Alexandru Tănase: Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune care nu se aplică automat. Depinde și din vina cui eșuează formarea guvernului

publicat în Istorie pe 26 Februarie 2021, 07:51

 

Alexandru Tănase, fost judecător și președinte al CC

— Cum calificați hotărârea CCM de marți, 23 februarie? Pe cine avantajează?

— Este o hotărâre foarte importantă. Această hotărâre avantajează, în primul rând, sistemul democratic din R. Moldova. Chiar dacă atenția opiniei publice este captată integral de conflictul instituțional dintre Președinte și Parlament, adevărata problemă rezidă în altceva. Dacă am mări puțin optica și ne- am focusa pe esența acestui conflict, vom observa că, de fapt, am asistat la o intenție de „deplasare” a formei de guvernământ, de la modelul parlamentar la cel prezidențial. Aceasta ar fi fost cea mai gravă consecință care ar fi putut surveni în eventualitatea în care CCM ar fi adoptat o altă decizie. Aici, în Asia, unde activez eu acum, dreptul președintelui de a impune un premier, indiferent de opinia majorității parlamentare, este ceva normal. Însă în Europa lucrurile sunt absolut invers. Nici într- o țară europeană Președintele nu poate ignora voința majorității parlamentare, cu atât mai mult nu poate recurge la sancțiunea dizolvării forului legislativ atunci cand consideră el sau ea că acest Parlament nu mai este legitim sau reprezentativ. Exemplul României este cel mai concludent. România este republică semiprezidențială, iar președintele României are competențe mult mai largi decât la noi. Cu toate acestea, în procesul de formare al guvernului, Președintele nu poate ignora opinia majorității parlamentare, să impună ce premier vrea el sau să dizolve Parlamentul când consideră necesar. Celor care înjură CCM pentru hotărârea de ieri (marți, n.r.) le recomand să citească cea mai recentă decizie (pe acest subiect), pronunțată exact cu un an în urmă de Curtea Constituțională din România. CCR s- a bazat exact pe aceleași principii ca și CCM în 2015, 2020 și 2021. Abordări similare veți găsi în jurisprudența majorității Curților Constituționale din Europa.

— După ce a fost publicată hotărârea Curții, președinta a anunțat că oricum nu va accepta un premier propus de actualul Parlament, solicitând fie organizarea alegerilor anticipate, fie organizarea unui referendum pentru demiterea sa. În condițiile actuale, cât de real este de organizat un asemenea referendum și ce credeți că va urma?

— Un astfel de referendum, în afara procedurii de suspendare, nu poate fi organizat. Singura situație când, ipotetic vorbind, se poate ajunge la un astfel de referendum ar fi suspendarea din funcție a președintelui, dar este un scenariu total improbabil. În primul rând, deocamdată, dna președinte nu a săvârșit nicio „faptă gravă prin care încalcă prevederile Constituţiei”, așa cum cere articolul 89 din Constituție. Tot ce s- a întâmplat până acum se încadrează perfect în regulile jocului democratic. În al doilea rând, în Parlament nu există și nu văd de unde s-ar lua voturile a două treimi din deputaţi. În al treilea rând, ținând cont de ratingul dnei Sandu, este total improbabil ca Parlamentul să lanseze o astfel de procedură.

— Ce se întâmplă, conform legii, dacă în Parlament nu se găsesc 67 de voturi necesare pentru suspendarea din funcție a președintei, deși Curtea Constituțională constată că aceasta a încălcat Constituția?

— Potrivit articolului 89 din Constituție, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele R. Moldova poate fi suspendat din funcție de către Parlament, cu votul a două treimi din deputaţi. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui. Cu toate acestea, chiar dacă am admite, prin absurd, că se va ajunge la un astfel de referendum, indiferent de rezultatele votului, Parlamentul oricum nu va putea fi dizolvat.

”Dizolvarea Parlamentului, fără ca majoritatea deputaților să accepte acest lucru, nu va fi posibilă”

Astfel, cei care „coc” astfel de idei năstrușnice trebuie să înțeleagă că, finalmente, după luni sau chiar ani de „măcel” politic, se va ajunge exact la același punct de pornire: dizolvarea Parlamentului, fără ca majoritatea deputaților să accepte acest lucru, nu va fi posibilă. După care va trebui să se revină, din nou, la procedurile de formare a guvernului.

— Este posibil ca acest scenariu să se producă în interiorul celor 90 de zile în care trebuie să fie învestit un nou Guvern sau, prin suspendarea președintei, se va depăși acest termen și vom avea, inevitabil, alegeri anticipate?

— Nu văd cum ar fi posibil un astfel de scenariu. În primul rând, după cum am menționat mai sus, dna Maia Sandu nu a săvârșit nicio faptă gravă prin care încalcă prevederile Constituţiei. Astfel, la acest moment, demararea procedurii de suspendare nu este posibilă. În al doilea rând, există încă o problemă privind „constatarea încălcării Constituției de către președinte”. Potrivit Art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituție, „Curtea Constituțională constată circumstanţele care justifică demiterea preşedintelui R. Moldova”.

Parlamentul nu va putea demite președintele, fără avizul CCM, iar președintele nu va putea dizolva Parlamentul, fără respectarea procedurilor constituționale

Astfel, agenda politică a celor care ar dori demiterea președintelui se va opri tot la Curtea Constituțională, care este foarte puțin probabil să accepte cu ușurință o astfel de soluție. Până la urmă, Parlamentul nu va putea demite președintele, fără avizul CCM, iar președintele nu va putea dizolva Parlamentul, fără respectarea procedurilor constituționale. Dacă mai ținem cont că referendumul pentru demiterea președintelui se organizează în cel mult 30 de zile este evident că aceste mecanism de suspendare nu poate fi declanșat până la expirarea celor 90 de zile.

— Când expiră termenul pentru învestirea unui nou Guvern? Conform Constituției, este necesar ca să fie consumate două tentative de votare a unui nou guvern sau asta nu contează, importante fiind cele 90 de zile?

— Într- un articol mai vechi am explicat pe larg cum funcționează acest mecanism. De fapt, sunt necesare cel puțin două tentative. Dacă este necesar, președintele poate desemna un candidat pentru funcția de premier și, de mai multe ori, dar până la consumarea celor 90 de zile din momentul în care au apărut circumstanțele ce justifica formarea unui guvern.

Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune care nu se aplică automat. Depinde și din vina cui eșuează formarea guvernului

Trebuie să reținem că dizolvarea Parlamentului este o sancțiune care nu se aplică automat. Depinde și din vina cui eșuează formarea guvernului. Din aceste considerente, CCM trebuie sa examineze toate circumstanțele și să verifice dacă sancționarea Parlamentului cu dizolvarea este justificată.

 https://www.zdg.md/