Astăzi 16 Iunie 2021, Miercuri - Ultima actualizare la ora 12:08
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 16 Mai 2021, ora 06:34

Cum a fost treaba… Brejnev, Ceaușescu, Bodiul și limba… română

Marime Font

În pragul anilor ’50 ai secolului precedent sfârşeam studiile de dăscălie la Şcoala Pedagogică din oraşul Cahul. 

Ne pregăteam în sudoarea frunţii să demonstrăm unei comisii speciale că am acumulat destule cunoştinţe şi deprinderi pentru a dăscăli cu spor în şcolile ce ne aşteptau în acei vitregi ani postbelici, bântuiţi de foamete, boli şi deportări. Totul parcă mergea binişor. Obiectele principale, ce ni se predau în limba maternă, le stăpâneam oarecum. Mai complicată era treaba cu cele ce ţineau de dogmele marxist-leniniste, pledoariile cărora se făceau în limba rusă.

Tocmai când consideram că ne ţinem tari pe piaţă în oficiosul ziar al partidului comunist „Pravda” apare un amplu articol al vojdiului Stalin ce aborda probleme lingvistice. Îl dojenea zdravăn, îi imputa vehement unui savant lingvist pe nume Marr care, chipurile, trata greşit rolul limbii în societate. Am fost preveniţi să-l studiem minuţios că va fi inclus în programul de examinare. Ni l-a tălmăcit, bineînţeles, în original profesorul ce ne preda limba rusă, tov. Zelţer. Din pledoariile lui puţin ce am înţeles, dar şi el ne-a sfătuit să învăţăm pe dinafară următorul slogan: „jiti v obşestve i ne bîti sveazan s nei, eto nevozmojno!” („Să trăieşti în societate şi să nu contactezi cu ea e imposibil!”.


Cugetând adesea asupra acestui silogism mă tot întrebam: „Oare vojdiul nu avea probleme mai importante de rezolvat?” Desigur că avea, dar se considera şi mare specialist în filologie. Doar el ne-a „fericit” pe noi, românii basarabeni, cu un nou grai – „limba moldovenească” cu care avem probleme şi azi.

Nu-i era străin domeniul filologiei nici urmaşului său, Nichita Hruşciov. Tot pe la apusul carierei sale de mare demnitar le reproşă savanţilor lingvişti că nu-s în stare să facă ordine în gramatica limbii ruse. „Ce caută, mă rog, se întreba el revoltat acest ь (semn moale) în cuvântul Olьga dacă nu-l rostim, or „l” în termenul solnţe? (soare)”.

Şi tot pe atunci mai nu le-a dăruit cubanezilor un nou grai, precum ne-a făcut-o nouă Stalin cu „limba moldovenească”. În toiul rebeliunii cubaneze (1957), iniţiată de Castro cu sprijinul Moscovei, sovieticii pregăteau pentru Insula libertăţii, cum era numită pe atunci Cuba, nu numai rachete pentru a-i speria pe americani, ci şi un număr important de atribute propagandistice, menirea cărora era de a revoluţionaliza populaţia statelor Americii Latine. Printre ele un rol important urma să-l joace manualele şcolare. La traducerea lor din limba rusă în cea spaniolă au fost angajaţi spaniolii rămaşi în Moscova încă de pe timpul războiului civil din Spania – 1937. Înmânându-le acest preţios cadou, ruşii în loc de mulţumiri din partea dascălilor cubanezi au aflat că nu le pot utiliza, deoarece spaniola cubaneză a devenit un dialect ce conţine mulţi termeni locali. Informându-l despre acest lucru pe Hruşciov, acesta îi sfătui să redacteze urgent manualele cu ajutorul profesorilor cubanezi, dar să menţioneze că sunt editate în limba cubaneză. Profesorii îl informă în această problemă pe Castro, iar acesta le ceru părerea savanţilor. „Nu putem admite una ca asta, îl sfătui ei, căci fondul lexical de bază a rămas totuşi acel spaniol”, au declarat savanţii cubanezi. Şi Castro, revoluţionarismul lui înflăcărat de care era obsedat în acea perioadă incipientă, de mare demnitar, le dădu ascultare.

Cât îi priveşte pe marii noştri demnitari, ei se consideră specialişti în toate domeniile, chiar şi în filologie, ignorând totalmente părerea savanţilor în această problemă pur ştiinţifică.

