<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arcadie Gherasim &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/articol/author/arcadie-gherasim/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 05 May 2011 03:45:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Arcadie Gherasim &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Ciulinii istoriei?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ciulinii-istoriei-23046.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ciulinii-istoriei-23046.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 05 May 2011 03:45:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[«Patria»]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[revigorare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ciulinii-istoriei-23046.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n cele ce urmează voi &#238;ncerca să redau c&#226;teva idei &#238;ntr-o formă interogativă. De exemplu, de ce mai mult de jumătate dintre moldoveni &#238;şi iubesc Patria dar, &#238;n acelaşi timp, majoritatea dintre ei nu mai cred &#238;n capacitatea de revigorare a RM? Oare nu din cauză că nu au avut niciodată cultura autoguvernării?&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De ce unul dintre ideologii comunistului Voronin scria c&acirc;ndva cu dispreţ despre moldoveni precum că aceştia, aflaţi &icirc;n diasporă (&icirc;n Rusia) niciodată nu se auto-identifică aşa precum o fac georgienii, azerii, tadjicii etc., ci se dizolvă &icirc;n masa rusească, se lasă foarte uşor asimilaţi, se fac nevăzuţi cumva? Oare nu de aceea că, pe parcursul istoriei lor, moldovenii au fost at&acirc;t de mult dezrădăcinaţi de către imperiul ruşilor, &icirc;nc&acirc;t au devenit ca nişte ciulini? Şi de ce sunt at&acirc;t de creduli moldovenii, mai ales &icirc;n campaniile electorale? Oare nu pentru că le place să-i vadă umiliţi măcar o oră pe unii cons&acirc;ngeni de-ai lor şi astfel să-şi răzbune propria umilinţă la care sunt supuşi &icirc;n cei patru ani inter-electorali?</p>
<p>Ce &icirc;nseamnă statornicia la moldoveni? De c&acirc;te ori o raportează ei la noţiunea de dezvoltare durabilă? De ce, conform tuturor sondajelor, moldovenii sunt &icirc;ngrijoraţi cel mai mult de viitorul copiilor? Vorbind despre acest viitor, au ei cumva &icirc;n vedere noţiunea de libertate? De ce le place moldovenilor să muncească din greu? Poate vor un motiv pentru care să-i invidieze &icirc;n permanenţă pe japonezi? De ce unii fură c&acirc;te un pic şi astfel trăiesc &icirc;n belşug o viaţă &icirc;ntreagă, iar moldovenii fură c&acirc;te o tonă şi &bdquo;trăiesc&rdquo; după aceasta restul vieţii după gratii? De ce moldovenilor le plac minciunile spuse de duşmani şi nu le place adevărul spus de prieteni?</p>
<p>Cine mi-a dezlegat alaltăieri panglica tricoloră de pe antena autoturismului: un rus sau un moldovean? Sau erau &icirc;mpreună? </p>
<p>De ce scriu aceste r&acirc;nduri? Pentru că sunt moldovean sau pentru că o fac pe deşteptul? Dacă o fac pe deşteptul, de ce nu o să le placă unor semeni de-ai mei această tentativă de a spune nişte lucruri, uneori neplăcute?</p>
<p>De ce scriind aceste lucruri, poate banale sau chiar neadevărate, &icirc;i urăsc de moarte pe cei care &icirc;i mint, &icirc;i umilesc şi &icirc;i detestă pe moldoveni? De ce, scriind despre moldoveni, mă g&acirc;ndesc la faptul că ei, &icirc;n esenţa lor, sunt p&acirc;nă la urmă o viţă de rom&acirc;ni &#8211; dacă e să se ia &icirc;n serios logica istoriei moderne? C&acirc;ţi dintre cei care citesc aceste r&acirc;nduri, vor fi de acord cu acest raţionament subiectiv despre un aspect al identităţii obiective? Cum reacţionează moldovenii care, &icirc;ntr-un moment de &icirc;naltă tensiune intelectuală, află subit că adevărul &icirc;n care au crezut este p&acirc;nă la urmă o minciună sfruntată? &Icirc;şi recunosc necunoaşterea sau&hellip; cum?</p>
<p>De ce evreii &icirc;i urmăresc p&acirc;nă la moarte pe naziştii care le-au exterminat poporul, de ce lituanienii continuă să aducă acasă osemintele cons&acirc;ngenilor deportaţi de regimul comunist, iar moldovenii continuă să trăiască cu două feluri de amintiri, cu două feluri de monumente şi cu două morminte pentru un singur mort?</p>
<p>Care este deosebirea de principiu dintre noi toţi şi noi &icirc;nşine? Nivelul de cunoştinţe, de competenţă, de inteligenţă, de a face faţă competiţiei, hărnicia, abilităţile profesionale, alte calităţi necesare &icirc;ntr-o lume modernă sau nivelul de deprindere cu o anumită stare de resemnare istorico-morală, economic-ratabilă, spiritual-falsă şi, p&acirc;nă la urmă, inutilă pentru a supravieţui ca entitate &icirc;ntr-o lume a absorbţiei etnice grosolane uneori?</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ciulinii-istoriei-23046.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Obiectivul final</title>
		<link>https://timpul.md/articol/obiectivul-final-22867.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/obiectivul-final-22867.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Apr 2011 03:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/obiectivul-final-22867.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Un fel de masochism la nivel naţional s-a aşternut deasupra R. Moldova. 
Un fel de &#238;ntrecere socialistă pentru cea mai reuşită umilinţă, pentru cea mai ireconciliabilă &#238;ncăpăţinare, pentru cea mai abilă v&#226;nzare-cumpărare, pentru cea mai iscusită piedică pusă moldovenilor se desfăşoară azi &#238;n fiecare localitate populată anume de moldoveni. Pentru că ruşii, ucrainenii rusificaţi şi alţii din acest contingent, căruia &#238;ncă nu i-a trecut sindromul superiorităţii sau al egalităţii sovietice iluzorii, chiar dacă nu le este mai rău dec&#226;t celorlalţi, ba poate le este mai bine, insistă asupra nuanţelor &#238;ntunecate atunci c&#226;nd vorbesc despre starea de lucruri de la noi, pentru că ei ştiu că perpetuarea acestei stări sau a exagerărilor pe seama ei ţine ţeapănă pe loc Republica Moldova &#238;n ideea că fără de ruşi ne prăpădim cu zile. &#206;n acest ansamblu de promotori ai pesimismului absolut şi al incertitudinii rătăcite se &#238;nregimentează &#238;n fiecare zi noi şi noi orchestranţi sau orchestraţi care - prin minciuni, zvonuri, insinuări, tertipuri mediatice dintre cele mai primitive - amplifică starea de apatie, de ne&#238;ncredere, de ignoranţă, de ură şi deductibilitate instinctivă, chiar animalică uneori, a semenilor rătăciţi &#238;n sărăcia de cele mai multe ori provocată şi stimulată de marii bandiţi ai acestui păm&#226;nt. ]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp; La ora actuală, populaţia Republicii Moldova este transformată metodic &icirc;ntr-o masă agresivă sau de o agresivitate controlabilă de inspiratori, &icirc;ntr-un conglomerat de figuranţi gata să se sf&acirc;şie unul pe altul doar din motiv de apartenenţă la o idee sau alta. Iar aceste idei sunt de cele mai multe ori false, fabricate şi lansate sau de anchilozaţii &icirc;n propria robie dogmatică, sau de apologeţii apelor tulburi, numiţi &icirc;n popor şi păpuşari ori, regional, şobolani. <br />
Acest sentiment de permanentă trădare, de iminentă pierdere a investiţiilor morale, de superstiţie şi bănuială, de dezicere cu uşurinţă şi de abandonare triumfalistă a obiectivelor cărora le-au jurat credinţă &icirc;i declasifică cu fiece zi şi tot mai mult pe moldoveni &icirc;n ochii celor din exterior care văzuseră acum doi ani speranţa cobor&acirc;nd pe acest păm&acirc;nt.</p>
<p>&Icirc;n genere, pe moldoveni &icirc;i derutează catastrofal orice fleac, iar această stare de derută se transformă deja &icirc;ntr-o obsesie, &icirc;ntr-un izvor nesecat de aşa-numite argumente &icirc;n favoarea concluziilor pe care şi le fac neobişnuit de pripit şi de nefondat. De fapt, pentru această stare de nevedere a unei luminiţe la capătul tunelului ar exista o sumedenie de motive &#8211; c&acirc;nd au fost trădaţi, sărăciţi, minţiţi de cui nu i-a fost lene &icirc;n aceşti douăzeci de ani de independenţă. Şi teamă &icirc;mi este să nu se fi dezvoltat deja la nivel genetic aceste reacţii spontane negative şi negativiste, acest fatalism care vandalizează, &icirc;n primul r&acirc;nd, firavele castele de nisip pe care şi le &icirc;nalţă fiecare om normal ce mai crede &icirc;n viaţă şi &icirc;n speranţă. <br />
Acum, mulţi dintre moldoveni, dar &icirc;n special cei mai activi p&acirc;nă recent luptători de pe baricadele democraţiei, cei mai intoleranţi susţinători ai actualei guvernări s-au pleoştit subit, copleşiţi &#8211; de ce credeţi?- de avalanşa de superficialitate cu care au &icirc;nceput să fie, de la o vreme &icirc;ncoace, tratate eforturile actualei guvernări pentru a fi atins obiectivul primordial, cel mai important, cel mai valoros şi care a alimentat determinant Revoluţia Tinerilor din 7 aprilie 2009 &#8211; este vorba de ruperea ţarcului şi integrarea Republicii Moldova &icirc;n Uniunea Europeană. Şi dacă ar fi la mijloc doar această superficialitate, lucrurile nu ar progresa chiar at&acirc;t de periculos pentru destinul moldovenilor, sau al rom&acirc;nilor moldoveni, sau al basarabenilor, sau al rom&acirc;nilor puri &#8211; oricum i-am numi şi s-ar numi, esenţa lor se nu schimbă. Vorba e că, mai ales &icirc;n ultimul timp, forţe obscure şi duşmănoase propăşirii europene au antrenat populaţia autohtonă &icirc;ntr-o luptă pe viaţă şi pe moarte &icirc;mpotriva &bdquo;răului personificat&rdquo;, iar prin tertipurile mediatice şi ideologice aplicate, păpuşarii au izbutit, &icirc;ntr-o mare măsură, să atace imaginea celor care, &icirc;n condiţii deloc uşoare, au reuşit deja să apropie orizontul integraţionist. &Icirc;n şirul tehnicilor de manipulare asta ar &icirc;nsemna că, dacă vrei să compromiţi o idee, compromite mai &icirc;nt&acirc;i sursa care a lansat-o. Formatorii şi mediatizatorii stărilor de deznădejde şi de nerăbdare insistă &icirc;n opera lor cinică asupra substituirii valorilor, plasării &icirc;n prim-plan a unor probleme irezolvabile la moment sau generatoare de discordie, sau at&acirc;t de minore prin puzderia lor rutinară, &icirc;nc&acirc;t insistenţa păpuşarilor din umbră asupra tezei că pe moldoveni nu-i aşteaptă nimeni &icirc;n Europa şi că integrarea Republicii Moldova &icirc;n UE este un mit capătă tot mai mulţi susţinători, mai ales din r&acirc;ndul masochiştilor, de cele mai multe ori semidocţi şi atacaţi deja la nivel genetic de virusul robului aflat &icirc;ntr-o eternă şi fără de perspectivă aşteptare a minţii celeia de pe urmă.<br />
Şi balticii, şi polonezii, şi cehii, şi rom&acirc;nii, şi slovacii, şi bulgarii au avut la vremea lor lideri de tot felul şi de tot soiul. Dar i-au răbdat şi i-au tolerat pentru că au avut de atins obiectivul final &#8211; calitatea de membru al Uniunii Europene. Mai t&acirc;rziu i-au schimbat. Dar asta a fost mai t&acirc;rziu.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/obiectivul-final-22867.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Noi suntem Acasă!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/noi-suntem-acasa-22638.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/noi-suntem-acasa-22638.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 19 Apr 2011 12:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/noi-suntem-acasa-22638.html/</guid>

					<description><![CDATA[Noi suntem Acasă şi anume de aici, de la acest reper moral, ar urma să pornim atunci c&#226;nd dorim să realizăm ceva pe acest păm&#226;nt.&#160;
Trebuie să ţinem minte că anume Noi suntem Acasă, ceilalţi din preajmă sunt ori &#238;n ospeţie, ori &#238;n tranzit, ori sunt trimişi special pentru a eroda sentimentul nostru de apartenenţă la toată valoarea aceasta sublimă, desăv&#226;rşită, formidabilă, extraordinară, splendidă, superbă, excepţională care se numeşte, &#238;mpreună luată, păm&#226;ntul nostru, meleagul nostru, baştina noastră, ţăr&#226;na noastră, locul unde ne naştem şi unde murim aici, la noi Acasă.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La noi Acasă suntem &icirc;n toate drepturile să ne scriem Noi anume cu literă mare,   deoarece numai atunci te consideri un adevărat gospodar la tine Acasă, c&acirc;nd ştii a pune piciorul &icirc;n prag, c&acirc;nd &icirc;ndrăzneşti să-i dai o bleandă oaspetelui pe care l-ai cinstit, iar el, beat de binele de care a dat, &icirc;ncearcă să-ţi aprindă stogul de paie. Sau, şi mai rău, atunci c&acirc;nd oaspetele ghiftuit &icirc;ncearcă să-ţi vopsească pereţii casei &icirc;n culorile lui preferate, &icirc;ncearcă să-ţi strice gardul doar din motivul că la el acasă nu există aşa ceva şi vietăţile circulă aiurea prin ogoarele pe care te miri de mai creşte ceva. </p>
<p>Un gospodar adevărat &#8211; pentru care Acasă la el este unicul loc pe care se simte sigur pe acest păm&acirc;nt &#8211; va avea &icirc;ntotdeauna grijă să-şi arboreze stindardul ce-i reprezintă distincţia. Stindardul nostru cel mai scump este TRICOLORUL. Să facem deci aşa ca toţi cei din jur să &icirc;nţeleagă pentru totdeauna că şi TRICOLORUL este la el Acasă.    &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/noi-suntem-acasa-22638.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lacrimile</title>
		<link>https://timpul.md/articol/lacrimile-22478.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/lacrimile-22478.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Apr 2011 03:57:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/lacrimile-22478.html/</guid>

					<description><![CDATA[Eu nu ştiu &#238;n care ţară s-au &#238;nt&#226;mplat lucrurile pe care mi le-a povestit o moldoveancă bolnavă de cancer. O citez aproape integral:]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Sunt oncologică şi am fost trimisă la radioterapie. Acolo doctoreasa m-a privit şi a zis doar at&acirc;t: &bdquo;300 de lei mie şi 50 pentru sora medicală&rdquo;. C&acirc;nd am auzit, m-au podidit lacrimile, dar am scos banii pentru că mă g&acirc;ndeam că, dacă nu le dau, cine ştie ce doză mi-or da&#8230; După procedură am revenit &icirc;n salon, iar peste puţin timp intră şi femeia de pe patul de alături, care a fost şi ea la aceeaşi procedură. Pl&acirc;ngea. I-au cerut aceeaşi taxă&#8230; Dar nu avea at&acirc;ţia bani. I-a spus doctoresei că are numai o sută de lei, pe care şi i-a lăsat de drum, că bărbatul ei este cioban şi că va primi banii tocmai la toamnă, dar, dacă vrea doamna doctoreasă, ea ar putea să-i aducă nişte caş dulce ori nişte br&acirc;nză. Doctoreasa i-a zis, ur&acirc;t, că nu o interesează br&acirc;nza. &#8230;Nu ne-a mai spus dacă i-au făcut sau nu iradierea. Pur şi simplu şedea şi pl&acirc;ngea. &Icirc;ntre timp ne-au adus m&acirc;ncarea. Supa era mai mult apă &icirc;n care pluteau nişte boabe de mazăre uscată. Noi, care mai aveam m&acirc;ncare de acasă, am vărsat-o, iar sărmana femeie prinse a sorbi &icirc;ncetişor. Sorbea şi pl&acirc;ngea, iar lacrimile mari, c&acirc;t boabele celea de mazăre uscată, picurau &icirc;ncet &icirc;n supă. Ea le lua din nou cu lingura din strachină şi le ducea la gură&hellip; Pl&acirc;ngea şi sorbea propriile lacrimi. Am &icirc;nceput şi noi să pl&acirc;ngem alături de ea. Spuneţi-mi, de ce se &icirc;nt&acirc;mplă aşa ceva &icirc;n ţara asta?..&rdquo;, mă &icirc;ntrebă moldoveanca bolnavă de cancer.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/lacrimile-22478.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>N-ar trebui</title>
