Istorie

Calendar istoric

26 august 1346

Bătălia de la Crécy

Bătălia de la Crécy a avut loc în nordul Franței și a fost una dintre cele mai importante bătălii din Războiul de 100 de ani. Combinația de noi arme și tactici a făcut ca mulți istorici să ia în considerare această bătălie ca fiind începutul sfârșitului cavalerismului clasic. Bătălia de la Crécy a fost o bătălie în care armata engleză și galeză, având peste 9000 de oameni, comandată de Eduard al III-lea a învins o armată superioară ca număr, condusă de Filip al VI-lea al Franței care număra cca. 35-100 mii de oameni (în funcție de sursă). Englezii au fost victorioși ca urmare a unor arme și tactici superioare, demonstrând importanța conceptului militar modern al puterii de foc.

27 august 1990

Parlamentul RM a adoptat Declarația de Independență


La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului în state naționale, R. Moldova și-a declarat independența, devenind un stat-membru al ONU. Imediat după proclamarea independenței, au apărut concomitent o mișcare a româno-moldovenilor majoritari, care sprijinea reunificarea R. Moldova cu România și mișcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina, fie despărțirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. În cele din urmă au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. În martie 1994, un referendum a prezentat ca rezultat, că marea majoritate a votanților preferă independența, deși este considerat că ar fi fost falsificat de către proruși, în defavoarea unei reuniri a R. Moldova cu România.

28 august 1804

Un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului


Cele mai vechi însemnări despre „focurile” din București datează de la începutul secolului al XVII-lea, însă ele se referă la incendii petrecute în secolul al XVI-lea. Manea Adrian descrie cum turcii au dat foc Bucureștiului de două ori: în timpul detronării domnitorului Mircea Ciobanul și în octombrie 1595 la retragerea lui Sinan Pașa, când Biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1562, este incendiată. Incendiile se produceau destul de des pentru că în mahalalele Bucureștiului, casele erau construite din lemn și acoperite cu șindrilă sau trestie. Dintre incendiile mari din București, documentele menționează incendiul din 1704, când a ars Hanul Șerban Vodă, situat pe locul Băncii Naționale de astăzi; incendiul din 1719, când au ars Curtea domnească și Mănăstirea Sf. Gheorghe; incendiul din 1739, când focul a pornit de la gunoiul din curtea Mănăstirii Sf. Sava; incendiul din 1804, focul a creat pagube mari, a distrus hanurile Sf. Gheorghe și Șerban Vodă și o parte din centrul orașului; incendiul din 1847, în ziua de Paști, cel mai mare incendiu consemnat din București. Focul a izbucnit de la casa culceresei Drugăneasca și s-a întins cu repeziciune în toată partea de est a orașului. Incendiul n-a putut fi stins timp de câteva săptămâni. Conform raportului întocmit de șeful poliției Capitalei au fost distruse de foc în zona roșie în total aproape 2000 de clădiri. După socoteala de atunci, pagubele au costat în jur de 55 de milioane de lei, din care 20 de milioane – casele și 35 de milioane – lucrurile. În 1847 se înființează serviciul de pompieri. Până în acest an, cei care ajutau la stingerea incendiilor erau voluntarii, în general, cetățenii care locuiau în apropiere.

29 august 1907

Podul Quebec se prăbușește


Podul Québec este unul din podurile din Canada care traversează cursul inferior al fluviului Saint Lawrence la vest de orașul Québec și Levis, ambele din provincia canadiană Québec. În 1907, în timpul construirii, acesta se prăbușește omorând 75 de muncitori.

30 august 1877

A treia bătălie de la Plevna


În intervalul 30 august – 11 septembrie 1877 are loc a treia bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii ale Războiului de Independenţă a României. După o eroică încleştare, trupele române ocupă puternica redută Griviţa I. Cad în luptă maiorul Gheorghe Şonţu, căpitanul Valter Mărăcineanu şi aproape 800 de soldaţi.

31 august 1989

Consfințirea, prin lege, a statalității limbii române pe teritoriul RM


În contextul dezintegrării URSS şi a mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor `80 din RSSM, la Chișinău are loc „Marea Adunare Națională” de la 27 august 1989, unde au participat aproximativ 750 mii de moldoveni, care cereau proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină.

Sub impulsul Marii Adunări Naţionale, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.M., care durează până pe 1 septembrie. La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a reuşit să voteze legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la Marea Adunare Naţională. Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în proromâni şi proruşi. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii „moldoveneşti” ca limbă de stat, cerându-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse. Adoptarea din 31 august 1989, de către Sovietul Suprem al R.S.S.M., a legilor privind revenirea la grafia latină a permis Declararea ca „Limbă de Stat” a RM a limbii moldoveneşti – găsită identică cu cea română; a fost recunoscută unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin și a fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională. Ziua de 31 august a fost declarată ulterior sărbătoare legală în R. Moldova cu denumirea Limba noastră cea română sau Ziua limbii Române şi se celebrează anual.

1 septembrie 1944

Se stinge din viață Liviu Rebreanu


La 1 septembrie 1944, la Valea Mare, județul Argeș, România, se stinge din viață Liviu Rebreanu – romancier, dramaturg și academician român. La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească: la Sibiu, în revista Luceafărul, condusă de O. Goga și O. Tăslăuanu, a apărut povestirea Codrea (Glasul inimii). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire, Răfuială și Nevasta.

La 4 aprilie 1944, fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să revadă vreodată Bucureștiul (un control radiologic a semnalat, încă din ianuarie, opacitate suspectă la plămânul drept). La 7 iulie Rebreanu scria în Jurnal: „Perspective puține de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul drept, emfizemul vechi și bronșita cronică”.

La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a încetat din viață la vârsta de 59 de ani. Peste câteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *