<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Dorin Galben &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/articol/author/dorin-galben/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 26 Apr 2024 09:07:19 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Dorin Galben &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Amintiri de la Cernobîl: „Copacii erau roșii, iar animalele lăcrimau cu sânge” 37 de ani de la explozie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/exclusiv-amintiri-de-la-cernobil-copacii-erau-rosii-iar-animaledle-lacrimau-cu-sange-71830.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/exclusiv-amintiri-de-la-cernobil-copacii-erau-rosii-iar-animaledle-lacrimau-cu-sange-71830.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Apr 2024 08:00:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[amintiri de la Cernobîl]]></category>
		<category><![CDATA[boli]]></category>
		<category><![CDATA[catastrofa]]></category>
		<category><![CDATA[consecinte]]></category>
		<category><![CDATA[EXPLOZIE]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[pensii]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/exclusiv-amintiri-de-la-cernobil-copacii-erau-rosii-iar-animalele-lacrimau-cu-sange-71830.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n dimineața zilei de 26 aprilie 1986, o eroare a cauzat explozia unui reactor al centralei nucleare de la Cernob&#238;l, Ucraina. Zona &#238;nconjurătoare a fost contaminată cu radiații de c&#226;teva sute de ori mai puternice dec&#226;t după detonarea unei bombe atomice. Din regiunile afectate au fost evacuate peste 300 de mii de persoane.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Astfel, pentru lichidarea consecințelor catastrofei, din R. Moldova au fost recrutați forțat circa 3500 de oameni. La 37 de ani de la explozie, o parte dintre ei au murit, iar restul acuză grave probleme de sănătate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Unul dintre moldovenii care a fost acolo chiar în primele luni după explozie este Serghei Barbu, din comuna Cheltuitori, municipiul Chișinău. Bărbatul avea atunci doar 26 de ani, abia se căsătorise, iar soția sa era însărcinată cu primul copil. El spune că dacă ar fi avut opțiunea să aleagă, n-ar fi acceptat să meargă, însă nimeni nu l-a întrebat nimic. Acum Serghei are 55 de ani și recunoaște că nu a uitat nici o secundă din coșmarul trăit în cele două luni petrecute într-un loc lipsit de viață.</p>



<h2 class="wp-block-heading">„Mergem la Cernobîl”</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Era începutul lunii iunie. Serghei s-a întors seara de la serviciu și a găsit în poartă o citație în care se anunța că trebuie să meargă la instruiri și că trebuie să-și pregătească lucrurile de primă necesitate. „În sat, toți eram speriați. Știam ce s-a întâmplat în Ucraina și ne temeam că o să trimită după noi. A doua zi, dis-de-dimineață, au venit câțiva oameni și m-au băgat într-o mașină. Nimeni nu a scos niciun cuvânt”, își amintește bărbatul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În satul Cheltuitori, Serghei a fost unica persoană recrutată. „Nu știam unde mergem. Doar după ce am ajuns în regiunea Odesa, am înțeles că situația este gravă. Acolo au mai ales dintre noi. Pe unii i-au trimis înapoi acasă pentru că aveau probleme de sănătate, iar pe cei mai sănătoși ne-au tuns chilug și ne-au dat haine militare. „Mergem la Cernobîl”, a strigat cineva și ne-au încărcat pe toți în mașini”, povestește nemulțumit moldoveanul.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><img decoding="async" style="width: 800px" src="/uploads/images/reactorul%20inchis%20cu%20un%20sarcofag.jpg" alt=""><br><em>După explozie, reactorul centralei nucleare de la Cernobîl a fost acoperit cu un sarcofag de beton. Sursa foto: buzzfeed.com / Daniel Dalton</em></p>



<h2 class="wp-block-heading">„S-o mântuit lumea”</h2>



<p class="wp-block-paragraph">La 7 iunie 1986, grupul de moldoveni a ajuns în satul Starye Sokoly, din Ucraina, care se afla la 30 km de reactorul care explodase. Serghei spune că primele imagini i s-au întipărit în minte pentru tot restul vieții. „Satele erau goale, casele încuiate și sigilate. Nu se vedea țipenie de om la zeci de kilometri împrejur. Copacii erau roșii, iar animalele lăcrimau cu sânge. Aveam impresia că s-o mântuit lumea. În primele zile am văzut câțiva câini care au rămas practic fără blană. Apoi, și aceștia au dispărut. Ori că i-au omorât, ori că singuri au murit… habar n-am ce s-a întâmplat cu dânșii”, mărturisește nedumerit bărbatul.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><img decoding="async" src="/uploads/images/radiatie%20cernobyl.jpg" alt="" style="width: 800px"><br><span style="font-size: smaller"><em>„Atenție radiație!” Sursa foto: buzzfeed.com / Daniel Dalton</em></span></p>



<p class="wp-block-paragraph">Serghei, alături de ceilalți moldoveni, a trăit în corturi pe care și le-au montat singuri pe un câmp și tot în acele condiții găteau mâncare. Alimente aveau destule pentru că depozitele erau completate practic zilnic.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Tehnica și hainele infectate erau îngropate</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Din spusele lui Serghei Barbu, regimentul din care făcea parte era compus din circa 300 de oameni, iar asemenea regimente erau câteva sute și se aflau la 30 km de locul exploziei. Misiunea persoanelor recrutate era de a localiza focarul de radiație cât mai aproape de reactor, dar și de a dezinfecta zonele de acces. „Cinci zile am fost chiar la reactor. Făceam dezinfecție. Ne dădeau haine, care chipurile trebuiau să ne protejeze de radiație, dar nimeni nu știe ce efect aveau. Stăteam acolo maximum două ore, iar după ce ieșeam, dezbrăcam toate hainele și persoanele responsabile le îngropau în „moghilnik” &#8211; un loc special, un fel de cimitir al lucrurilor afectate de radiație. După asta stăteam mai multe minute sub duș ca să spălăm toate răutatea de pe noi”, își amintește Barbu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui, aceeași procedură era aplicată și asupra tehnicii. După ce mașinile și camioanele mergeau pe lângă focar, acestea erau spălate, însă, dacă nivelul de radiație de pe suprafața lor rămânea ridicat, acestea ajungeau în groapă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><img decoding="async" src="/uploads/images/masti%20anti%20gaz.jpg" alt="" style="width: 800px"><br><em style="font-size: 10px">Măști antigaz, Cernobîl 2014. Sursa foto: buzzfeed.com / Daniel Dalton</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">Locuitorul satului Cheltuitori spune că, la Cernobîl, au murit câteva persoane cu care lucra cot la cot. „Ei au fost mai multe zile în preajma focarului, unii s-au îmbolnăvit și au murit pe loc, alții au decedat la spital. Eu eram mereu cu gândul acasă și cred că asta m-a ajutat să rezist în acele condiții”, recunoaște Serghei.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Revenirea acasă</h2>



<p class="wp-block-paragraph">După două luni și câteva zile petrecute într-o zonă lipsită de viață, bărbatul a revenit în R. Moldova. „Când am ajuns acasă, îmi părea că am venit din cosmos. Natura era natură, animalele &#8211; animale și peste tot erau mulți oameni. Cel mai mult m-a bucurat că puteam fi alături de soție și de viitorul nostru copil, care s-a născut în 1987”, povestește emoționat bărbatul.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><img decoding="async" src="/uploads/images/spital%20cernobyl.jpg" alt="" style="width: 800px"><br><em style="font-size: 10px">Sala de operație a unui fost spital, Cernobîl 2014. Sursa foto: buzzfeed.com / Daniel Dalton</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">După catastrofă, în familia Barbu s-au mai născut alți doi copii, un băiat și o fată. Tatăl spune că aceștia au probleme de sănătate, iar de vină ar fi radiația pe care „au moștenit-o” de la el. Potrivit lui, dacă până la 18 ani statul le-a mai oferit anumite facilități celor doi copii, atunci după ce ei au atins majoratul, nimeni nu i-a mai ajutat cu nimic. „Se promit multe lucruri pentru noi și pentru ei, dar în realitate nu se face nimic”, se arată dezamăgit moldoveanul.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Sănătatea-i joacă feste</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Serghei spune că sănătatea sa a început „să-și facă de cap” după ce a revenit de la Cernobîl. Acum el acuză dureri de cap, deseori amețește și îl dor oasele. „Chiar azi am fost la policlinică. Acolo mi-au prescris niște vitamine și mi-au spus că pentru cei de la Cernobîl ele sunt gratis. Când am mers la farmacie, m-au anunțat că pentru cei ca mine nu au nimic, dar în schimb au cu plată. Vitaminele acestea costau 12.50 de lei/cutia și n-au vrut să le dea fără bani, ce să mai vorbim despre medicamente mai scumpe”, se arată nemulțumit Barbu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru că a participat la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl, Serghei s-a ales cu gradul II de invaliditate și primește lunar câte 2200 de lei. Totodată el beneficiază în fiecare lună de câte 400 de lei pentru alimente și de încă 550 de lei &#8211; alte alocații.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Datele arată că, în prezent, în R. Moldova, au mai rămas în viaţă puțin peste 2000 de persoane, care au lichidat consecințele exploziei de la Cernobîl și aproape toți au grad de invaliditate. Pe lângă o pensie lunară, fiecare dintre ei ar trebui să beneficieze anual de tratament într-un centru sanatorial. La fel, soţiile celor decedaţi primesc de la stat câte 250 de lei pe lună.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe 26 aprilie 2022 se vor marca 36 de ani de la catastrofa de la Cernobîl.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><img decoding="async" src="/uploads/images/cerno.jpg" alt="" style="width: 800px"><br><em style="font-size: 10px">O fostă sală sportivă, Cernobîl 2014. Sursa foto: buzzfeed.com / Daniel Dalton<br></em><br><em>În Raportul Forului Cernobîl din anul 2005 au fost confirmate 56 de decese directe, dar s-a estimat că mai mult de 9 mii de persoane, dintre cele aproximativ 6,6 milioane expuse la radiaţie, pot muri din cauza unei forme de cancer.&nbsp;</em></p>



<p class="wp-block-paragraph"><a href="https://timpul.md/" data-type="URL" data-id="https://timpul.md/"><strong>Arhiva TIMPUL</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/exclusiv-amintiri-de-la-cernobil-copacii-erau-rosii-iar-animaledle-lacrimau-cu-sange-71830.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nouă ani fără Constantin Tănase</title>
		<link>https://timpul.md/articol/trei-ani-fara-constantin-tanase-122707.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/trei-ani-fara-constantin-tanase-122707.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 24 Jun 2023 05:44:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Constantin Tănase]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/trei-ani-fara-constantin-tanase-122707.html/</guid>

					<description><![CDATA[„Moscova nu este partenerul nostru strategic, ci dușmanul nostru strategic”, este titlul ultimului editorial, scris de Constantin Tănase cu trei zile înainte ca o țară întreagă să afle că distinsul om de cultură a încetat din viață, la 30 octombrie 2014. Tot acesta este și genericul cărții sale, lansată post-mortem. Maestrul a educat câteva generații &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>„Moscova nu este partenerul nostru strategic, ci dușmanul nostru strategic”, este titlul ultimului editorial, scris de Constantin Tănase cu trei zile înainte ca o țară întreagă să afle că distinsul om de cultură a încetat din viață, la 30 octombrie 2014. Tot acesta este și genericul cărții sale, lansată post-mortem.</p>
<p>Maestrul a educat câteva generații de intelectuali și a fost respectat, citit și apreciat atât în R. Moldova, cât și peste hotare. Cei care l-au cunoscut își stăpânesc cu greu emoțiile atunci când răscolesc printre amintiri.</p>
<p><strong>Cuvântul viu al lui Constantin Tănase</strong></p>
<p>Volumul ULTIMUL EDITORIAL a fost lansat acum o săptămână la Chișinău. În cadrul evenimentului, jurnalista Maria Bulat-Saharneanu a declarat că, deși Dumnezeu ne-a făcut muritori pe acest pământ, el a avut totuși grijă să ne lase unul din instrumentele sale pentru nemurire &#8211; Cuvântul. Iar Cuvântul rostit, mai cu seamă de către oamenii demni, înțelepți și cu simțire, are puterea să le lungească acestora viață pe veacuri înainte. „Tocmai acest lucru au făcut, fac și vor face de acum înainte cuvintele lui Constantin Tănase, pe care le-a adunat cu grijă întru laudă sau mustrare, bucurie sau întristare pe toate câte le facem cu știință sau neștiință pe acest pământ. Cu dragostea-i neîntrecută pentru același Cuvânt, pe care și-a onorat-o cu vârf și îndesat, el ne-a oferit un model de demn de urmat”, a subliniat jurnalista.</p>
<h1>„Prin fraze puține, spunea mult”</h1>
<p>Chiar dacă era apreciat și iubit de un popor întreg, fondatorul ziarului TIMPUL nu a încetat niciodată să studieze. Locuind în sectorul Ciocana al Chișinăului, mergea des la Biblioteca „Transilvania”. Directoarea bibliotecii, Parascovia Onciu, își amintește că primul volum, pe care Tănase l-a luat de la ei, a fost „Cartea despre DAO și Putere” de Lao Zi.</p>
<p>„Peste câțiva ani, i-am cunoscut pe soții Tănase, când el și-a lansat la biblioteca noastră cartea „Ochiul lui Esop”. Evenimentul a avut loc cu un public select și sala arhiplină. El avea o carismă deosebită. Purta un costum alb, era înalt, avea un chip senin, frumos. Era nelipsit de la şedinţele proiectului „Ceaiul de la ora patru”, inițiat de soția sa. Avea o vorbă românească dulce. Prin fraze puține, spunea mult”, își amintește directoarea bibliotecii.</p>
<h1>Rămâne cel mai citit publicist politic basarabean</h1>
<p>Ludmila Capița, bibliotecară principală la „Transilvania”, a lucrat împreună cu el la biobibliografia intitulată „Timpul l-a scos în cale”, care a apărut peste un an după ce maestrul a trecut în eternitate. Lucrarea cuprinde toată activitatea sa intelectuală. La pregătirea acestei cărţi, şi-a adus aportul şi Alexandra Tănase, care aducea ziarele cu articolele soțului, publicate de-a lungul timpului. „Volumul include 2854 de surse bibliografice. Originalitatea cărții constă în reflectarea activității prodigioase a ziaristului, analistului politic, lingvistului, omului de litere și cultură Constantin Tănase”, mărturisește Ludmila Capița.</p>
<p>În opinia bibliotecarei, jurnalistul rămâne cel mai citit publicist politic basarabean, fiind un om al condeiului, un adevărat cronicar al timpurilor noastre, un luptător neobosit pentru limbă, istorie şi neam.<br />
<img decoding="async" src="/uploads/images/22751236_2053860978169987_1326883662_o.jpg" alt="" width="650" height="487"></p>
<h1>„A fost norocos că a avut o doamnă Alexandra”</h1>
<p>Şi Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chișinău, a fost prezentă la lansarea cărții ULTIMUL EDITORIAL. Ea spune că lucrarea exprimă glasul unei personalități remarcabile a acestui pământ, fiind un ecou al vocii puternice a lui Constantin Tănase despre limba română, identitatea națională și demnitate &#8211; virtuți care formează esența acestui neam. „Suntem norocoși că l-am avut în viaţa noastră, dar și dumnealui a fost norocos că a avut o doamnă Alexandra în viața lui. Fiecare rând din ULTIMUL EDITORIAL poate fi recitit, căci poartă un mesaj de conștientizare. Sunt trăirile unui intelectual veritabil, implicat și valoros, care medita asupra destinului neamului său”, susține Daniela Vacarciuc.</p>
<p>Ea a menţionat că regretatul jurnalist era invitat foarte des să vorbească elevilor de la Liceul „Vasile Alecsandri”. Interlocutoarea mea este convinsă că Tănase se înscrie în șirul numelor notorii, precum: Vieru, Păunescu, Matcovschi, Volontir, Lari. „Pentru mine personal este foarte importantă prezența lui Constantin Tănase în biblioteca mea, căci el apără valorile care sunt aproape sufletului meu”, a conchis Daniela Vacarciuc.</p>
<h1>„A scris până la ultima suflare&#8230;”</h1>
<p>Foarte bine a cunoscut creația jurnalistului și femeia de afaceri Alexandra Can, fostă ministră a Industriei şi Comerţului. Ea constată cu regret că anii trec foarte repede, dar rănile și cicatricele rămân. Este sigură că textele și cărțile lui Constantin Tănase vor rămâne actuale mereu, la fel ca și cele ale marilor scriitori ai neamului. După ce a participat la lansarea cărții ULTIMUL EDITORIAL, Alexandra Can a recunoscut cu emoţii că acum are în bibliotecă toate cărțile lui Tănase. „Nu sunt foarte mute la număr, dar acestea cuprind începutul, conținutul și sfârșitul unui destin. El nu-și pierdea curajul, nu tremura și nici pe patul de spital nu a lăsat penița. A scris până în ultima clipă, până la ultima suflare, fiind un adevărat ziarist”.</p>
<p>Constantin Tănase s-a născut pe 24 iunie 1949, în comuna Nemțeni, județul Lăpușna. A studiat la Facultatea de Litere a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, apoi activat apoi în calitate de profesor și director de studii. În 1991-1993, a devenit deputat în primul Parlament al R. Moldova, în 1996 a fost consilier al președintelui Mircea Snegur, iar în perioada 1997-2001 &#8211; redactor-șef adjunct, redactor-șef și director al ziarului „Flux”. În 2001, a lansat ziarul TIMPUL, unde a scris editoriale până în ultimele zile.</p>
<p><em><strong>Constantin Tănase este autorul volumelor de publicistică: „Ochiul lui Esop” (2000), „Patria vuindă” (2001), „Hoții de mituri” (2004) și „Blestemul de a fi” (2009), „Groapa cu lei” (2014) și ULTIMUL EDITORIAL (2017).</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/trei-ani-fara-constantin-tanase-122707.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldoveni, deci fuduli și invidioși</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldoveni-deci-fuduli-si-invidiosi-86987.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldoveni-deci-fuduli-si-invidiosi-86987.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Feb 2022 05:28:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[Apartamente]]></category>
		<category><![CDATA[bani]]></category>
		<category><![CDATA[case]]></category>
		<category><![CDATA[editorial]]></category>
		<category><![CDATA[Fala]]></category>
		<category><![CDATA[invidie]]></category>
		<category><![CDATA[mașini]]></category>
		<category><![CDATA[oameni bogați]]></category>
		<category><![CDATA[saracie]]></category>
		<category><![CDATA[țară săracă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/moldoveni-deci-fuduli-si-invidiosi-86987.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mașini luxoase de zeci sau chiar sute de mii de euro, imobile exagerat de scumpe, cumpărate sau rezervate pentru c&#226;țiva ani &#238;nainte, haine de firmă, accesorii din aur, iphone-uri, la fiecare pas, hoteluri de cinci stele, ticsite p&#226;nă la refuz, restaurante, unde un pahar cu apă plată costă c&#226;teva sute de lei și multe alte &#8222;fenomene&#8221;.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nu, nu vorbesc despre Monte Carlo, Miami sau Dubai, ci vorbesc despre Chișinău. Da, da, despre capitala noastră, despre realitatea paralelă &icirc;n care trăiesc unii moldoveni.&nbsp;&nbsp;</p>
<p>&Icirc;n fiecare dimineață, călătorind cu microbuzul spre serviciu, trec printre 2 r&acirc;nduri de mașini, parcate pe ambele părți ale străzii Alexandru cel Bun din centrul orașului. Range Rover-uri, Toyote Land Cruiser Prado, BMW-uri și c&acirc;teva Porshe-uri &icirc;mi luminează privirile zi de zi. Totuși, foarte des aud că moldovenii mor de foame, că nu sunt bani, că nu mai vine valută de peste hotare sau că business-ul nu merge. </p>
<p>Explicația este simplă, <em>moldovanul</em> de unde are, de unde nu are, dar o să-și cumpere o mașină mășcată și scumpă ca să le șteargă nasul tuturor vecinilor, dar mai ales prietenilor și rudelor. Nu știu de unde vine &bdquo;moda&rdquo; asta, dar cred că doar la noi putem &icirc;nt&acirc;lni oameni care se plimbă cu automobile de zeci de mii de euro și stau cu chirie. Tot la noi persoana nu are serviciu, dar ia credit de la bancă pentru ca să meargă la munte să-și dezmorțească oasele &bdquo;obosite&rdquo; st&acirc;nd pe canapea cu Macbook-ul pe brațe, luat și ăsta &icirc;n credit pe 2 ani, fiind achitat de părinții care se trudesc peste hotare. </p>
<p>La noi salariile sunt mici, iar rata șomajului crește, &icirc;nsă, cu toate acestea, periodic &icirc;n Chișinău se dau &icirc;n exploatare zeci de blocuri de locuit, iar apartamentele de 40, 60 sau chiar 100 de mii de euro se cumpără ca p&acirc;inea caldă. </p>
<p>Moldovenii n-au bani, dar vinerea, s&acirc;mbăta și duminica cluburile de noapte sunt ne&icirc;ncăpătoare. Cocktailurile alcoolice curg g&acirc;rlă. Tinerii lasă acolo pe noapte sute de euro, iar după asta caută bani pe la prieteni ca să-și plătească chiria sau să-și achite serviciile comunale. </p>
<p>Oare c&acirc;nd o să &icirc;nțelegem și noi că mașinile, casele, hainele scumpe sau bijuteriile, nu au nicio valoare, dacă uităm să mai fim oameni! C&acirc;t despre fuduli și invidioși, fiecare alege pentru el: fie să meargă cu nasul pe sus și să numere banii altora, fie să depună efort și să obțină ceva &icirc;n viață, iar &icirc;ntr-un final să-l invidieze ceilalți&#8230;&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldoveni-deci-fuduli-si-invidiosi-86987.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Și bogații cumpără haine de mâna a doua</title>
		<link>https://timpul.md/articol/si-bogatii-cumpara-haine-de-mana-a-doua-93251.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/si-bogatii-cumpara-haine-de-mana-a-doua-93251.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 01 Feb 2022 22:42:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[piață]]></category>
		<category><![CDATA[second-hand]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/si-bogatii-cumpara-haine-de-mana-a-doua-93251.html/</guid>

