Ce gust are şampania găsită pe Titanic, veche de peste 100 de ani

 Precum se ştie, patru zile după plecarea sa din Anglia, Titanicul loveşte un iceberg, undeva în Atlanticul de Nord şi se scufundă, în nici două ore. Din cei peste 2200 de pasageri aflaţi la bord sunt salvaţi doar 700. Evenimentul este considerat, până în ziua de azi, cel mai grav dezastru maritim pe timp de pace. Amatorii de detalii picante despre scufundarea Titanicului pot să-şi satisfacă curiozitatea, dacă nu au facut-o deja, vizionând binecunoscutul film omonim realizat de James Cameron în 1997.

Noi vom lua, însă, urma vinului de pe Titanic. De-abia pe 1 septembrie 1985, o expediţie franco-americană condusă de Robert Ballard reuşeşte să descopere epava, la 3700 metri adâncime. Printre nenumăratele artefacte găsite la bord se aflau şi câteva sticle intacte de şampanie Heidsieck & Co. Monopole, recolta 1907. Se pare că sticla groasă folosită la îmbutelierea şampaniei cât şi presiunea lichidului din interior au reuşit să facă faţă violentei scufundări a vasului, precum şi presiunii uriaşe din adâncuri. Mai mult, presiunea apei a ajutat ca dopurile să rămână etanşe, păstrând efervescenţa lichidului din interior, iar sejurul de peste 70 de ani la o temperatură de circa 2 grade Celsius, într-o beznă totală, a ajutat şampania să se matureze în condiţii ideale.

În aprilie 2012, pentru a comemora 100 de ani de la scufundarea Titanicului, în Hong Kong, la hotelul de lux Hullet House, a fost organizată o masă, cu 10 feluri de mâncare, bazată pe meniul original servit în saloanele de clasa 1 ale transatlanticului. Amatori au fost destui, chiar dacă preţul a ajuns la incredibila sumă de 15.000 dolari pentru o persoană. Nu a lipsit nici şampania Heidsieck & Co. Monopole 1907, recuperată de pe epava Titanicului.

Nu există nicio declaraţie publică referitoare la gustul şampaniei de pe Titanic. Doar cei care au fost dispuşi să plătească preţul exorbitant al acestui dineu ştiu adevărul. Prin urmare, nu putem decât să ne închipuim că, fie şampania a fost de nebăut şi, tocmai din acest motiv, nimeni n-a vrut să facă vreun comentariu, fie vinul a avut un buchet de sticlă cu adevărat fabulos şi, din motive de marketing al evenimentului, totul a fost trecut sub tăcere. Iată, dacă mai era nevoie, încă un mister care s-a scufundat odată cu Titanicul.