ei… (Valentina, Chisinau)
V. B.: Din pacate, si asta e o mostenire preluata de la fostii guvernanti, care au pus ambitia lor mai presus de interesele cetatenilor, fapt ce a condus la situatia ca „Moldtelecom” nu are conectare directa cu operatorul din partea stanga a Nistrului. Am discutat aceasta problema recent la guvern, in cadrul unei reuniuni cu directorii Agentiei Nationale pentru Reglementari in Telecomunicatii. Toti sunt de acord ca nu e normal sa platesti un tarif „international” pentru convorbiri la o distanta de 100 km. Vom cauta solutii. Vom demara dialogul cu operatorul din stanga Nistrului si sper sa reusim.

I.: Putem sa va expediem o plangere? Am fost saptamana trecuta la Ministerul Sanatatii si n-au vrut sa mi-o primeasca. Mi-au spus ca e o intrebare tare personala… (Maria Rotaru, s. Iurceni, r-l Nisporeni)
V. B.: Daca nu-mi puteti spune numele persoanei la care v-ati adresat si nici directia in cadrul careia activeaza, imi este greu sa intervin. Singurul lucru pe care vi-l sugerez e sa puneti petitia intr-un plic si sa o trimiteti la Chisinau pe adresa Cancelariei de Stat. Iar noi o vom readresa Ministerului Sanatatii.

I.: Stim ca este greu in tara, dar ce aveti de gand sa faceti pentru tinerele familii? Nu e simplu, dar este absolut necesar ca acestea sa fie sustinute. In plus, e o problema si transmiterea cotelor, a mostenirilor. Serviciile birourilor notariale de stat sunt foarte scumpe. (Ana Mardare, Cimislia)
V. B.: Sper ca stiti deja: s-a luat decizia despre lichidarea institutiei notarilor de stat. Cat priveste ajutorarea familiilor tinere, in special a celor de la sate, facem tot ce ne sta in puteri. Exista si programe de creditare mai ieftine a lor. Dar inteleg ca nu vom reusi prea multe in acest an. Si trebuie sa ne gandim si la cei mai in varsta… Vom cauta solutii si sunt convins ca le vom gasi.

I.: In prezent Cancelaria face concurs pentru adjunctii reprezentantilor guvernului in teritoriu. M-am inscris si eu la concurs, desi mai multa lume mi-a spus ca desemnarile se vor face pe criterii strict politice… (Daniela)
V. B.: Pe criterii politice – asa cum s-a constituit si coalitia de guvernamant – sunt numiti reprezentantii guvernului in teritoriu, ei fiind demnitari publici. Adica, ei vin cu guvernul si pleaca odata cu el. Dar adjunctii acestora sunt functionari publici, respectiv, vor fi desemnati in baza de concurs – la care, sunt convins, va domina profesionalismul. Este adevarat ca si partidele politice vin cu anumite candidaturi. Dar, va asigur: daca o persoana propusa de un partid politic nu intruneste criteriile profesionale, eu nu voi semna ordinul de desemnare a acesteia in functie. As vrea sa ma refer aici la una dintre marile provocari ce stau in fata noastra vizavi de administratiile publice locale si centrale. E vorba de eficientizarea functionarilor, de instruirea lor si de schimbarea sistemului de salarizare a acestora. Caci, este un sistem extrem de prost cand adaosurile la salariu vin pentru vechimea de munca in cadrul administratiilor publice, si nu pentru ca ai randament, cunosti limbi straine si elaborezi strategii si politici. Asa stand lucrurile, tinerii nici nu sunt motivati sa vina in serviciul public. Cum sa vina pentru un salariu de 1200 de lei? Si sa vada ca cei care au un randament egal cu „zero”, dar au zeci de ani lucrati, primesc dublu sau chiar triplu fata de ei? Noi ne propunem sa schimbam aceasta practica defectuoasa si oamenii sa fie remunerati conform eficientei, nu conform timpului petrecut la serviciu.

I.: Cum anume veti estima eficienta functionarilor? (Daniela)
V. B.: Sistemul de salarizare ne propunem sa-l schimbam incepand cu 2012. Estimarea o vom face in baza unor criterii de performanta foarte clare – cate documente au fost elaborate, care a fost calitatea acestora. Ne dorim ca, din 2012, sa nu mai existe discrepanta aceasta dintre functionarii care lucreaza si au lefuri mici si cei care „vegeteaza” la serviciu, dar primesc mult gratie „vechimii”. Apropo, sa stiti ca tot din cauza acestor salarii extrem de mici o serie de experti foarte buni – autohtoni, dar de nivel international -, care au fost cooptati de actualul executiv, in special, pe post de consilieri, sunt platiti din banii partenerilor de dezvoltare. Este o practica la care au apelat anterior tari ca Serbia, Georgia sau Macedonia.

I.: Orasul Causeni, de ani de zile, se aprovizioneaza cu apa din apeductul care functioneaza fara autorizatie sanitara. La statia de pompare e numai gunoi, acoperisul e prabusit. Presedintele raionului a convocat mai multe sedinte cu factorii de decizie din teritoriu, dar nimic nu se intampla. Ati putea interveni? (Veaceslav Vartic, specialist la Consiliul raional Causeni)
V. B.: Mi-am notat problema. Avem niste programe de asistenta externa pentru reabilitarea apeductelor in raioane – este vorba de 30 mln. de euro pentru cinci localitati. Vedem ce putem sa facem in cazul Causenilor. Din pacate, problema alimentarii cu apa e una mare pentru intreaga RM. Potrivit unui raport al ASM, 80 la suta din fantanile noastre sunt contaminate.

I.: Cand va fi regula in oras? Masinile parcheaza unde vor. Microbuzele fac ce vor. Politia rutiera nu lucreaza deloc… (Ion Ungureanu, Chisinau)
V. B.: Exista politia municipala, al carei rol e sa asigure ordinea publica. Dar e si rolul nostru de cetatean. Sunt convins: daca ar fi sa facem un sondaj printre cetateni, vom vedea ca majoritatea accepta – ba chiar insista – ca microbuzele sa opreasca anume acolo unde vor ei. Deci, tine si de noi toti.

I.: Prin targ se zvoneste ca, dupa ce veti face ordine cu „Moldova Suverana” si „Nezavisimaia Moldova”, cele doua publicatii vor reveni in proprietate guvernului si chiar vor redeveni „oficioase”. Confirmati sau infirmati acest lucru? (Un cititor, in numele unui grup de cititori)
V. B.: Cred ca trebuie sa vin cu mai multe explicatii aici. Daca va amintiti, in 2005, guvernarea comunista spunea ca cele doua ziare au fost deetatizate si privatizate. Au facut si un holding, au anuntat ca au indeplinit conditiile Consiliului Europei. Primul lucru pe care trebuie sa-l constat e ca nu a fost o privatizare, ci lichidare ca si structuri de stat. Iar diferenta dintre privatizare si lichidare este enorma – de la privatizare, cel putin, vin niste bani in Buget. Dar nici lichidarea nu a fost dusa la bun sfarsit, statul platind peste un milion de lei pentru achitarea unor datorii ale acestor intreprinderi catre niste agenti economici, dovada ca respectivele intreprinderi nu erau eficiente…

Asadar, in procesul lichidarii celor doua intreprinderi de stat „Moldova Suverana” si „Nezavisimaia Moldova”, un grup de agenti privati au inregistrat, la Camera Inregistrarii de Stat, trei intreprinderi noi cu denumiri similare – „Moldova Suverana seria noua”, „Nezavisimaia Moldova – Moldova Independenta” etc. Le-au inregistrat in pofida faptului ca, la acea etapa, Camera nu era in drept sa o faca, pe motiv ca IS „Moldova Suverana” si IS „Nezavisimaia Moldova” nu fusesera radiate din Registrul intreprinderilor (nici la acest moment nu sunt radiate), iar atata timp cat exista o intreprindere cu o denumire, nimeni nu poate pretinde la inregistrarea unei alte intreprinderi cu denumire similara. In plus, in proprietatea lor au fost transmise gratuit bunurile statului – sediul, birotica etc., iar marca (denumirea ziarelor) este utilizata ilegal. Acum noi ne propunem sa mergem pe cale legala si sa vedem cum intoarcem bunurile, inclusiv marca de stat, in proprietatea statului. Ca ulterior – si asta tin s-o mentionez – sa dispunem deetatizarea si privatizarea acestor publicatii intr-un mod transparent, asa cum trebuia sa se intample in 2005. In tot cazul, nu cred ca intr-o zi ne vom trezi cu un nou oficios al guvernului. Ar fi o miscare contraproductiva pentru toata presa.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *