La sfârşitul verii anului 1944, matelotul Kraft îşi desfăşura serviciul militar pe un submarin, atunci când acesta a fost avariat de bombardiere ale aliaţilor lângă Bergen, Norvegia. Kraft a suferit arsuri uşoare, fiind mutat, împreună cu alţi trei supravieţuitori din echipaj, la un lazaret din Skagen, Danemarca. Rănile s-au cicatrizat. După aceasta, alături de alţi 47 de tineri germani, ei au fost urcaţi în tren şi duşi departe după linia frontului, în satul Asaa, în nordul Peninsulei Jutland, relatează publicaţia austriacă.
După cum a relatat Wilhelm Kraft, sarcina lor era de a săpa, în secret faţă de populaţia locală, gropi adânci lângă sat. Când treaba a fost încheiată, în sat a ajuns „un tren cu trei-cinci vagoane de mărfuri, strict păzite”. Potrivit lui Kraft, el a aruncat întâmplător o privire în unul dintre vagoane şi a văzut că acesta este plin de lăzi din lemn mici şi mari, iar încărcătura părea a fi una extrem de preţioasă.
Wilhelm Kraft a decis să povestească acest lucru abia acum, când nimeni dintre cei 47 de soldaţi nu mai sunt în viaţă şi pentru că el nu dorea să moară înainte de a dezvălui aceste informaţii. Înainte de aceasta, Kraft a păstrat tăcerea, deoarece, după cum a explicat el, se temea de neonazişti.
Potrivit Der Standard, în satul Asaa, unde locuiesc puţin peste o mie de locuitori, ar putea fi îngropată, de fapt, renumita Cameră de Chihlimbar, dispărută fără urmă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Camera de Chihlimbar” sau „Salonul de chihlimbar”, o spectaculoasă încăpere creată în secolul al XVIII-lea de artizanii prusaci, a fost declarată la vremea sa „cea de-a opta minune a lumii”. Nivelul de detaliu şi măiestria decoraţiunilor ce împodobeau această operă barocă au transformat-o în una dintre cele mai preţioase creaţii ale omenirii. La începutul secolului al XVIII-lea, regele prusac Frederic Wilhelm a dăruit această cameră ţarului rus Petru I, pecetluind astfel alianţa ruso-germană, care a funcţionat până în cel de-al Doilea Război Mondial.
AGERPRES