		<link>https://timpul.md/articol/n-ar-trebui-22308.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/n-ar-trebui-22308.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Apr 2011 03:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/n-ar-trebui-22308.html/</guid>

					<description><![CDATA[Recent au fost date publicităţii rezultatele unui sondaj de opinie privind atitudinea cetăţenilor RM faţă de integrarea europeană, reacţia lor faţă de diferire stări de lucruri şi faţă de comportamentul celor care le provoacă - lideri, instituţii, partide etc.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Din acest sondaj aflăm cu o sinceră m&acirc;ndrie ortodoxă că biserica răm&acirc;ne şi &icirc;n continuare instituţia &icirc;n care lumea noastră vede cel mai de nădejde sprijin &#8211; 78% din respondenţi au spus că au o oarecare &icirc;ncredere şi foarte multă &icirc;ncredere &icirc;n ea. </p>
<p>Ar fi un prilej de bucurie şi pentru cler, şi pentru enoriaşi, dacă nu ar exista pe lumea asta comparaţiile, ispita şi preţurile la expedierea oficiată pe lumea cealaltă. Astfel, comparaţia ne taie din euforie atunci c&acirc;nd reiterăm că sondajul realizat de aceeaşi companie &icirc;n perioada 26 iulie &#8211; 12 august 2010 atesta că biserica ortodoxă se bucura de &icirc;ncrederea a 80,2% din numărul celor &icirc;ntrebaţi. Observăm deci că, &icirc;n ultimele opt luni, au dispărut 2,2% din susţinătorii acestei instituţii de cult, ceea ce ar &icirc;nsemna &icirc;n expresie absolută circa 58.200 de cetăţeni marturi, dacă vom admite că sondajul este unul reprezentativ. Unde şi de ce au dispărut aceşti susţinători? Cine şi cum i-a făcut să se &icirc;ntoarcă cu faţa de la biserică sau să treacă indiferenţi pe alături de ea?</p>
<p>Unele explicaţii le găsim chiar &icirc;n răspunsurile enoriaşilor chestionaţi. Astfel, &icirc;ntrebaţi dacă biserica ar trebui sau nu ar trebui să se implice &icirc;n politică, 73% din creştinii maturi răspund categoric: &bdquo;NU AR TREBUI&rdquo;. Cei mai mulţi dintre cei care se opun tentaţiei liderilor bisericeşti din RM de a-l implica pe Dumnezeu &icirc;n treburile partidului lui Pasat sunt tinerii cu v&acirc;rste cuprinse &icirc;ntre 18 şi 29 de ani (78,2%). Şi aici apare &icirc;ntrebarea: c&acirc;ţi dintre acei 58.200 de foşti susţinători sunt tineri? Un sfert, jumătate, toţi? Spre cine vor merge ei ca să aibă cea mai mare &icirc;ncredere? La sigur că nu &icirc;nspre partidul fost umanist şi acum popularist căruia toată toamna i-a c&acirc;ntat osanale Sinodul BO din RM.</p>
<p>Sondajul dezvăluie şi alte diferite stări de lucruri din s&acirc;nul bisericii şi care generează diferite stări de spirit &icirc;n r&acirc;ndul enoriaşilor. Aflăm din paginile următoare   că mirenii, &icirc;n proporţie de 71%, sunt de acord cu părerea că reprezentanţii bisericii ortodoxe ar trebui să aibă un comportament mai omenos, mai tolerant. Aproape 63% din numărul cetăţenilor care au relaţii cu biserica sunt de acord că tarifele practicate de preoţi sunt peste posibilităţile populaţiei. Circa 61% dintre respondenţi admit că partidele politice se folosesc de biserica ortodoxă pentru promovarea intereselor politice. Jumătate din populaţia RM nu neagă faptul că biserica &icirc;şi pierde rolul său educativ. Doar 48% din cetăţenii moldoveni susţin părerea că biserica se implică activ &icirc;n soluţionarea problemelor sociale şi numai 40% din numărul locuitorilor maturi ai RM consideră că biserica condusă de actualul mitropolit sprijină actuala guvernare. </p>
<p>Ultimul punct de vedere este poate cel mai important dintre toate. Pentru că preoţii ar putea să devină mai blajini, lum&acirc;nările ar putea să scadă &icirc;n preţ, numărul sărmanilor ajutaţi de biserică ar putea să crească, rolul educativ al bisericii ar putea spori odată cu introducerea oficială a obiectului de religie &icirc;n şcoală, dar cine bagă m&acirc;na &icirc;n foc că actuala conducere a Bisericii Ortodoxe din Moldova nu se va lua din nou de m&acirc;nă şi nu va umbla din nou cu chiraleisa electorală &icirc;mpreună cu partidele antieuropene de genul celui al lui Pasat etc., sau că nu va promova şi &icirc;n continuare politica panrusistă a lui vlad&icirc;ka de la Moscova &icirc;n detrimentul politicii proeuropene a guvernului moldovenesc? Cine jură pe sf&acirc;nta cruce să liderii bisericii ortodoxe, conduşi de &Icirc;PS Vladimir, vor merge &icirc;n fruntea celor 62% de moldoveni care, &icirc;n cazul unui referendum, ar vota pentru integrarea RM &icirc;n UE? Vor vota Vlad&acirc;ca, Markel şi alţii alături de aceşti moldoveni şi de guvernul lor, şi de poporul lor? </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/n-ar-trebui-22308.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Am o idee&#8230;</title>