					<description><![CDATA[Hainele și &#238;ncălțămintea de la casele de modă celebre cum ar fi Gucci, Dolce Gabanna, Mango, Zara, Hugo Boss, Kalvin Klein, Nike, Adidas etc. sunt purtate și de moldovenii cu venituri modeste.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acest lucru este posibil datorită piețelor unde sunt comercializate lucruri de m&acirc;na a doua. Nu se dau &icirc;n lături de la hainele purtate nici persoanele cu salarii decente. &Icirc;mbrăcați solid și cu mașini de zeci de mii de euro, parcate la intrare, bogații Moldovei fac raiduri printre tarabe și &icirc;ncearcă să țină pasul modei cu cheltuieli minime. Ce se vinde &icirc;n piețele &bdquo;second hand&rdquo; din Capitală, cine sunt cumpărătorii și care sunt prețurile, am &icirc;ncercat să aflu și eu &icirc;n acest sf&acirc;rșit de mai &#8211; c&acirc;nd mulți se pregătesc de sezonul estival. </p>
<p>&Icirc;n Chișinău sunt c&acirc;teva piețe de tip &bdquo;second hand&rdquo;. Aproape fiecare sector al Capitalei are &bdquo;gumanitarca&rdquo; sa, cum le mai numesc localnicii. Majoritatea lucrurilor comercializate &icirc;n aceste locuri sunt aduse din vestul Europei. </p>
<p>Un asemenea t&acirc;rg &icirc;l găsim &icirc;n preajma Gării Feroviare. Acesta are o denumire sugestivă &bdquo;Locomotiv&rdquo;. Pentru a ajunge acolo trebuie să treci printr-o altă piață improvizată pe trotuar, unde, pentru a c&acirc;știga o bucată de p&acirc;ine, oamenii &icirc;și v&acirc;nd ultimele lucruri rămase prin casă. După ce pășești peste tigăi, cratițe sau tac&acirc;muri, care nu mai sunt demult la prima &bdquo;tinerețe&rdquo;, trebuie să urci pe un pod și să treci peste liniile de cale ferată. Pe pod deja alte suflete &icirc;și v&acirc;nd hainele purtate pe c&acirc;nd erau flăcăi sau fete mari. Printre ele și mătușa Galina, o doamnă căruntă de 70 de ani. &bdquo;Uite băiețelul, am niște pantalonași numai buni pentru tine. &Icirc;s de firmă&rdquo;, cu aceste cuvinte mi-a atras atenția femeia. </p>
<p><img decoding="async" src="https://cdn.pixabay.com/photo/2017/07/02/20/26/red-2465726_960_720.jpg" width="650" height="867" alt="" /></p>
<p>O &icirc;ntreb de unde a luat toate boarfele &icirc;nșirate pe balustradele podețului? &bdquo;Cele bărbătești sunt ale băiatului meu. Acum el are 45 de ani și nu le mai poartă. Dar iaca rochițele, cămășile și fustele femeiești sunt ale mele, de c&acirc;nd eram tinerică, slăbuță și frumușică. &Icirc;nainte lucrurile erau de calitate și uite singurel, s-au păstrat foarte bine&rdquo;, &icirc;mi comunică pensionara și &icirc;mi &icirc;ntinde o pereche de pantaloni ai feciorului său: &bdquo;Cumpără-i, n-o să-ți pară rău &ndash; costă numai 15 lei&rdquo;. </p>
<p>Tot așa, vorbă după vorbă, am aflat că &icirc;n acea zi de marți, p&acirc;nă la amiază, a c&acirc;știgat 20 de lei. &bdquo;Mi-am făcut de două p&acirc;ini și un lapte. Asta &icirc;ncă-i bine, sunt zile c&acirc;nd nu fac nimic. Oricum, nu vreau să stau acasă să aștept moartea&rdquo;, a recunoscut bătr&acirc;na, care și-a &icirc;ntins &bdquo;averea&rdquo; pe pod pentru că nu are &bdquo;parale&rdquo; să-și v&acirc;ndă marfa &icirc;n piața second hand din apropiere. </p>
<h1>Oamenii cumpără chiar și lenjerie intimă de m&acirc;na a doua</h1>
<p>Am continuat drumul spre t&acirc;rgul unde se v&acirc;nd, organizat, lucruri de m&acirc;na a doua. &Icirc;n preajma intrării erau parcate c&acirc;teva mașini, care nu păreau deloc ieftine. La poartă stăteau doi paznici și, fiindcă era o zi de lucru, printre tarabe nu am găsit mare &icirc;mbulzeală. </p>
<p>&Icirc;n piață am &icirc;nt&acirc;lnit-o pe Elena, o comerciantă care vindea boarfe &icirc;ncep&acirc;nd de la costume clasice pentru bărbați p&acirc;nă la lenjerie intimă pentru femei. Cu multă &icirc;ncredere femeia mi-a spus că are doar branduri aduse din Germania sau Italia, unde merge și le alege personal. &bdquo;Toți vor haine calitative și ieftine. Multe dintre ele sunt purtate doar de c&acirc;teva ori, iar unele sunt chiar noi. Prețurile variază &icirc;ntre 20 de lei, pentru un tricou și 700 de lei pentru ceva mai solid. Avem deja clienți fideli și nu doar oameni care au salarii mici, dar și unii foarte bogați. Chiar dacă ai mulți bani, la ce bun să mergi să dai 5-7 mii de lei pentru o haină, dacă aici poți să te &icirc;mbraci tot anul &icirc;mprejur cu acești bani&rdquo;, se arată nedumerită chișinăuianca. </p>
<p>Majoritatea comercianților cu care am discutat spun că pentru a face cumpărături &icirc;ntr-un asemenea loc, trebuie să ai multă răbdare. &bdquo;Unele lucruri bune nu sunt tot timpul la vedere, iar cei care caută mai mult, găsesc haine și &icirc;ncălțăminte foarte bune. Dacă o să-i vezi prin oraș, o să ai impresia că se &icirc;mbracă din cele mai scumpe magazine din Milano&rdquo;, spune amuzată Elena. </p>
<p>Tot de la ea am aflat că oamenii cumpără chiar și lenjerie intimă de m&acirc;na a doua. </p>
<h1>&bdquo;Să nu arătați &icirc;n ziar că vin aici la cumpărături&rdquo;</h1>
<p>Am pornit și prin celelalte r&acirc;nduri ale t&acirc;rgului. La st&acirc;nga, o femeie probează o rochie și stă cu s&acirc;nii la vedere, iar la dreapta un bărbat &icirc;ncearcă din răsputeri să &icirc;ncheie o cămașă, care părea cu două sau chiar trei mărimi mai mică. La fiecare c&acirc;țiva metri stă c&acirc;te o cutie cu ciorapi unde mai multe persoane cotrobăiesc cu disperare.</p>
<p>Mă apropii de doi tineri care probează ochelari și &icirc;i &icirc;ntreb de ce au ales să vină la cumpărături anume aici? &bdquo;E mai ieftin dec&acirc;t &icirc;n centrele comerciale, iar calitatea nu-i cu nimic mai proastă. Suntem studenți și nu avem bani să-i aruncăm aiurea&rdquo;, &icirc;mi spune unul dintre cei doi cumpărători. După ce fac c&acirc;țiva pași, același t&acirc;năr mă ajunge din urmă și pe un ton amenințător &icirc;mi spune: &bdquo;Să nu arăți &icirc;n ziar că vin aici la cumpărături! Nu vreau să vadă oamenii din sat și colegii de facultate că &icirc;mi cumpăr lucruri deja purtate de cineva&rdquo;. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_9741.jpg" width="650" height="488" alt="" /></p>
<h1>Exemplu pentru copii</h1>
<p>&Icirc;n sectorul unde se vinde &icirc;ncălțăminte erau c&acirc;teva familii. Cei mici măsurau sandale, iar părinții &icirc;și căutau adidași. Soții Mihai și Adela Andrieș au recunoscut că vin la piața second hand de c&acirc;țiva ani și niciodată n-au dat greș. &bdquo;Aici este multă &icirc;ncălțăminte de firmă, care costă de c&acirc;teva ori mai ieftin dec&acirc;t &icirc;n magazinele specializate. C&acirc;nd cumperi ceva care a fost deja purtat o perioadă, poți fi sigur că &icirc;ncălțămintea asta nu-ți va provoca disconfort&rdquo;, mă asigură bărbatul. Mihai este jurist, iar soția sa activează la un centru privat de sănătate. La ambii nu le este rușine să le spună colegilor de serviciu de unde fac cumpărături și sunt ferm convinși că oferă un exemplu bun pentru copii. </p>
<p>Zilele cele mai aglomerate aici sunt s&acirc;mbăta și duminica, iar v&acirc;nzătorii spun că vin chiar și peste 1000 de cumpărători. </p>
<p>Potrivit lui Igor Grumeza, administratorul pieței, &icirc;n ultimul timp, numărul comercianților s-a &icirc;njumătățit și, prin urmare, din cele peste 300 de locuri de comerț sunt completate doar 50 la sută. &bdquo;Arenda variază &icirc;ntre 1000 și 2500 de lei pe lună și se stabilește &icirc;n funcție de mărimea sectorului &icirc;nchiriat. 99% din producția comercializată pe teritoriul pieței este de m&acirc;na a doua&rdquo;, a comunicat Grumeza, care a dat asigurări că piața activează conform legislației &icirc;n vigoare. </p>
<p>La ieșirea de pe teritoriul pieței, am urmărit cum c&acirc;teva persoane au urcat &icirc;n mașinile lor de lux cu c&acirc;te 2-3 pachete pline cu fel de fel de cumpărături. Tot atunci unul dintre  paznici a remarcat nedumerit: &bdquo;Au așa mașini scumpe și se &icirc;mbracă de la &bdquo;gumanitarcă&rdquo; &ndash; multă minte le mai trebuie&rdquo;. La care colegul său a remarcat: &bdquo;Cred că ei știu mai bine ce fac&rdquo;. </p>
<p><em><strong>Piața Second Hand &bdquo;Locomotiv&rdquo; din Chișinău activează de cinci ani, iar pentru asigurarea unei activități fără incidente, administrația a angajat o agenție de pază. </strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/si-bogatii-cumpara-haine-de-mana-a-doua-93251.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 cele mai enervante întrebări adresate de rude</title>
		<link>https://timpul.md/articol/5-cele-mai-enervante-intrebari-adresate-de-rude-104059.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/5-cele-mai-enervante-intrebari-adresate-de-rude-104059.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 21 Jan 2022 22:45:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[5 întrebări stupide]]></category>
		<category><![CDATA[apartament]]></category>
		<category><![CDATA[bani]]></category>
		<category><![CDATA[căsătorie]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[mașină]]></category>
		<category><![CDATA[nunta]]></category>
		<category><![CDATA[opinie]]></category>
		<category><![CDATA[rude]]></category>
		<category><![CDATA[salariu]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/5-cele-mai-enervante-intrebari-adresate-de-rude-104059.html/</guid>

					<description><![CDATA[De regulă suntem luați la &#238;ntrebări &#238;n perioada sărbătorilor, c&#226;nd se adună mai multe rude la o masa și fiecare &#238;ncearcă să demonstreze celorlalți că anume copiii lor sunt cei mai deștepți și au reușit multe &#238;n viață. Da, faptul că s-au &#238;nsurat, s-au măritat și au făcut copii, pentru unii e o mare izb&#226;ndă.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Stai tu liniștit și savurezi din răcituri, c&acirc;nd din toate direcțiile neamurile &icirc;ncep să te bombardeze cu diferite &icirc;ntrebări. </p>
<p><strong>C&acirc;nd te &icirc;nsori / măriți?</strong> Aceasta este veșnica &icirc;ntrebare pentru cei care au depășit v&acirc;rsta de 18 ani. Dacă la &icirc;nceput e mai mult o curiozitate care vine să acopere pauzele incomode, mai t&acirc;rziu &icirc;ntrebarea dată se transformă &icirc;ntr-o terorizare continuă. Nimănui nu-i pasă c&acirc;nd o să faci tu nuntă, dar se interesează pentru că fie vor să se bage &icirc;n seamă, fie vor să atragă atenția că odraslele lor au deja casă, masă, copii etc. Inevitabil urmează și o precizare &bdquo;dar măcar ai pe cineva?&rdquo; Dacă-i zici că ai, o să-ți recomande să grăbești căsătoria, iar dacă-i zici că nu ai pe nimeni, o să te consoleze &bdquo;lasă, fiecare e cu norocul lui&rdquo;. Oamenii preferă să faci nuntă și după să divorțezi, dec&acirc;t să fii băiat sau fată mare. <br />
<strong><br />
Cam c&acirc;ți bani faci pe lună &#8211; e bunișor salariul?</strong> Pe toate rudele, fără excepție, le interesează c&acirc;ți bani c&acirc;știgi. Sunt unele care nu te &icirc;ntreabă pentru că fie au simț, fie au rușine, dar asta nu &icirc;nseamnă că nu vor să afle. De obicei &icirc;ntrebarea asta o adesează cineva pe la sf&acirc;rșitul cinei, atunci c&acirc;nd restul nu mai sunt atenți. Nimeni nu se interesează ce salariu ai, ca să se bucure sincer pentru tine, dar ca să-ți spună că băieții sau fetele lor c&acirc;știgă mult mai bine. &bdquo;Ai &icirc;nvățat at&acirc;ția ani și c&acirc;știgi at&acirc;t de puțin&rdquo;, cam cu această concluzie se &icirc;nchide subiectul. <br />