Şi-a spus păsul în chestiuni de filologie şi noul rival al lui Nichita Hruşciov, ghensecul Leonid Brejnev. Iar între Nicolae Ceauşescu şi Ivan Bodiul se iscase în privinţa limbii noastre o acerbă polemică. Cam tot pe la sfârşitul domniei sale, îl invită pe Ceauşescu în, ospeţie în Crimeea, unde, de regulă, îşi petrecea odihna de vară. Acest obicei de a-şi invita suzeranii în timpul vacanţei pentru a pune, chipurile, la cale unele probleme stringente devenise tradiţional.

Şi iată că îi veni rândul şi lui Ceauşescu. Pe acesta îl sfătui, ca în drum spre Crimeea, să facă un popas la Chişinău, să vadă cât de înfloritoare a devenit Moldova şi capitala ei în componenţa Uniunii Sovietice. În acelaşi timp, îl sfătui şi pe Ivan Bodiul să-i acorde o primire cât mai generoasă, cât mai caldă.

Şi iată-l pe Ceauşescu la Chişinău. Bodiul îi acordă o primire cordială. Au întreprins o excursie prin oraş, au vizitat uzina „Vibropribor”, au cinat împreună în sânul familiei la Alexandra Primac, pe atunci viceministru al Culturii.

A doua zi, oaspeţii îşi urmară calea spre Crimeea, unde fură întâmpinaţi „frăţeşte” de pupăciosul Brejnev, care îi îmbrăţişa şi-i săruta cu saţ. În timpul ospăţului, ca printre altele, gazda îi întrebă pe oaspeţi dacă le-a plăcut Chişinăul, ce i-a impresionat mai mult şi în ce limbă au discutat: „În rusă ori cu interpret?”.

- În română, tov. Brejnev, că noi, muntenii, ca şi moldovenii, ca şi oltenii şi ardelenii, vorbim aceeaşi limbă. Ca şi voi, slavii din toate cnezatele, care au întemeiat statul rus!

- Cum adică, aţi vorbit în limba română, - se stropşi Brejnev. – Eu am lucrat în Moldova câţiva ani şi am înţeles că acolo se vorbeşte o cu totul altă limbă decât cea română.

- E aceeaşi, dar unii o numesc moldovenească, - tov. Brejnev! – îi reproşă oaspetele pe un ton calm.

Ca să nu aprindă şi mai avan discuţia în privinţa limbii, Brejnev înghiţi găluşca şi schimbă tema. Întors la Moscova, îl sună pe Bodiul şi, tot ca printre altele, îl ispiti în ce limbă au vorbit – în rusă ori cu traducător?

- Fără traducător, tov. Brejnev, că limbile noastre îs asemănătoare, ca ucraineana cu rusa, - îi răspunse.

- Van Vanîci! Nu uita, că înainte de a ocupa cresla în care te găseşti acum, am stat eu un timp şi am otrocolit Moldova în lung şi în lat şi m-am convins că populaţia acestei republici vorbeşte o cu totul altă limbă decât cea română! De aceea te rog să-mi argumentezi acest lucru din punct de vedere ştiinţific şi cât mai curând! – îl avertiză imperativ.

Şi iată că la Chişinău, între savanţii filologi, se încinse o acerbă discuţie pentru a dovedi ştiinţific existenţa a două limbi distincte. S-au creat două tabere care s-au certat nevoie mare. Am putea spune că discuţia aceea mai continuă şi în zilele noastre. Se vorbea cum că Bodiul l-ar fi invitat personal pe cel mai iniţiat savant în această problemă, pe Vasile Coroban, să audă de la el răspunsul corect în privinţa existenţei celor două limbi. Şmecher şi plin de draci, cum îl ştim cu toţii, acesta, la întrebarea afirmativă a lui Bodiul care îl punea să spună că sunt două limbi răspunse: „Da, sunt două!” Bodiul se învioră. Când însă îl rugă să-i dovedească care e diferenţa dintre ele, savantul îi răspunse: „Păi, tov. Bodiul, tocmai aici e buba, că nu e nici o diferenţă!” Bodiul se ridică nervos de pe scaun şi-i spuse că e liber.

În cele din urmă fu strâns cu uşa directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe, Simion Cibotaru, care publică în săptămânalul „Cultura” un amplu articol, intitulat „Limba moldovenească şi răuvoitorii ei”. Această publicaţie, cu un supliment tradus în limba rusă şi alte periodici, ce inserase articolul pe această temă, fură expediate ghensecului Brejnev. Astfel parcă apele se limpeziră.

Nu se ştie dacă ghensecul a fost convins de argumentele academicianului Simion Cibotaru că erau prea ceţoase, se vedea clar că el nu e de acord cu propriile pledoarii, dar a fost nevoit să-şi calce pe convingerile sale. Iar Brejnev, care şi-a părăsit curând postul, ca un Papă de la Roma, de pe tron direct în sicriu, nu s-a mai evidenţiat în probleme de filologie.

În schimb, prin mărăcinişul societăţii noastre mai bântuie şi azi şi mai sunt adieri de vânturi lingvistice. Şi, cu mare regret, chiar şi acum, după ce Curtea Constituţională şi-a spus cuvântul clar şi răspicat în această problemă, că şi Academia de Ştiinţe, ceva mai înainte, ca şi magul neamului nostru, preot şi poet Alexei Mateevici, care a afirmat sus şi tare încă acum o sută de ani (1917) la Primul Congres al Învăţătorilor basarabeni că „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba”.

Așadar, pun punct aici: „ca să nu mai vorbim degeaba”!

Gheorghe Marin,
scriitor

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Cultură 16 Iunie 2021, ora: 07:32

13 ani de infern pentru populația RSSM (1940-1941 si 1944-1956)

13 ani de infern pentru populația RSSM (1940-1941 si 1944-1956)

Desecretizarea fondurilor Arhivei Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova ofera cercetatorilor posibilitatea realizarii unei reconstituiri cat mai fidele a multiplelor aspecte ale istoriei regimului totalitar comunist, insuficient sau deloc elucidate in istoriografia noastra. Regimul...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 16 Iunie 2021, ora: 04:55

ALERTĂ. Planul lui Usatîi după alianța cu PAS sau Dodon: să dea afară toți funcționarii care au cetățenia română

ALERTĂ. Planul lui Usatîi după alianța cu PAS sau Dodon: să dea afară toți funcționarii care au cetățenia română

 Blocul Electoral „Renato Usatîi” cu viziuni pro-rusești și anti-românești s-a lansat în campania electorală. Primul de pe lista candidaților, Renato Usatîi a anunțat prioritățile echipei sale în viitorul Parlament. Printre acestea se...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 16 Iunie 2021, ora: 03:27

ARGUMENTE PENTRU UNIRE - SITUAȚIA GEOPOLITICĂ

ARGUMENTE PENTRU UNIRE - SITUAȚIA GEOPOLITICĂ

Aud multe voci, în această campanie electorală, care pretind că alegerile pe criterii geopolitice în Basarabia sunt o pistă falsă, înșelătoare. Că mai întâi să ne rezolvăm lucrurile în ograda noastră, apoi vom avea timp să ne jucăm și de-a Estul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2021, ora: 01:54

R. Moldova se poate integra în UE doar dacă își asumă identitatea românească și limba română

R. Moldova se poate integra în UE doar dacă își asumă identitatea românească și limba română

Integrarea R. Moldova în UE poate avea loc doar dacă moldovenii își vor asuma integral identitatea românească (cel de-al doilea stat românesc) și limba română ca limbă oficială. Un prim pas, anume în acest sens, a fost făcut prin semnarea...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 16 Iunie 2021, ora: 01:45

Cel mai de temut instrument al lui Stalin împotriva propriului popor. Cum a făcut milioane de victime

Cel mai de temut instrument al lui Stalin împotriva propriului popor. Cum a făcut milioane de victime

Cea mai cumplită armă a lui Stalin îndreptată împotriva inamicilor politici a fost poliţia secretă rusească. Cu ajutorul ei, liderul sovietic a fost capabil să-şi îndepărteze şi compromită toţi opozanţii, să ţină în frâu populaţia, să semene teroare...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2021, ora: 01:32

Agresivitatea nu reflectă înțelepciune spune Igor Dodon, după ce i-a amenințat pe cei din AUR că le „va da la BOT”

Agresivitatea nu reflectă înțelepciune spune Igor Dodon, după ce i-a amenințat pe cei din AUR că le „va da la BOT”

Kuliokarul de la Sadova insinuează că persoanele agresive ar fi lipsite de înțelpciune. Salutăm autocritica fostului Președinte.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2021, ora: 00:13

AUDIO SCANDALOS / Dodon ar fi COMPLOTAT cu Ceban despre scoaterea lui Năstase din cursa pentru Primărie

AUDIO SCANDALOS / Dodon ar fi COMPLOTAT cu Ceban despre scoaterea lui Năstase din cursa pentru Primărie Foto: simbol

Igor Dodon și Ivan Ceban, ar fi discutat despre "un variant": anularea alegerilor locale ale primarului de Chișinău, unde Andrei Năstase ieșise câștigător. Procuratura generală - tace. CNA - tace. Justiția controlată de regim - apără hoții.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)