		<link>https://timpul.md/articol/am-o-idee-22235.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/am-o-idee-22235.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 05 Apr 2011 06:46:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/am-o-idee-22235.html/</guid>

					<description><![CDATA[Aseară m-am visat lider de partid democratic şi european care g&#226;ndea la alegerile locale. Şi tot g&#226;ndindu-mă, la un moment dat, mi-a trecut prin cap ideea desfăşurării unei campanii electorale deosebite şi cu folos pentru &#238;ntreaga mea R. Moldova.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Iar ideea este următoarea: ţin&acirc;nd cont de actuala conjunctură concurenţială care se developează &icirc;n anticiparea votului pentru primarul general al capitalei; lu&acirc;nd &icirc;n calcul ipoteza că nu capitala trebuie cucerită pentru a fi europenizată, ci localităţile rurale şi orăşeneşti moldoveneşti, găgăuze, ucrainene, bulgăreşti şi ruseşti care au nevoie ca de aer de un mobilizator imbold de prosperitate; anticip&acirc;nd stringenţa vitală de a avea &icirc;n toate satele şi oraşele primari şi consilii care să nu fure investiţiile europene sau americane, ci să le folosească &icirc;n scopul general proeuropean al partidului; fără a uita că pentru postul de primar general nu merită să-ţi compromiţi forţele necesare atingerii obiectivului cu c&acirc;ştig de perspectivă; conştientiz&acirc;nd faptul că, odată cu integrarea RM &icirc;n UE, tot acolo se va integra şi Chişinăul &#8211; eu şi partidul meu vom declanşa o bătălie originală şi inteligentă pentru a obţine o majoritate absolută &icirc;n Consiliul municipal al capitalei şi pentru postul de preşedinte al acestui consiliu. Or, &icirc;n alte condiţii şi cu alte tactici, s-ar putea &icirc;nt&acirc;mpla ca, lu&acirc;nd capitala, să pierzi toată ţara. Vorba liderilor din AIE: &bdquo;Prietenii ştiu de ce&rdquo;.  <br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/am-o-idee-22235.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>7 aprilie. Legea ţapilor ispăşitori</title>
		<link>https://timpul.md/articol/7-aprilie-legea-tapilor-ispasitori-22187.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/7-aprilie-legea-tapilor-ispasitori-22187.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 04 Apr 2011 06:15:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/7-aprilie-legea-tapilor-ispasitori-22187.html/</guid>

					<description><![CDATA[După ce a scăpat cu viaţă din &#8222;coridoarele morţii&#8221;, 7 APRILIE 2009 a fost&#160;asasinat &#238;n justiţie

La doi ani de la producerea lor, evenimentele din 7 şi 8 aprilie mai răm&#226;n a fi neelucidate, iar rapoartele, dosarele şi dezvăluirile promise de autorităţile democratice au &#238;ncremenit la nivel de declaraţii electorale.&#160;
Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice, consideră că motivul impasului justiţiar la care s-a ajuns &#238;n procesele de identificare şi pedepsire a tuturor celor care au &#238;ncălcat legea rezidă &#238;n calitatea sistemului judecătoresc şi &#238;n &#8222;solidaritatea corporativă&#8221; a organelor de drept.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Referindu-se la atitudinea haotică a organelor de drept chemate să elucideze abuzurile comise faţă de cetăţeni &icirc;n zilele de 7 şi 8 aprilie 2009, Ion Guzun menţionează că evenimentele de acum doi ani scot la iveală gravele probleme sistemice din justiţie. &bdquo;Dacă vorbim despre activitatea procuraturii, infracţiunile şi ancheta &icirc;n unele dosare &icirc;n care sunt implicate persoane cu funcţii &icirc;nalte de stat &#8211; Voronin, Papuc, Zubic, Reşetnicov, Gumeniţă &#8211; nu se mişcă spre finalitate. Pe de altă parte, noi am văzut că tinerii care au fost prinşi cu lucruri furate din incinta Parlamentului şi a Preşedinţiei foarte repede au fost identificaţi, reţinuţi şi   condamnaţi. De ce &icirc;n anumite chestiuni procuratura şi justiţia au acţionat prompt şi just, au pedepsit vinovaţii, iar &icirc;n altele nu?&rdquo;, se &icirc;ntreabă juristul.</p>
<p>Ion Guzun constată că Procuratura Generală practic recunoaşte oficial, &icirc;n raportul pentru anul trecut, că nu s-a făcut aproape nimic pentru elucidarea evenimentelor. &bdquo;Noi vorbim despre infracţiuni &icirc;n care au fost implicate persoane cu funcţii &icirc;nalte de stat, vorbim despre acte de tortură &icirc;n masă şi alte infracţiuni grave. &Icirc;nsă felul cum a fost promovată impunitatea judecătorilor, a procurorilor şi a poliţiştilor ar trebui să ne pună &icirc;n gardă&rdquo;, atrage atenţia juristul. El aminteşte că &bdquo;p&acirc;nă la moment, &icirc;n RM nu este un cult, nu este o tradiţie ca persoanele cu funcţii de răspundere care au &icirc;ncălcat legea să fie deferite justiţiei. Toţi vorbesc despre corupţia din sistemul judecătoresc. Sunt pl&acirc;ngeri şi la CCCEC, la Procuratura Generală, la Consiliul Superior al Magistraturii. Efectiv, spuneţi-mi, vă rog, dacă &icirc;n presă a apărut vreun caz despre un judecător care să fie deferit justiţiei sau, &icirc;n genere, să fie discutată această chestiune. Nu avem&rdquo;. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" width="490" height="376" alt="" src="/uploads/images/Re-exposure%20of%207_aprilie_2009_11.jpg" /></p>
<p>Ion Guzun mai spune că &icirc;n procesul de elucidare a evenimentelor din 7 aprilie se deconspiră adevăratul chip moral al unor lucrători din organele de drept: &bdquo;Noi am văzut exemplul dlui Gumeniţă, care a lovit cu piciorul un cetăţean. Evident că el trebuie să răspundă, dar pe mine mă pune &icirc;n gardă insistenţa dlui de a demonstra &icirc;ntregii societăţi că este nevinovat. Tu loveşti o persoană şi tu pledezi nevinovat! Unde s-a mai văzut? Dacă vorbim despre fostul ministru de Interne Papuc, aţi văzut cum dlui, &icirc;n nenumăratele interviuri, se simte foarte relaxat. Eu sunt uluit că dlui stă foarte liniştit &icirc;n situaţia &icirc;n care avem cazuri de deces, avem cazuri de abuz de putere, de tortură &icirc;n masă, avem cazuri &icirc;n care fetele au fost dezbrăcate şi intimidate, au fost cazuri de abuz sexual tocmai &icirc;n instituţiile pe care le conducea Papuc. Nici un medic, nici un asistent medical din instituţiile care au fost subordonate ministerului de Interne nu au fost deferiţi justiţiei. Spun acest lucru deoarece tinerii care ieşeau din comisariatele de poliţie apăreau &icirc;n registre ca persoane sănătoase. Ca mai apoi să aflăm că aceste persoane au fost bătute, unele chiar &icirc;n zilele următoare au fost supuse intervenţiilor chirurgicale. Său, să luăm exemplul fostului judecător Dorin Popovici. Din punct de vedere legal, acest caz &icirc;ncă nu a fost rezolvat. Popovici a contestat la Curtea de Apel hotăr&acirc;rea Consiliului Superior al Magistraturii privind demiterea sa din funcţie şi nici p&acirc;nă azi nu avem o decizie finală &icirc;n acest caz. Pe de altă parte, nici Procuratura Generală nu s-a pronunţat privitor la acţiunile lui, dacă ele se pretează ca elemente constitutive ale unei infracţiuni&rdquo;.</p>
<p>Amintind că Procuratura Generală a fost obligată, prin hotăr&acirc;rea Parlamentului, ca &icirc;n timp de 30 de zile să prezinte un raport deputaţilor şi că ea nu a făcut acest lucru nici p&acirc;nă azi, Ion Guzun consideră că pentru atare situaţie se face vinovat şi corpul legislativ. &bdquo;Dacă privim prin prisma hotăr&acirc;rii Parlamentului din 8 iulie 2010 asupra Raportului comisiei de anchetă pentru elucidarea consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009, nu am văzut o concluzie sau o informaţie publică referitor la chestiunea ce ţine de fraudarea alegerilor din 5 aprilie 2009. Au avut loc &icirc;ncălcări sau nu? &Icirc;n hotăr&acirc;rea respectivă sunt şi nişte responsabilităţi comune ale mai multor organe, nu numai ale Procuraturii Generale, dar aproape nimeni a reacţionat &icirc;n spiritul celor solicitate&rdquo;, declară sursa citată.<br />
Ion Guzun conchide că tergiversarea unor dosare legate de evenimentele din aprilie 2009 ar urmări şi epuizarea morală a martorilor sau a pătimiţilor.</p>
<p><img decoding="async" width="490" height="328" alt="" src="/uploads/images/Re-exposure%20of%20PozaBaiat%20.JPG" /></p>
<p>&bdquo;De exemplu, Damian H&acirc;ncu apare &icirc;n mai multe dosare ca parte vătămată, ca martor &icirc;n dosarul persoanelor cu funcţii &icirc;nalte. El nu este singura persoană care apare ca martor şi vă daţi seama ce &icirc;nseamnă ca, de fiecare dată, să vii &icirc;n instanţă şi să mărturiseşti aceleaşi lucruri. Prin tergiversarea proceselor, aceşti tineri sunt impuşi să abandoneze procesele, deoarece impunitatea din sistemul de drept este promovată şi susţinută. E greu de spus dacă tinerii de la 7 aprilie vor mai dori pe viitor să vină &icirc;n instanţă, pentru că ei nu mai cred &icirc;n justiţie&rdquo;.</p>
<p>Ion Guzun este de părerea că, p&acirc;nă la urmă, dosarele intentate unor foşti responsabili la nivel de stat vor finaliza lamentabil. &bdquo;Eu cred că pedeapsa maximă pe care Papuc, Gumeniţă etc. ar putea să o primească va fi o banală amendă. C&acirc;t priveşte moartea lui Valeriu Boboc, chiar şi &icirc;n expertiza medico-legală a fost indicat că una din cauzele decesului ar fi fost şi lovitura cu patul armei. Eu nu am văzut ca un poliţist sau o altă persoană să apară ca &icirc;nvinuit &icirc;n partea ce se referă la lovitura cu patul armei. &Icirc;n imaginile video s-a văzut că &icirc;ncăierarea respectivă a fost produsă de mai multe persoane şi nu numai de Perju separat. Unde sunt ceilalţi? Să fie oare Perju ţapul ispăşitor? O justiţie cu ţapi ispăşitori este doar o banală aplicare a legii. Cum am putea vorbi despre o imagine mai bună a judecătorilor, a procurorilor şi a poliţiştilor atunci c&acirc;nd ei &icirc;ncalcă legea şi nu sunt pedepsiţi? Vă daţi seama ce &icirc;nseamnă pentru un t&acirc;năr-victimă a torturii să-l &icirc;nt&acirc;lnească pe stradă pe poliţistul &icirc;narmat care l-a bătut şi care fusese eliberat de judecată doar din cauza imperfecţiunii legii?&rdquo;, &icirc;ntreabă retoric Ion Guzun, expert la Centrul de Resurse Juridice.&nbsp;</p>