<strong><br />
C&acirc;nd te duci peste hotare?</strong> După ce văd că nu te scalzi &icirc;n bani, &icirc;ți adresează anume &icirc;ntrebarea dată. Mulți cred că peste hotare se c&acirc;știgă bani cu sacul și au impresia că toți ar trebui să plece &icirc;n străinătate. Pentru ca să-și confirme poziția, ar putea să mai adauge &bdquo;dacă aș fi fost așa t&acirc;năr / t&acirc;nără ca tine, nici n-aș mai fi stat pe g&acirc;nduri&rdquo;. <br />
<strong><br />
C&acirc;nd &icirc;ți cumperi apartament / mașină &ndash; că mai toți de v&acirc;rsta ta merg deja la volan și au cuibul lor?</strong> Problema e că o bună parte din oameni chiar cred că odată ce ți-ai cumpărat automobil și apartament, ești persoană &icirc;mplinită. Uneori această &icirc;ntrebare este capcană, iar de fapt ei &icirc;ncearcă să vadă c&acirc;ți bani c&acirc;știgi. De obicei &icirc;nsă, fac comparații ca să-ți demonstreze că unii au reușit mai multe dec&acirc;t tine. </p>
<p><strong>C&acirc;nd faceți primul copil &ndash; că deja e timpul?</strong> Voi ați crezut că scăpați de &icirc;ntrebări stupide imediat ce faceți nuntă?! Ei bine, nici pe departe. Multe cupluri tinere, pe care le cunosc, sunt bombardate cu aluzii că ar trebui deja să facă un copil. Dacă o perioadă ei fie nu-și doresc acest lucru, fie nu le reușește, obligatoriu o să se găsească cineva care să-i &icirc;ntrebe dacă nu au probleme de sănătate. După ce aduc pe lume primul copil, deja toți se interesează c&acirc;nd va fi botezul și cumetria. După asta urmează &bdquo;c&acirc;nd faceți al doilea copil?&rdquo;. Dacă primii doi au fost băieți, inevitabil vor fi &icirc;ntrebați c&acirc;nd fac o fată. Dacă primele două au fost fete, deja știți care-i următoarea &icirc;ntrebare. </p>
<p>Iubiți-vă rudele, dar dacă sunt prea curioase și le place să dea sfaturi, mergeți &icirc;n vizită mai răruț și mai drăguț! &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/5-cele-mai-enervante-intrebari-adresate-de-rude-104059.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>E timpul să înceapă beția de toamnă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/e-timpul-sa-inceapa-betia-de-toamna-48454.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/e-timpul-sa-inceapa-betia-de-toamna-48454.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 Sep 2021 03:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[alcoolici]]></category>
		<category><![CDATA[beție]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[toamna]]></category>
		<category><![CDATA[tone de vin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/e-timpul-sa-inceapa-betia-de-toamna-48454.html/</guid>

					<description><![CDATA[Niciodată nu-mi este frică mai mult de societatea &#238;n care trăiesc, dec&#226;t atunci c&#226;nd &#238;ncepe toamna. Odată cu acest anotimp &#238;ncep bețiile la moldoveni, care &#238;ncet, dar sigur, nenorocesc mii de familii.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n contextul relațiilor complicate dintre Rusia și vinul moldovenesc, viticultorii mari din Moldova &icirc;nt&acirc;mpină multe dificultăți, &icirc;nsă nu și oamenii simpli. Aceștia au c&acirc;țiva ari de viță-de-vie pe l&acirc;ngă casă și &icirc;ndată ce culeg poama fac tone de vin.</p>
<p>Este o vorbă pe care am nenorocul s-o aud destul de des atunci c&acirc;nd merg &icirc;n localitatea mea de baștină: &bdquo;Mi-am făcut două tone de vin și sper să-mi ajungă p&acirc;nă la iarnă&rdquo;. Stați oameni buni, unde o să ajungem noi cu asemenea &bdquo;speranțe&rdquo;? Nu cred că este o mare m&acirc;ndrie să faci tone de vin și să-l bei cu căldarea p&acirc;nă mergi pe br&acirc;nci și tot așa zi de zi p&acirc;nă nu se termină.</p>
<p>Diviz&acirc;nd R. Moldova &icirc;n trei regiuni observăm că la sudul și centrul țării plantațiile de viță-de-vie sunt mult mai mari dec&acirc;t &icirc;n regiunea de nord. Dar asta nu &icirc;nseamnă că la nord se produce mai puțin vin. Dacă unii se mulțumesc cu 500 de litri, alții fac mai multe tone și din păcate sunt m&acirc;ndri de asta și nu se g&acirc;ndesc că familiile lor mai mult au de suferit de pe urma acestei &icirc;ndeletniciri.</p>
<p>&Icirc;n ce societate se beau căldări de vin după ce &bdquo;ridică un pai&rdquo;? Mai mult chiar, cei care &icirc;și sf&acirc;rșesc vinul p&acirc;nă &icirc;n iarnă, primăvara ajung să lucreze cu ziua pe la consăteni pentru a mai c&acirc;știga niște băutură. Acest fenomen a intrat &icirc;n s&acirc;nge, iar cu politici de promovare a consumului de vin autohton nu cred că degrabă va fi combătut. </p>
<p>Să fiu mai explicit &ndash; la noi prea mult se bea și puțin se lucrează. Cei muncitori pleacă peste hotare, iar bătr&acirc;nii, copiii și cei cu păhărelul răm&acirc;n  pe loc. Asta știu eu, asta știi tu și asta știu toți, dar nimeni nu ia atitudine și mai degrabă sau mai t&acirc;rziu ne vom pomeni &icirc;n mijlocul unei societăți alcoolizate.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/e-timpul-sa-inceapa-betia-de-toamna-48454.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Independența Republicii Moldova – între mândrie și eșec</title>
		<link>https://timpul.md/articol/independenta-republicii-moldova-intre-mandrie-si-esec-116175.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/independenta-republicii-moldova-intre-mandrie-si-esec-116175.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Aug 2021 06:12:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[1991]]></category>
		<category><![CDATA[27 august]]></category>
		<category><![CDATA[eșec]]></category>
		<category><![CDATA[independență]]></category>
		<category><![CDATA[istorie mândrie]]></category>
		<category><![CDATA[libertate]]></category>
		<category><![CDATA[limbă]]></category>
		<category><![CDATA[PARLAMENT]]></category>
		<category><![CDATA[urss]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/independenta-republicii-moldova-intre-mandrie-si-esec-116175.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pe 27 august 2021 se &#238;mplinesc 30 de ani de c&#226;nd Republica Sovietică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa faţă de URSS şi a devenit Republica Moldova. &#206;n acea zi, 280 de deputaţi au semnat memorabilul document, iar sute de mii de cetăţeni au salutat, &#238;n Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, acest eveniment istoric.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Prima țară, care a recunoscut independența statului nostru, a fost Rom&acirc;nia. &Icirc;n perioada 1991-2021 la conducerea statului s-au perindat diferite guvernări, cu diverse viziuni politice, dar cu reușite modeste. Acest lucru &icirc;l demonstrează actuala situație politico-economică precară și plecarea excesivă a populației. &Icirc;n ultimul timp, se discută mult despre c&acirc;t de independentă este de fapt Republica Moldova și de ce &icirc;ntr-un sfert de veac o bună parte dintre oameni &icirc;ncă trăiesc la limita de jos a sărăciei, salariile sunt mici, bătr&acirc;nii au pensii mizere, iar tinerii &icirc;și văd viitorul &icirc;n străinătate. </p>
<p>Proclamarea Independenței statului nostru a fost posibilă &icirc;n urma puciului eșuat de la Moscova, organizat de un grup de demnitari comuniști radicali.  Parlamentul de la Chișinău a votat atunci Declarația de Independență care prevedea, &icirc;ntre altele, detașarea de Uniunea Sovietică, repunerea &icirc;n drepturi a limbii rom&acirc;ne, dar și condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov &icirc;ntre URSS și Germania nazistă &icirc;n urma căruia Basarabia a fost ocupată &icirc;n 1940 de trupele sovietice.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/1022424821.jpg" width="650" height="352" alt="" /></p>
<h1>Populația s-a zbătut pentru a supraviețui proceselor de rusificare</h1>
<p>Printre votanții Declarației de Independență a fost și Alecu Reniță. Fostul deputat din primul Parlament susține că cine crede că Declarația de Independență a venit de la sine, &icirc;n urma prăbușirii URSS-lui, nu cunoaște istoria Basarabiei, nu s-a interesat despre zbaterea ne&icirc;ntreruptă a populației autohtone de a supraviețui proceselor de rusificare, timp de două secole, nu vrea să vadă că lupta acerbă pentru limba rom&acirc;nă, alfabetul latin, tricolorul național și suveranitate, au fost obținute pe c&acirc;nd Uniunea Sovietică era &icirc;n forță și trecea cu tancurile peste manifestanții pașnici din republicile unionale. </p>
<p>&bdquo;Cei deprinși să stea &icirc;n tufari și să se dea eroi după război, ar fi bine să țină cont și de faptul că, &icirc;n martie 1991, parlamentarii de la Chișinău au fost printre cei foarte puțini, care au respins categoric propunerea insistentă a Moscovei de a participa la referendumul unional de păstrare a Uniunii Sovietice. KGB-ul sovietic, prin gura lui Anatolii I. Lukianov, președintele Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, a avertizat oficial Parlamentul de la Chișinău, că va dezmembra RSS Moldovenească &icirc;n trei republici, dacă nu ne vom supune poruncilor Moscovei. La Comrat și Tiraspol, &icirc;și făcuse apariția serviciile specializate &icirc;n provocări pentru a &icirc;narma pe ascuns populația ne-moldovenească și a o mobiliza &icirc;mpotriva Chișinăului. &Icirc;n Caucaz, &icirc;n Karabah, KGB-ul reușise să declanșeze  războiul dintre armeni și azeri. La r&acirc;nd, urma Moldova&rdquo;, susține votantul Declarației de Independență. </p>
<p>Alecu Reniță &icirc;și amintește că &icirc;n iunie 1990, nu numai &icirc;n Transnistria, dar și &icirc;n toată Basarabia se aflau trupele regulate ale Armatei Sovietice. Potrivit lui, oric&acirc;t s-ar fi dorit să se facă Unire, dacă atunci ar fi fost pus la vot actul de re&icirc;ntregire, conducerea de la Chișinău ar fi oferit un pretext serviciilor speciale rusești de a transforma &icirc;ntreaga RSS Moldovenească &icirc;ntr-o zonă de confruntări s&acirc;ngeroase, &icirc;ntr-o Transnistrie pe multe decenii &icirc;nainte. </p>
<h1>Forțele prorusești au adus marionete &icirc;n fruntea statului</h1>
<p>Fostul deputat se arată convins că Federația Rusă a organizat și a declanșat războiul de pe Nistru &icirc;n primăvara și vara anului 1992, doar ca să nu piardă Republica Moldova. Prin urmare, spune el, doar astfel forțele prorusești au reușit, &icirc;nainte de termenul prevăzut de lege (1995), să dizolve primul Parlament și să aducă marionetele lor &icirc;n fruntea statului nostru. </p>
<p>&bdquo;Nimic din viziunile și strategiile deputaților, care reprezentau Mișcarea de Eliberare Națională și au trasat drumul spre Rom&acirc;nia și Europa, nu a fost continuat și dezvoltat. Dimpotrivă, trădătorii de neam și de țară, au preluat &icirc;ntreaga putere de stat, au fragmentat Mișcarea de Eliberare Națională, au sărăcit intenționat populația și au instigat-o &icirc;mpotriva intelectualității, pentru a compromite scriitorii, jurnaliștii, cineaștii, oamenii de creație, &icirc;n care masele largi credeau și pe care &icirc;i urmau. Agrarienii, &bdquo;democraţii&rdquo;, comuniștii sau socialiștii au ieșit cu toții din același incubator și sunt făcuți din același aluat străin firii și idealurilor noastre. Ei cultivă rom&acirc;nofobia, ei disprețuiesc și urăsc moldovenii, pe care &icirc;i exploatează și pe care &icirc;i folosesc pentru a se &icirc;mbogăți și a se menține la putere, ei sunt cancerul societății moldovenești, care parazitează de minune pe slăbiciunile democrației incipiente. Ei au distrus &icirc;ncrederea moldovenilor &icirc;n viitor, ei &icirc;i sperie pe moldoveni cu Unirea&rdquo;, declară Reniță. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/maxresdefault(2).jpg" width="650" height="366" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;De tot ce se ating Dodon și ortacii săi, devine murdar și p&acirc;ngărit&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n viziunea sa, &icirc;n forma actuală, Independența este un paravan pentru paraziții care au transformat statul moldovenesc &icirc;ntr-o unealtă pentru a-și face averi de milioane de euro și a huzuri pe seama populației &icirc;ntunecate și manipulată &icirc;n alegeri. El constată că față de elita națională a primului Parlament, actuala clasă politică, cu mici excepții, nu are nicio legătură cu populația necăjită și disperată, nu se simte legată de istoria noastră milenară și nu are &icirc;n ea nicio sc&acirc;nteie de patriotism și de responsabilitate pentru această palmă de păm&acirc;nt, pentru care au luptat și s-au sacrificat generații &icirc;ntregi de rom&acirc;ni basarabeni. </p>
<p>&bdquo;P&acirc;nă la urmă, nu trebuie să identificăm Independența noastră cu Dodon sau cu alte cozi de topor și trădători de neam. Ei urăsc Independența reală, care &icirc;nseamnă independența față de imperiul rusesc, ei &icirc;i urăsc pe toți cei care au luptat pentru limba rom&acirc;nă, alfabetul latin, tricolorul național și re&icirc;ntregirea neamului rom&acirc;nesc. Ei nu au sărbători naționale, noi le avem și ar trebui să le păzim ca ei să nu le profaneze. Uitați-vă, de tot ce se ating Dodon și ortacii săi, devine murdar și p&acirc;ngărit. E inadmisibil, ca asemenea pitici să ne &icirc;nvețe ce limbă vorbim și ce origine avem. Nu-mi permit să vorbesc &icirc;n numele altor deputați, dar eu c&acirc;nd am votat Independența față de Rusia imperială, știam foarte exact că am votat pentru libertatea și re&icirc;ntregirea neamului rom&acirc;nesc. Am făcut-o conștient și cu demnitate&rdquo;, a conchis Alecu Reniță. </p>
<h1>&bdquo;&Icirc;n 30 de ani, R. Moldova a demonstrat că nu este independentă&rdquo;</h1>
<p>Chiar dacă nu a fost printre deputații primului Parlament, Ana Guțu, unionistă declarată și ex-deputată, susține că Declarația de Independență din 1991 nu este meritul politicienilor (ei au reacționat mai t&acirc;rziu dec&acirc;t cei din Țările Baltice și Ucraina), este o consecință directă a destrămării URSS, inevitabilă, de altfel. &bdquo;Declararea independenței este și un răspuns la revendicările de emancipare națională de sorginte lingvistică (revenirea la grafia latină). &Icirc;n același timp, liderii politici din 1991 aveau trecut comunist și kgb-ist, iată de ce nu au mers mai departe &#8211; pentru a cere Unirea cu Rom&acirc;nia. Guvernanții de atunci și-au dorit fotolii comode și filiere publice pentru a &icirc;mbogăți&rdquo;, se arată convinsă fosta deputată.  </p>
<p>Potrivit Anei Guțu, &icirc;n 30 de ani, R. Moldova a demonstrat că nu este independentă și că nu e capabilă să se auto&icirc;ntrețină și să-și protejeze cetățenii, asigur&acirc;ndu-le un trai decent. Politiciana constată că statul nostru se depopulează vertiginos, este aidoma unui bolnav &icirc;n comă conectat la aparatele remitențelor și ajutoarelor financiare internaționale, inclusiv rom&acirc;nești, iar de vină este corupția endemică, modelul mafiot de a gestiona treburile instituționale și lipsa totală a g&acirc;ndirii responsabile la politicieni. &bdquo;Pentru mine, acum, ca și &icirc;n 1991, independența Republicii Moldova este un eșec, rezultat din eroarea de a nu ne fi unit cu Rom&acirc;nia &icirc;n 1991, c&acirc;nd climatul regional și internațional era favorabil. Unica soluție pentru salvarea de la pieirea materială și spirituală a cetățenilor de aici este revenirea acestui teritoriu la s&acirc;nul Țării Mame &#8211; Rom&acirc;nia. Fără exagerări, foarte pragmatic, fără preocupări disproporționate pentru minoritățile etnice, fără &icirc;ngrijorări gen &#8211; ce va zice Rusia&rdquo;, a concluzionat Guțu, mențion&acirc;nd că Unirea este calea pe care trebuie să ne angajăm cu toții, imediat și ireversibil.  </p>
<h1>&bdquo;E greu să identifici un vinovat de ce nu s-a făcut Unirea&rdquo;</h1>
<p>Un alt votant al Declarației de Independență este Anatol Șalaru, deputat &icirc;n primul Parlament, iar &icirc;n prezent liderul unui partid unionist. El spune că adoptarea Declarației de Independență este rezultatul unui complex de &icirc;mprejurări politice și geopolitice, iar Republica Moldova nu a fost un v&acirc;rf de lance al luptei pentru ieșirea din imperiul sovietic așa cum au fost, de exemplu, Țările Baltice. &Icirc;n viziunea sa, declararea independenței a fost mai mult o constatare a faptului că URSS nu mai există. </p>
<p>&bdquo;Fără &icirc;ndoială, că și politicienii au avut rolul lor, dar nici nu putem exagera această implicare. Cetățenii și-au dorit mai mult dec&acirc;t politicienii vremii Independența Republicii Moldova. &Icirc;n plus, declararea independenței a fost față de URSS nu față de sistemul internațional, și face referire la anularea consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov. Este foarte greu să identifici un vinovat de ce nu s-a făcut Unirea. Cred că nerealizarea Unirii cu Rom&acirc;nia a avut la bază un complex de situații politice și geopolitice, deși Declarația de Independență prevedea anularea efectelor pactului germano-sovietic și revenirea la statu-quo-ul anterior, deci, la revenirea Basarabiei &icirc;n cadrul Rom&acirc;niei. La acel moment, nimeni dintre politicieni nu avea o viziune clară a ceea ce trebuia să se facă. Pe de o parte eram noi, unioniștii, iar de cealaltă parte erau filo-sovieticii care nu doreau sub niciun chip să audă de Rom&acirc;nia&rdquo;, &icirc;și amintește Șalaru. </p>
<p>Potrivit politicianului, Independența Republicii Moldova trebuia să fie o etapă tranzitorie către reunificarea cu Rom&acirc;nia. El crede că această Independență este una tranzitorie care, din păcate, s-a prelungit relativ mult datorită unor ezitări politice. Analiz&acirc;nd situația social-economică, fostul deputat spune că Republica Moldova a eșuat &icirc;n a asigura cetățenilor săi un nivel de bunăstare și o viață decentă, iar un exemplu elocvent &icirc;l constituie &bdquo;exodul&rdquo; populației. Nu știu cum privesc cetățenii noștri această Independență, dar eu cred că noi trebuie să fim m&acirc;ndri de ceea ce suntem &icirc;n fond: rom&acirc;ni basarabeni&rdquo;, a punctat Anatol Șalaru.</p>
<h1><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/parlamentul%20independentei.JPG" width="650" height="333" alt="" /></h1>
<h1>Proclamarea Independenţei pe ruinele URSS-ului</h1>
<p>Din perspectivă istorică, obținerea Independenței a fost comentată diferit de-a lungul timpului. Istoricul Anatol Petrencu ne transpune &icirc;n perioada care a prevestit destrămarea Uniunii Sovietice și susține că la &icirc;nceputul anilor 1990, URSS a fost cuprinsă de criza economică, politică și interetnică. Restructurarea promovată de Mihail Gorbaciov a dus la liberalizarea regimului sovietic, dar nu a evidenţiat căile de soluţionare a problemelor existente. Nostalgicii trecutului totalitar comunist au &icirc;ncercat să-l &icirc;nlăture de la putere pe Gorbaciov şi să impună un regim sever, de tip stalinist. Complotiştii au pierdut, &icirc;nsă, iniţiativa &icirc;n faţa mulţimilor, conduse de preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţin. Mihail Gorbaciov rămase preşedinte al URSS p&acirc;nă &icirc;n decembrie 1991, dar pierduse ţara: Uniunea Sovietică s-a destrămat. </p>
<p>&bdquo;Pe ruinele acesteia şi-au proclamat independenţa de stat fostele republici unionale, inclusiv &ndash; Republica Moldova. Aşadar, independenţa statului nostru a fost o urmare a unui proces obiectiv de destrămare a URSS-ului. Pe de altă parte, un rol deosebit de important &icirc;n procesul de emancipare şi de proclamare a Independenţei de stat, l-a avut clasa politică din acel an (1991), care şi-a adus contribuţia la formarea unui stat nou &ndash; Republica Moldova. A fost redactat textul Declaraţiei de Independență, votat &icirc;n Parlament şi adus la cunoştinţa opiniei publice, iar &icirc;n perspectivă, &icirc;n mare măsură, conducerea noii republici a făcut faţă agresiunii ruse şi poziţiei ostile a separatiştilor tiraspoleni&rdquo;, comunică istoricul.</p>
<h1>&bdquo;Sunt unionist, dar nu mă pronunţ pentru lichidarea statului&rdquo;</h1>
<p>La &icirc;ntrebarea &bdquo;de ce &icirc;n cei 30 de ani de Independență Republica Moldova nu a reușit să asigure bunăstarea cetățenilor săi&rdquo;, A. Petrencu declară că statul nostru este bazat pe drept, cu o Constituţie democratică, care oferă drepturi şi libertăţi cetăţenilor. Totodată, Parlamentul de la Chișinău a adoptat o legislație conformă celei europene, iar &icirc;n fond, nu ne putem pl&acirc;nge că am avea legi str&acirc;mbe. &bdquo;Problema este alta: legile nu &icirc;ntotdeauna sunt aplicate uniform, ci, de multe ori &ndash; selectiv. Pe parcursul anilor, la noi, lucrurile au evoluat spre rău, nu spre bine. Instituțiile statului au demonstrat că nu au fost &icirc;n stare să pre&icirc;nt&acirc;mpine furtul unui miliard de euro din băncile R. Moldova, iar din 2014 p&acirc;nă &icirc;n prezent &ndash; nu sunt &icirc;n stare să depisteze hoţii, să recupereze banii furaţi şi să pedepsească făptaşii. Este dovada clară a slăbiciunii acestui stat&rdquo;, concluzionează profesorul universitar. </p>
<p>Anatol Petrencu se arată dezamăgit de faptul că, deocamdată, cetăţenii de r&acirc;nd nu prea au motive să se m&acirc;ndrească cu un stat independent de fosta URSS. El mai constată că aici sunt multe lucruri bune, pozitive: ne-am debarasat de dominaţia politică şi ideologică a partidului bolşevic al URSS, de dictatul direct al Kremlinului, de jecmăneala economică și altele. La fel, ne bucurăm de libertăţi democratice și putem călători liber. &bdquo;Din păcate, &icirc;nsă, răm&acirc;nem un stat cu o populaţie sărăcită, cu o guvernare coruptă și slabă. Prin comportamentul şi poziţiile adoptate, Igor Dodon ne face de ruşine &icirc;n lumea &icirc;ntreagă. Ţin&acirc;nd cont de toate aspectele realităţilor noastre interne şi externe, o perspectivă pentru cetăţenii RM este cea a re&icirc;ntregirii naţionale, a unirii politice şi integrării economice cu Rom&acirc;nia. Sunt unionist, dar c&acirc;t ar părea de ciudat, nu mă pronunţ pentru lichidarea statului R. Moldova, aşa cum &icirc;i place lui Dodon să vorbească despre unionişti&rdquo;, menționează interlocutorul meu.  </p>
<p>&Icirc;n viziunea lui Petrencu statul nostru trebuie să fie unul viabil, cu administratori pricepuţi, cu economişti, jurişti și medici de calitate &icirc;naltă &#8211; un stat fără corupţie, care să se unească cu Patria Mamă &#8211; Rom&acirc;nia.<br />
<em><br />
Declaraţia de Independenţă, adoptată pe 27 august 1991 şi semnată de deputaţii primului Parlament al Republicii Moldova, a fost distrusă &icirc;n timpul protestelor violente din 7 aprilie 2009. Documentul a fost restabilit &icirc;ntr-o şedinţă festivă din 26 aprilie 2010 a Legislativului.</em></p>
<p><em><strong>Chișinău, 27 august 1991</strong></em><br />
<strong>Fragment din Declarația de Independență:</strong><br />
<em>&bdquo;Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, &icirc;n conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului &icirc;n spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale.&rdquo;<br />
&nbsp;</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/independenta-republicii-moldova-intre-mandrie-si-esec-116175.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Războiul ruso-moldovenesc. „Pentru ei, noi eram români, iar pentru noi, ei erau separatiști”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/razboiul-ruso-moldovenesc-pentru-ei-noi-eram-romani-iar-pentru-noi-ei-erau-separatisti-73610.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/razboiul-ruso-moldovenesc-pentru-ei-noi-eram-romani-iar-pentru-noi-ei-erau-separatisti-73610.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Feb 2019 00:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1992]]></category>
		<category><![CDATA[amintiri]]></category>
		<category><![CDATA[independență]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Nistru]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/razboiul-ruso-moldovenesc-pentru-ei-noi-eram-romani-iar-pentru-noi-ei-erau-separatisti-73610.html/</guid>

					<description><![CDATA[După 20 de ani de la războiul de pe Nistru, R. Moldova &#238;nt&#226;mpină &#238;n continuare dificultăți de comunicare cu așa-numita administrație din regiunea transnistreană.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Voluntarii, care au luptat atunci, spun că valorile și ideile pentru care și-au pus &icirc;n pericol viața le-au fost trădate de foștii guvernanți. Chiar dacă acestora li s-a atribuit titlul de veterani de război, &icirc;n prezent, ei nu beneficiază de niciun ajutor din partea statului.  <br />
&nbsp;<br />
Pe 27 august 1991, Parlamentul R. Moldova a adoptat Declarația de Independență a țării, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din st&acirc;nga Nistrului. Un an mai t&acirc;rziu aici au apărut mai multe probleme. Specialiștii spun că motivul formal al conflictului transnistrean a fost adoptarea legislației privind limba de stat. Anume &icirc;n &icirc;ncercarea de a opune rezistenţă luptei pentru autodeterminare naţională a R. Moldova, administrația din partea st&acirc;ngă a Nistrului a &icirc;nceput mobilizarea forţelor şi resurselor pentru dezmembrarea teritorială a fostei RSSM. &Icirc;n scopul de a-i atribui acestui conflict un caracter etnic, liderii conspiraţiei separatiste antimoldoveneşti au inventat conceptul de &bdquo;popor transnistrean&rdquo;. </p>
<p>Atunci autoritățile de la Chișinău au cerut cetățenilor să se mobilizeze și să meargă să-și apere integritatea țării, iar odată cu asta, pe data de 2 martie 1992, a &icirc;nceput și conflictul armat de pe Nistru. </p>
<p>La acele confruntări a participat și Mihai Moroi din Anenii Noi. Bărbatul &icirc;și amintește cu groază de acea perioadă și se arată nemulțumit de atitudinea pe care a avut-o guvernarea.</p>
<h1>&bdquo;Au spus că nu au arme pentru noi&rdquo;</h1>
<p>Av&acirc;nd 38 de ani și trei copii acasă, Mihai a acționat &icirc;ndată ce președintele țării a făcut un apel către populație &icirc;n care a menționat că trebuie să te jertfești pentru independența țării. &bdquo;M-am g&acirc;ndit la viitorul copiilor mei și am mers la comisariatul militar din Anenii Noi, iar acolo toți erau ruși și au spus că nu au arme pentru noi. Ei alegeau doar oameni nepregătiți, alcoolici sau tineri șomeri. De cealaltă parte a Nistrului luptau cazaci. Noi ne-am răsculat după ce am aflat că aceștia luau fete din satele de acolo sau din localitățile noastre și le violau&rdquo;, povestește indignat moldoveanul. </p>
<p>Totodată el &icirc;și amintește că mobilizarea la nivel de țară a fost și mai mare după ce, pe 19 iunie 1992, un poligon de peste 600 de oameni, care apăra orașul Tighina, a nimerit &icirc;n ambuscadă. Atunci rebelii transnistreni au omor&acirc;t aproape 300 de moldoveni. &bdquo;Noi, primii voluntari, le-am luat locul celor căzuți. Eram bombardați &icirc;n fiecare zi. Rebelii aveau armament performant, erau foarte bine pregătiți, dar batalionul nostru avea doar automate, 4 mașini blindate și c&acirc;teva aruncătoare de grenade la distanțe mici&rdquo;, recunoaște veteranul de 61 de ani. </p>
<p>Totuși, chiar și cu acest arsenal limitat, combatanții moldoveni au reușit să țină piept atacurilor care veneau de pe malul st&acirc;ng al Nistrului.</p>
<h1>&bdquo;Am văzut moartea cu ochii&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n timpul conflictului armat din 1992, Mihai Moroi a fost comandant de pluton și vicecomandant de companie. El era unul dintre puținii voluntari care avea pregătire militară. &bdquo;Mulți dintre ei, p&acirc;nă atunci, n-au ținut niciodată armament &icirc;n m&acirc;nă. Eu eram mereu cu ochii pe ei și aveam grijă să nu facă prostii. Cei pregătiți &icirc;nțelegeau că pot să moară &icirc;n orice moment, dar pentru mulți războiul era ca o joacă. Prin urmare, &icirc;ntr-o zi am văzut moartea cu ochii. Unul dintre colegi a tras din &icirc;nt&acirc;mplare &icirc;n direcția mea și am simțit doar căldura de la glonte. Iată ce pregătire aveau oamenii de acolo&rdquo;, povestește Moroi.</p>
<p>Veteranul spune sarcastic că &bdquo;discoteca&rdquo;, adică bombardamentele, &icirc;ncepeau &icirc;n jurul orei 22, &icirc;n fiecare seară, și se terminau după ora 1-2 noaptea. &bdquo;C&acirc;nd se &icirc;ncepeau exploziile și &icirc;mpușcăturile din partea lor, ai noștri trăgeau &icirc;napoi, dar nu știau unde ajung gloanțele. Chiar dacă după 22 iulie a fost o &icirc;nțelegere să nu se mai tragă focuri de armă, rebelii transnistreni au &icirc;ncălcat-o și au &icirc;mpușcat &icirc;n direcția noastră p&acirc;nă pe 6 august. Pentru ei, noi eram rom&acirc;ni, iar pentru noi, ei erau separatiști&rdquo;, subliniază fostul comandant.</p>
<p>&Icirc;n timpul războiului, voluntarii moldoveni au făcut duș doar o singură dată &icirc;ntr-un bazin de acumulare din preajmă. &bdquo;De la noi mirosea foarte ur&acirc;t, ne aduceau apă c&acirc;t să ne ajungă să ne spălăm pe față. Tot doar odată ni s-au adus haine de schimb. Stăteam acolo &icirc;n ploaie, cu &icirc;mbrăcămintea murdară și ruptă&rdquo;, mărturisește dezamăgit Moroi.</p>
<p>Conform arhivelor, orașul Tighina a fost &icirc;n m&acirc;inile voluntarilor moldoveni de c&acirc;teva ori, dar de fiecare dată aceștia au primit ordinul să se retragă.</p>
<h1>Acesta este un război dintre Rusia și Moldova</h1>
<p>După ce a revenit de la război, Mihai Moroi și-a pierdut lucrul și s-a confruntat cu multe greutăți. El se arată dezamăgit că autoritățile de la Chișinău au ordonat trupelor să se retragă și astfel s-a ajuns la situația de astăzi. &bdquo;Acesta nu este conflict transnistrean, acesta este un adevărat război dintre Rusia și Moldova. Ca să liniștească spiritele, &icirc;n 1992, Guvernul nostru a emis o hotăr&acirc;re, care ne-a permis să plătim serviciile comunale la jumătate de preț. De acest privilegiu ne-am bucurat doar c&acirc;țiva ani, după care l-au anulat. Chiar dacă acum ne-au numit veterani de război, oricum nu avem nici un drept și nu beneficiem de ajutoare&rdquo;, zice dezamăgit veteranul, care este revoltat că mii de oameni au luptat atunci pentru niște idealuri, dar &icirc;ntr-un final tot rușii sunt cei care au avut de c&acirc;știgat.</p>
<p>La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. &Icirc;n luna august, &icirc;n zona de conflict au fost introduse forţele pacificatoare rusești, care au fost dislocate &icirc;n zona securizată de-a lungul r&acirc;ului Nistru. </p>
<p>&Icirc;n 2010 Parlamentul R. Moldova a instituit data de 2 martie ca fiind ziua comemorării eroilor căzuţi &icirc;n războiul din 1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei țării.</p>
<p><em><strong>Bilanțul războiului de pe Nistru: <br />
Datele oficiale arată că din partea Republicii Moldova, pe c&acirc;mpul de luptă, au căzut 315 combatanți, iar răniți au fost 1180.</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/razboiul-ruso-moldovenesc-pentru-ei-noi-eram-romani-iar-pentru-noi-ei-erau-separatisti-73610.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Nota 2 devine deseori o formă de manifestare a neputinței profesorului”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Jul 2018 10:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[profesoară de limbă și literatură română la Liceul]]></category>
		<category><![CDATA[Prometeu-Prim” din Chișinău]]></category>
		<category><![CDATA[Viorica Oleinic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html/</guid>

					<description><![CDATA[Interviu cu Viorica Oleinic, profesoară de limbă și literatură rom&#226;nă la Liceul ,,Prometeu-Prim&#8221; din Chișinău.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>A absolvit Literele, la USM, și Bussines și Administrarea Afacerilor, la ASEM. După nașterea celui de-al doilea copil, a revenit &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;nt și, &icirc;n același an, a obținut locul doi la concursul &bdquo;Pedagogul anului&rdquo; &icirc;n Chișinău. Atunci a &icirc;nțeles că poate merge și singură &icirc;mpotriva curentului. Pentru a-și șlefui abilitățile, a făcut și un master &icirc;n psihologie socială și corecțională. Este Viorica Oleinic, profesoară de limba și literatura rom&acirc;nă la Liceul de Creativitate şi Inventică ,,Prometeu-Prim&rdquo; și autoare a mai multor materiale auxiliare didactice. &Icirc;n cadrul unui interviu pentru TIMPUL, ea ne-a povestit despre cele mai inovative practici din domeniul educației.   </p>
<p><strong>&#8211;	Pe timpuri, să fii profesor era o onoare. Care este acum statutul unui dascăl &icirc;n școală? <br />
</strong>&#8211;	Să fii profesor a fost minunat dintotdeauna. Singura condiție e să-ți placă să studiezi viața &icirc;ntreagă. Facultatea e doar &icirc;nceputul, dar trebuie să fii conectat permanent la tot ce-i nou, pentru a nu fi vetust. Același lucru &icirc;l spun cu nostalgie și cei plecați din pedagogie spre altă p&acirc;ine, spre altă țară. A fi profesor e obositor, uneori p&acirc;nă la surmenaj, dar sunt niște realități pe care ți le asumi și le depășești. </p>
<p><strong>&#8211;	Dar c&acirc;t de interesați sunt copiii de astăzi să &icirc;nvețe &icirc;n mod tradițional?<br />