<p><img decoding="async" width="490" height="299" alt="" src="/uploads/images/papuc.jpg" /></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/7-aprilie-legea-tapilor-ispasitori-22187.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ea cu ochii trişti</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ea-cu-ochii-tristi-21971.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ea-cu-ochii-tristi-21971.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 28 Mar 2011 03:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ea-cu-ochii-tristi-21971.html/</guid>

					<description><![CDATA[La o margine de primăvară &#238;nsă nesigură, acolo de unde pornesc spre noi armatele de ghiocei, brebenei şi viorele, privea stăruitor &#238;n zare o fată cu ochii trişti.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n linii generale, toate bune şi frumoase &#8211; un anotimp superb făcea să renască &icirc;n suflet supleţea sentimentelor; prietenele sunt permanent alături &#8211; inteligente, haioase şi devotate, astfel că &icirc;nt&acirc;lnirile cu ele sunt adevărate revelaţii sufleteşti; afecţiunea celor din familie şi grija pe care i-o arată &icirc;n orice oră de zi sau de noapte este at&acirc;t de protectoare &icirc;nc&acirc;t, uneori, pentru a-i mulţumi pe cei dragi, chiar &icirc;i face plăcere să mai cedeze din independenţa la care ţine foarte mult; are un serviciu bun; starea materială este una excelentă; starea fizică este şi mai şi &#8211; pentru că Dumnezeu a avut grijă să aşeze un suflet frumos &icirc;ntr-un corp frumos. &Icirc;n linii generale toate erau bune şi frumoase şi nu ar mai exista niciun motiv plauzibil pentru acea tristeţe incomensurabilă din privirea fetei de la marginea primăverii&#8230; </p>
<p>&#8230;Şi totuşi, exista un motiv. Această minunată la chip şi plauzibil fericită domnişoară urma să decidă &icirc;ntr-o problemă foarte şi foarte sentimentală, o problemă care era, pentru ea, una foarte şi foarte nouă, şi pentru prima dată pe ordinea de zi. Dar nu putea afla soluţia şi nici nu avea de cine să &icirc;ntrebe, pentru că cea mai dragă, cea mai intimă, cea mai de nădejde fiinţă &#8211; mama ei &#8211; era plecată demult-demult de acasă, ca să muncească departe-departe peste hotare. &bdquo;Ce să fac, mamă, la această răscruce de anotimpuri, la această margine de primăvară unde &icirc;nfloresc florile dragostei?&rdquo;, &icirc;ntreabă, privind &icirc;n zare fata cu ochii trişti. 2011 d.Hr.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ea-cu-ochii-tristi-21971.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Deputaţii partidului vs Bugetul poporului!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/deputatii-partidului-vs-bugetul-poporului-21840.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/deputatii-partidului-vs-bugetul-poporului-21840.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Mar 2011 06:51:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[Buget]]></category>
		<category><![CDATA[guvern]]></category>
		<category><![CDATA[partid]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/deputatii-partidului-vs-bugetul-poporului-21840.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n ultimul timp, &#238;n viaţa politică a R. Moldova s-a &#238;ncetăţenit o expresie care nu vine să reprezinte nimic altceva dec&#226;t un fel de impotenţă morală sau un paravan comod pentru laşitatea politică personală.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Expresia este următoarea: &bdquo;Eu nu am mandat de la partid&rdquo;. Astfel s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n şedinţa de guvern c&acirc;nd unii miniştri nu au votat proiectul de Buget pentru anul 2011, declar&acirc;nd că nu au &bdquo;mandat de la partid&rdquo;, iar mai apoi, ca la comandă, au ridicat m&acirc;nuţele pentru acelaşi document, pentru că, vedeţi, dragi alegători, partidul scump le-a &icirc;mprumutat pentru două ceasuri &bdquo;mandatul&rdquo;. Un caz banal de moldovenesc la prima vedere, dacă de la el nu ar aduce ur&acirc;t deprinderea unor grupări politice de a substitui guvernul cu partidul. </p>
<p>&bdquo;Nu am avut mandat din partea partidului să votez&rdquo;, a declarat ieri şi deputatul PD Valeriu Guma, care, alături de parlamentarii comunişti, a blocat votarea Bugetului &icirc;n comisia permanentă de specialitate. Comportamentul deputatului democrat a generat aseară un adevărat gallas-concert &icirc;n s&acirc;nul AIE. Dar nu concertul e buba cea mai mare, ci faptul că astfel &bdquo;fărădemandaţii&rdquo; demonstrează o lipsă crasă de respect faţă de Constituţie. Iar art. 68 (!) din Legea fundamentală stipulează următoarele: &bdquo;&Icirc;n exercitarea mandatului, deputaţii sunt &icirc;n serviciul poporului&rdquo;. <br />
Deci ce are aici moftul partidului? </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/deputatii-partidului-vs-bugetul-poporului-21840.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ANALIZĂ: Preţul adevărat al datoriilor pentru gaze</title>
		<link>https://timpul.md/articol/analiza-pretul-adevarat-al-datoriilor-pentru-gaze-21799.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/analiza-pretul-adevarat-al-datoriilor-pentru-gaze-21799.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Arcadie Gherasim]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Mar 2011 06:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Gazprom]]></category>
		<category><![CDATA[preturi]]></category>
		<category><![CDATA[Valeriu Lazăr]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/analiza-pretul-adevarat-al-datoriilor-pentru-gaze-21799.html/</guid>

					<description><![CDATA[Datoria de două miliarde de dolari pentru gazele ruseşti, pe care a acumulat-o regiunea transnistreană, va fi separată de datoria R. Moldova şi urmează a fi preluată de administraţia de la Tiraspol. La această &#238;nţelegere s-a ajuns &#238;n cadrul negocierilor dintre Guvernul de la Chişinău şi Concernul rus &#8222;Gazprom&#8221;, a anunţat ieri, pe parcursul unui briefing, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Valeriu Lazăr a menţionat că, &icirc;mpreună cu administraţia &bdquo;Gazprom&rdquo;, au fost stabilite &bdquo;principiile unui plan de restructurare&rdquo; a datoriilor. &bdquo;&Icirc;n baza activelor &bdquo;Moldovagaz&rdquo; SA, care sunt &icirc;n partea dreaptă a Nistrului, se va constitui o &icirc;ntreprindere separată, iar &icirc;ntreprinderea &bdquo;Tiraspoltransgaz&rdquo; va fi reorganizată &icirc;n baza gazoductelor care, &icirc;n prezent, sunt gestionate de ea. De fapt, vom avea două &icirc;ntreprinderi &icirc;n RM, cu contracte separate şi datorii separate&hellip; Partea st&acirc;ngă urmează să discute cu &bdquo;Gazprom&rdquo; despre felul &icirc;n care va achita cele peste două miliarde de dolari&rdquo;, a spus ministrul. Referitor la modalitatea prin care ar putea fi achitată datoria istorică a RM, &icirc;n valoare de circa 350 mln. USD, Valeriu Lazăr a menţionat că &bdquo;urmează să găsim soluţia&rdquo;. Amintim că anterior, &icirc;n cadrul unui interviu pentru &bdquo;Europa Liberă&rdquo;, ministrul Economiei descria următoarea soluţie cu ajutorul căreia RM ar putea diminua din povara datoriei pe care o are faţă de compania rusă: &bdquo;Principiul asupra căruia am convenit, de restructurare a datoriilor, presupune că RM are active sub formă de gazoducte, care au fost construite &icirc;n ultimii ani de zile fie din banii Bugetului de stat, fie din bugetele locale. Nu vă pot spune exact care ar fi această sumă, dar vorbim de miliarde de lei, ceea ce ar &icirc;nsemna sute de milioane de dolari. Trebuie să estimăm &icirc;mpreună aceste active şi să le depunem &icirc;n capitalul statutar al societăţii pe acţiuni &bdquo;Moldovagaz&rdquo;&#8230; </p>
<p>Conform estimărilor experţilor independenţi, valoarea activelor la care se referă ministrul Economiei constituie aproximativ două miliarde de lei sau circa 165 mln. USD. Majorarea capitalului statutar al &bdquo;Moldovagaz&rdquo; din contul acestei valori şi a contribuţiei &bdquo;Gazprom&rdquo; cu echivalentul derivat din datoria istorică a RM nu va modifica actuala partajare a acţiunilor. Astfel, &icirc;ntreaga reţea de conducte de gaze ale RM va deveni, de facto, proprietate a companiei &bdquo;Gazprom&rdquo;, iar RM va mai răm&acirc;ne datoare cu &icirc;ncă 185 mln. USD către aceasta. Problema ce ar putea să apară este că şi mulţi cetăţeni moldoveni, care au investit banii proprii &icirc;n construcţia reţelelor de gaze, vor dori să devină acţionari ai &bdquo;Moldovagaz&rdquo; SA, spun experţii.</p>
<p>Solicitat să comenteze o eventuală derulare a evenimentelor, legate de stingerea datoriilor faţă de &bdquo;Gazprom&rdquo;, Veaceslav Ioniţă, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, atenţionează că, atunci c&acirc;nd căutăm soluţiile adecvate, ar urma să nu ne grăbim. &bdquo;&Icirc;nainte de a purcede la achitarea celor 350 mln. USD, noi ar trebui să vedem cum s-a acumulat această datorie, este ea reală sau e doar una calculată unilateral de către cei de la &bdquo;Moldovagaz&rdquo;. Eu nu cred cifrelor pe care le dau monopoliştii. Acum suntem &icirc;n aşteptarea raportului de audit, pe care l-a realizat la &bdquo;Moldovagaz&rdquo; Agenţia Naţională pentru Reglementare &icirc;n Energetică. Mai &icirc;nt&acirc;i trebuie să vedem ce se &icirc;nt&acirc;mplă cu adevărat la această societate pe acţiuni şi abia apoi să purcedem la elaborarea schemelor de achitare a datoriei istorice&rdquo;, e convins Veaceslav Ioniţă.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/analiza-pretul-adevarat-al-datoriilor-pentru-gaze-21799.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