</strong>&#8211;	Nu știu. Ei consumă, mai degrabă, felul de bucate care li s-a propus, pentru că n-au de unde alege. Sau c&acirc;rtesc și aceasta &icirc;i demotivează. Ar trebui să deschidem parantezele și să discutăm despre ce &icirc;nseamnă &bdquo;tradițional&rdquo;. &Icirc;nvățarea oricum răm&acirc;ne tradițională. Cititul, notițele din caiet, exersarea, &icirc;nvățatul pe de rost, care este un excelent exercițiu pentru creier, răm&acirc;n tradiționale și eficiente. Dacă ne referim la predare, tradiționalul presupune, &icirc;ntr-o măsură mai mare sau mai mică, rolul profesorului ca subiect activ. &Icirc;nvățăm&acirc;ntul modern &icirc;l are &icirc;n vizor pe elev ca subiect activ al &icirc;nvățării. Elevul poate &icirc;nvăța o temă pe secvențe, o poate preda colegilor, făc&acirc;nd schimb de roluri, poate realiza proiecte. Rolul profesorului este să elucideze momentele dificile și să dea explicații. Astfel, el &icirc;și ușurează munca, iar elevii sunt &icirc;ntr-un incontestabil avantaj. </p>
<h1>&bdquo;Eu doar dirijez, sugerez, corectez sau atenționez&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	Ce metode ați schimbat de-a lungul timpului &icirc;n predarea obiectului de studiu? <br />
</strong>&#8211;	Nu cred că am schimbat metode, ci le-am adaptat sau am utilizat altele. De exemplu, aceeași conversație veche de c&acirc;nd lumea, dar absolut de neglijat, poate lua forma interviurilor, a concursurilor, a &bdquo;fotoliului fierbinte&rdquo;, a reportajului etc. E diferență &icirc;ntre a spune: &bdquo;Eu &icirc;ntreb, voi răspundeți&rdquo; și &bdquo;&Icirc;ntrebați și căutați răspuns&rdquo;. Eu doar dirijez, sugerez, corectez sau atenționez.</p>
<p><strong>&#8211;	Ce alternative are &icirc;nvățatul din manual? <br />
</strong>&#8211;	Un manual bun răm&acirc;ne a fi un instrument didactic incontestabil, este un punct de pornire. Profesorul poate, dacă vrea, să apeleze la un manual de alternativă, poate opta pentru auxiliare didactice. Dar mie nu-mi prea place c&acirc;nd &icirc;ntregul demers didactic ține doar de manual. Uneori, el suprimă creativitatea, mai ales &icirc;n cazul textelor artistice. P&acirc;nă a purcede la studierea unui text, trebuie să știu ce voi face la fiecare dintre orele rezervate pentru aceasta. Iar manualul doar &icirc;mi confirmă valabilitatea propriilor concepții asupra textului, &icirc;mi sugerează aspecte noi sau &icirc;mi oferă sarcini interesante. &Icirc;n rest, &icirc;mi place să jonglez independent. Contează c&acirc;t ia fiecare profesor din manual.</p>
<p><strong>&#8211;	La orele dvs., prevalează disciplina sau comunicarea amiabilă și bunul simț?<br />
</strong>&#8211;	De obicei, asociem disciplina cu ascultarea și cu &icirc;ndeplinirea sarcinilor. &Icirc;n mod greșit, disciplina este asociată cu obediența. Or, disciplina, mai ales cea individuală, e cheia succesului. De aceea, disciplina e de aur! La lecție e nevoie de respect față de profesor, iar unde respectul e reciproc și acțiunile sunt dirijate de bunul simț, și comunicarea devine amiabilă. Oricum, &icirc;n capul mesei, ar trebui să stea autoritatea profesorului. Vorbesc aici de o autoritate recunoscută de către elevi și părinți, de autoritatea profesorului ca specialist, ca profesionist, ca manager. Din toată această ecuație se exclude categoric frica, căci autoritatea nu se impune prin frică.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/33514112_1787786327911543_3310981711436709888_n.jpg" width="650" height="561" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;Mi-aș dori să avem preoți apți să răspundă la &icirc;ntrebările copiilor&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	De obicei, &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;ntul nostru, se pune preț pe cantitate sau pe calitate?<br />
</strong>&#8211;	Este o &icirc;ntrebare dificilă, dar, desigur, pun accentul pe calitate. Uneori &icirc;nsă cantitatea este garantul calității. De exemplu, rezolvarea exercițiilor gramaticale pentru &icirc;nsușirea unei teme, exersarea aproape extenuantă pentru concursuri. Cantitatea devine un clișeu defavorabil &icirc;n cazul lecturilor superficiale. Nu pot pricepe cum unii elevi afirmă că citesc un roman de c&acirc;teva sute de pagini &icirc;n două-trei zile, deși au de făcut și teme. Contest și detest cantitatea, c&acirc;nd aceasta se măsoară &icirc;n bife.</p>
<p><strong>&#8211;	Cum credeți, e bine să fie predată religia &icirc;n școli?<br />
</strong>&#8211;	Da, da, și iar da! Dar pentru aceasta e nevoie de preoți cu mintea deschisă! &Icirc;n clasele primare, c&acirc;nd li se predă religia, copiii sunt &icirc;ncă naivi. Dilema vine mai t&acirc;rziu, &icirc;n gimnaziu. De aceea, mi-aș dori să avem preoți apți să răspundă la &icirc;ntrebările copiilor, mai ales adolescenților, să le explice clar mecanismele funcționării unei religii, să le sugereze, &icirc;n momentele grele, ușa la care pot bate și după care &icirc;l pot găsi pe Dumnezeul cel care iubește, nu care pedepsește. </p>
<p><strong>&#8211;	Dar care trebuie să fie rolul psihologului &icirc;n școli?<br />
</strong>&#8211;	Școala are nevoie de un psiholog bun. Dacă prezența lui este formală, nu-şi are rostul. Activez &icirc;ntr-o instituție unde munca psihologului, una asiduă și calitativă, este absolut necesară. Ea rezidă &icirc;n a observa şi a remedia comportamente, a depista și a monitoriza situațiile problemă, a oferi consultanță și sfaturi. </p>
<h1>&bdquo;Vorbește cu elevul nu profesorul-Dumnezeu, ci profesorul-om&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	Ce atitudine ar fi bine să aibă profesorii faţă de elevii leneși sau obraznici, pentru a-i convinge să &icirc;nveţe? <br />
</strong>&#8211;	&Icirc;n cazul obrăzniciilor, privirea semnificativă, admonestarea verbală, spusă calm, dar categoric, poate avea efecte bune. Cazuri mai grave nu mi s-au &icirc;nt&acirc;mplat. Dacă elevul e distrat, r&acirc;de și-i deranjează pe alții, &icirc;l ridic &icirc;n picioare pentru trei minute. E un gest care &icirc;i amintește unde se află și ce ar trebui să facă. Cu cei leneși e mai greu. Nota 2 nu e o soluție, deseori devine o formă de manifestare a neputinței profesorului. Totuși, nu dezaprob nota negativă. Dar sunt ferm convinsă că discuțiile individuale cu elevul ajută mai mult. Uneori, copilul are nevoie de un cuv&acirc;nt bun, de o &icirc;ncurajare, de un avans de &icirc;ncredere. Regret că am &icirc;nțeles destul de t&acirc;rziu acest lucru. Mă bucur totuși că l-am &icirc;nțeles. Deși există și elevi la care nu am putut &bdquo;ajunge&rdquo;sub nicio formă. Profesorul nu poate compensa munca părinților și a elevului &icirc;nsuși.</p>
<p><strong>&#8211;	Cum, totuși, &icirc;l convingeți pe un adolescent că trebuie să &icirc;nvețe bine?<br />
</strong>&#8211;	Aplic trei principii: atitudinea pozitivă și constructivă, sinceritatea și onestitatea, adică vorbește cu elevul nu profesorul-Dumnezeu, ci profesorul-om, care a fost și el adolescent, a făcut și el &bdquo;cucuie&rdquo;&hellip; Și, evident, abordarea individuală.</p>
<p><strong>&#8211;	Mai citesc astăzi copiii cărți sau doar mesaje de pe Facebook? Apropo, le permiteți elevilor să folosească mobilul &icirc;n timpul orelor?<br />
</strong>&#8211;	Elevii mei citesc. Proiectăm c&acirc;te un atelier de comunicare &icirc;n baza unei cărți o dată &icirc;n lună, deci, citesc, cel puțin, nouă cărți pe an. Mulți dintre ei citesc și altceva, destul de mult, &icirc;n afara listei. Dacă elevii &icirc;și văd profesorul citind, iau și ei cartea &icirc;n m&acirc;nă. Dacă &icirc;nsă văd că și părinții acasă citesc, situația este și mai fericită. Iar telefonul mobil poate fi deschis la lecție doar &icirc;n cazuri rare, dacă e nevoie: putem concretiza o informație sau căuta online un cuv&acirc;nt. Sau poate fi folosit &icirc;n cazul aplicării vreunui instrument Web-2, care necesită folosirea telefonului.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/21992942_1541193342570844_1398184926918408554_o.jpg" width="465" height="697" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;Conceptului, care stă la baza &icirc;nvățăm&acirc;ntului din R. Moldova, i-aș da un 8 ferm&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	Sunteți de acord cu prezența camerelor de luat vederi &icirc;n sălile de examen?<br />
</strong>&#8211;	Da, categoric. Doar așa nu se copiază. Detest copiatul. </p>
<p><strong>&#8211;	Mai e la modă copiatul? S-au schimbat și metodele de copiat, &icirc;ntre timp?<br />
</strong>&#8211;	Poate s-au schimbat. Știu despre căștile care funcționează prin bluetooth. Știu și cazuri c&acirc;nd copiii au avut nevoie de intervenția orelistului pentru a li se extrage căștile din urechi. Dacă e la modă copiatul? Elevul dintotdeauna va &icirc;ncerca &bdquo;să-și salveze pielea&rdquo;, &icirc;n cazul &icirc;n care condițiile &icirc;i vor permite acest lucru. Cum e să răm&acirc;i onest &icirc;ntr-un mediu &icirc;n care toți copiază? E dureros. Am fost &icirc;n asemenea situație. Profesorul trebuie să st&acirc;rpească din rădăcini, fără a deveni un cerber, tradiția copiatului.</p>
<p><strong>&#8211;	Ce notă aţi pune &icirc;nvățăm&acirc;ntului din R. Moldova?<br />
</strong>&#8211;	De la concept p&acirc;nă la realizare e o cale lungă și sinuoasă. Conceptului, care stă la baza &icirc;nvățăm&acirc;ntului din R. Moldova, i-aș da un 8 ferm. Poate un 8,5, fiindcă ceea ce se realizează din acest concept e diferit de la instituție la instituție. Vorbesc despre Chișinău, iar, dacă e să ne referim la &icirc;ntreaga republică, situația e și mai pestriță. Din păcate&hellip;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Radu Marian: „Utilizarea rețelelor sociale, în mod abuziv, poate duce la depresie”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/radu-marian-utilizarea-retelelor-sociale-in-mod-abuziv-poate-duce-la-depresie-131843.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/radu-marian-utilizarea-retelelor-sociale-in-mod-abuziv-poate-duce-la-depresie-131843.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Jun 2018 05:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[radu marian]]></category>
		<category><![CDATA[rețele sociale]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii]]></category>
		<category><![CDATA[TwentyTu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/radu-marian-utilizarea-retelelor-sociale-in-mod-abuziv-poate-duce-la-depresie-131843.html/</guid>

					<description><![CDATA[Interviu cu managerul proiectului TwentyTu,&#160;Radu Marian, care vrea să revoluționeze educația digitală.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;Elevii din R. Moldova ar putea studia robotica sau inteligența artificială. Nu este ceva din domeniul fantasticii, dar e o idee reală și ambițioasă care vine să revoluționeze educația digitală. Centrul de excelență &icirc;n domeniul IT &bdquo;Tekwill&rdquo; a lansat recent proiectul TwentyTu, care prevede că p&acirc;nă &icirc;n 2022 fiecare al patrulea elev din ţară ar urma să fie instruit &icirc;n domenii ale viitorului, ceea ce va minimaliza riscul plecării tinerilor peste hotare. Despre cum va funcționa totul la modul practic, cine vor fi beneficiarii și cum va arăta &bdquo;școala&rdquo; viitorului, a vorbit &icirc;ntr-un interviu pentru TIMPUL, Radu Marian, managerul proiectului TwentyTu.   </p>
<p><em><strong>&#8211;	Radu, &icirc;nainte să vorbim despre <a href="http://www.twentytu.md/">TwentyTu</a>, spune-mi c&acirc;t de actual este sistemul nostru de educație? </strong></em><br />
&#8211;	Sistemul educațional se confruntă cu o serie de provocări &ndash; exodul profesorilor, motivația cadrelor didactice curente, dotările necesare, situația demografică și altele. &Icirc;n ultimii ani, Guvernul a promovat inițiative de adaptare a sistemului educațional la provocările pieței. De exemplu, aprobarea strategiei Moldova Digitală 2020, Codul Educației, inițiative &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;ntul dual, inițiativă de a include robotica &icirc;n școli, același Tekwill etc. Totuși, eforturile necesare sunt mult mai mari și necesită coagularea unor parteneriate strategice dintre toți actorii relevanți. Noi nu avem petrol, mare, resurse naturale, dar avem oameni, &icirc;n care &icirc;ncă mai putem investi și putem face diferență după modelul Țărilor Baltice, Singapore sau chiar Georgia. TwentyTu &icirc;și propune să suplinească sistemul actual de educație, nu să-l &icirc;nlocuiască. </p>
<p><em><strong>&#8211;	P&acirc;nă &icirc;n 2022, fiecare al patrulea elev din ţară ar urma să fie instruit &icirc;n domenii ale viitorului, cum ar fi astronomia prin realitate virtuală, robotică sau inteligență artificială. Cum va derula proiectul și, mai ales, cum ar putea funcționa la modul practic?</strong></em><br />
&#8211;	TwentyTu are trei mari componente: cursuri &icirc;n domeniile viitorului pentru elevi, instruiri pentru 2200 de profesori &icirc;n utilizarea instrumentelor digitale și a noilor metode de predare și dotări și echipamente pentru școli. Proiectul propriu-zis se va desfășura &icirc;n trei etape: fundraising, aprilie &#8211; iulie 2018, timp &icirc;n care ne-am propus să colectăm 500.000 euro; dezvoltarea cursurilor TwentyTu pentru profesori și elevi, august-decembrie 2018 și livrarea propriu-zisă a cursurilor, dar și oferirea granturilor mici pentru echipamente școlilor, care va avea loc &icirc;n perioada ianuarie 2019 &#8211; mai 2022.</p>
<h1>&bdquo;Matematica e importantă ca să nu-i amăgească la magazin cu banul&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	C&acirc;t de practică ți se pare implementarea unui asemenea proiect &icirc;ntr-un stat sărac, de unde zilnic pleacă circa 100 de persoane, inclusiv mulți copii, potențiali beneficiari ai proiectului pe care-l administrezi? </strong></em><br />
&#8211;	Din fericire, &icirc;n Moldova &icirc;ncă mai există aproximativ 320.000 elevi, deci &icirc;ncă avem cui să oferim educație. Noi am făcut niște focus-grupuri și am chestionat peste 200 de elevi. La Ungheni, de exemplu, am aflat că nimeni niciodată la școală nu le-a explicat de ce sunt importante matematica, informatica sau orice alt obiect. Am aflat că profesorii lor, &icirc;n loc să le spună că matematica e importantă ca să poți construi poduri, avioane și nave spațiale, le-au spus că matematica e importantă ca să &bdquo;nu-i amăgească la magazin cu banul&rdquo;. Cu toate acestea, am aflat că avem copii care știu despre Elon Musk, SpaceX sau liftul spre spațiu din Japonia. Am aflat că avem copii interesați de univers și astronomie, arhitectură, copii care știu despre pericolul &icirc;ncălzirii globale, copii care vor să devină antreprenori, nu angajați. Prin TwentyTu vrem să le deschidem orizonturile.</p>
<p><em><strong>&#8211;	Acum sunteți la etapa fundraising și vă propuneți să colectați jumătate de milion de euro. Ce metode folosiți ca să convingeți cetățenii să contribuie, fie cei care sunt aici, acasă, fie peste hotare? </strong></em><br />
&#8211;	Suma va fi acumulată din trei surse: cetățeni din țară și diaspora prin crowdfunding &ndash; asta &icirc;nseamnă că oricine poate să intre pe <a href="http://www.twentytu.md/">www.twentytu.md</a> și să contribuie pentru TwentyTu. Am lansat o campanie de promovare, inclusiv un spot video &icirc;ndrăzneț. Fiecare donator primește c&acirc;teva recompense, un roboțel imprimat 3D, o cană, tricou și hanorac cu &icirc;nsemnele proiectului, dar și un mesaj special. Am lansat site-ul la sf&acirc;rșit de aprilie, iar p&acirc;nă acum am colectat peste 12.000 euro de la peste 90 de contribuitori, inclusiv c&acirc;teva companii, dar și o donație extrem de generoasă de la Mariana Dahan, &icirc;n valoare de 5000 dol. SUA. De asemenea, avem alte două surse de finanțare: sponsorizări din mediul privat și granturi de la instituțiile internaționale, opțiuni pe care am &icirc;nceput să le explorăm &icirc;nainte de lansarea campaniei. Dacă nu vom colecta 500.000 euro p&acirc;nă &icirc;n iulie, asta nu &icirc;nseamnă că proiectul nu va avea loc. Chiar și cu o sumă mai mică vom putea &icirc;ncepe dezvoltarea proiectului.</p>
<h1>Absolvi cursurile TwentyTu și primești un bonus la nota finală pentru semestru</h1>
<p><em><strong>&#8211;	V-ați propus ca &icirc;n curicula de bază, cursurile online, din cadrul proiectului, să devină discipline opționale. &Icirc;nseamnă asta că educația viitorului nu va fi nimic altceva dec&acirc;t un elev care stă singur &icirc;n camera sa, acasă, &icirc;n fața unui calculator?</strong></em> <br />
&#8211;	Cursurile TwentyTu vor fi livrate online, dar copiii vor participa la cel puțin o lecție publică offline, pentru a primi un certificat complet. Aceste lecții publice vor fi organizate &icirc;n șase centre regionale din toată țara, mai aproape de ei, iar costurile de transport le vor fi parțial rambursate. La lecții vrem să invităm experți și oameni de succes din domeniile vizate, care să-i inspire și să-i motiveze. &Icirc;n plus, vom pune mare accent pe profesori, le vom oferi instruiri pentru ca să devină mentori TwentyTu. Vrem să consolidăm relația dintre elevi și profesori, pentru ca cei din urmă să-i stimuleze și să-i &icirc;ndrume pe tineri. </p>
<p><em><strong>&#8211;	Cum vor fi organizate, propriu-zis, cursurile? </strong></em><br />
&#8211;	Oricine are un calculator și conexiune la Internet va putea urma cursurile online, absolut gratuit. Cursurile vor fi livrate &icirc;n 30 de sesiuni separate, a c&acirc;te 15 minute &ndash; iar pentru a trece la următoarea etapă, trebuie să o &icirc;nchei pe prima. Cursurile vor integra c&acirc;teva elemente inedite: &icirc;nvățarea prin joacă &ndash; asta &icirc;nseamnă cu unele sarcini vor presupune un joc care trebuie completat sau lucru &icirc;n echipă &ndash; unele sarcini vor fi &icirc;ndeplinite &icirc;mpreună cu alți participanți online. Conținutul propriu-zis, modulele, vor fi elaborate &icirc;ncep&acirc;nd cu luna august. &Icirc;n cazul &icirc;n care elevii vor absolvi un curs online &icirc;n cadrul TwentyTu, vor primi un mic bonus la nota finală pentru semestru. Vom coopera cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, care va avea un rol crucial &icirc;n promovarea și diseminarea proiectului către elevi și profesori.</p>
<h1>&bdquo;Copiii trebuie să știe cum să diferențieze informațiile veridice de cele false&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Ai declarat &icirc;ntr-un interviu că proiectul nu este doar despre IT și că veți &icirc;ncerca să oferiți şi antreprenoriat, şi cursuri de inteligenţă emoţională, şi tot ce &icirc;nseamnă comunicare interpersonală. Te rog, &icirc;n acest sens, fii mai explicit&#8230;</strong></em><br />
&#8211;	Noi nu ne propunem să creștem o țară doar de specialiști &icirc;n IT, &icirc;nsă economia R. Moldova poate face un mare salt doar dacă &icirc;ncepem să creăm produse, &icirc;nalt apreciate pe piața globală, iar industria IT este un domeniu unde am putea concura. Ceea ce vrem să facem este să le spunem elevilor că ei pot folosi noile tehnologii &icirc;n orice domeniu &icirc;n care și-ar dori să lucreze. Pe l&acirc;ngă asta, cursul de inteligență emoțională mi se pare extrem de important. Prin acest curs le vom transmite elevilor un mesaj clar: empatia și abilitățile sociale sunt la fel de importante pentru viață și o carieră de succes, ca și abilitățile tehnice. </p>
<p><em><strong>&#8211;	Proiectul &icirc;și propune să integreze două module care-mi par foarte curioase: unul care să-i ajute pe elevi să lupte cu dependența de rețelele sociale, iar altul care să-i facă să diferențieze, &icirc;n mediul online, informația falsă de cea veridică. C&acirc;t de grave și actuale sunt, totuși, aceste probleme pentru societatea noastră? </strong></em><br />
&#8211;	Aceste două module vor fi integrate &icirc;n cursul de alfabetizare digitală. Se știe că rețelele sociale, utilizate &icirc;n mod abuziv, pot duce la depresie și la alte probleme psihologice. Vrem să le explicăm elevilor c&acirc;t de important este să fie atenți, deoarece nu prea li se vorbește despre asta la școală, iar de multe ori &ndash; nici măcar &icirc;n familie. Referitor la știrile false, din păcate, trendul este negativ, Internetul &icirc;ncepe să fie văzut tot mai mult ca un instrument de manipulare. Ceea ce vrem să transmitem prin acest modul este că Internetul e, de fapt, cel mai frumos și eficient instrument de cunoaștere și explorare, iar pentru asta, copiii trebuie să știe cum să diferențieze sursele de informații veridice și cele false.</p>
<h1>&bdquo;Ne vom asigura că va fi un număr egal de fete și băieți care beneficiază de cursuri&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Peste 2000 de profesori ar urma să fie mentori, iar peste 80 de mii de elevi ar urma să fie beneficiari. Ce trebuie să facă și unii, și alți ca să devină parte a acestui proiect și conform căror criterii vor fi selectați? </strong></em><br />
&#8211;	Vom anunța &icirc;nscrierile pentru profesori și elevi &icirc;n august-septembrie 2018. &Icirc;nscrierile vor avea loc online, dar și &icirc;n școli. Nu va exista niciun proces de selectare sau criterii de eligibilitate, orice elev și profesor va putea să se &icirc;nscrie la cursurile TwentyTu. &Icirc;n cazul profesorilor, dacă vor fi mai mulți doritori dec&acirc;t spații, vom &icirc;ncerca să-i instruim pe toți, &icirc;ntr-o perioadă mai extinsă. De asemenea, ne vom asigura că va fi un număr egal de fete și băieți, care beneficiază de cursurile noastre și un număr proporțional de copii din sate și orașe. Suntem, de asemenea, &icirc;n discuții pentru a adapta platforma noastră online la necesitățile copiilor nevăzători și cu probleme de auz.</p>
<p><em><strong>&#8211;	Există riscul că elevii care vor beneficia de cursurile TwentyTu să vrea să plece ulterior din R. Moldova, &icirc;n state unde cunoștințele lor &icirc;n domeniul IT vor fi mult mai apreciate și respectiv, mai bine remunerate?<br />
</strong></em>&#8211; Exodul tinerilor din Moldova este cauzat de provocări fundamentale, care țin de oportunităție sociale și economice, calitatea instituțiilor, politici publice, iar <a href="http://www.twentytu.md/">TwentyTu</a> nu poate să-și asume misiunea de a-i ține pe tineri acasă. &Icirc;nsă ce putem face este să minimizăm riscul plecării tinerilor prin oferirea unor instrumente de &icirc;nvățare mai bune și mai atractive, care să le permită se dezvolte soluții IT aici, acasă. Aceasta e frumusețea digitalului &ndash; poți schimba lumea, oriunde te-ai afla.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/radu-marian-utilizarea-retelelor-sociale-in-mod-abuziv-poate-duce-la-depresie-131843.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
