Declaratia politica a deputatului Tudor Pantaru cu privire la redobandirea cetateniei romane
Stimati colegi parlamentari,
Un aspect sensibil in peisajul politicii externe a Romaniei este, fara indoiala, lipsa de strategie sau, de ce sa nu recunoastem, lipsa de vointa politica in ceea ce priveste adoptarea unei strategii clare si viabile cu privire la romanii din afara tarii. O componenta esentiala a acestei strategii ar trebui sa fie recunoasterea cetateniei romane pentru acestia.
Situatia creata in jurul basarabenilor care si-au manifestat intentia de redobandire a cetateniei romane este una care necesita atentia Guvernului si Parlamentului Romaniei. Demersul acestora este blocat de ineficienta mecanismului administrativ si de prevederile legale deosebit de restrictive ale Legii cetateniei romane. Respectiv, se atesta situatii in care cererile de redobandire a cetateniei romane se solutioneaza intr-o perioada cuprinsa intre cinci si zece ani.
Pe parcursul a 20 de ani au fost solutionate putin peste o suta de mii de astfel de cereri, in medie doar cate 5000 pe an. Avand in vedere acest fapt, este imperios necesar ca Guvernul Romaniei sa intreprinda actiuni prompte si eficiente in vederea eliminarii carentelor mentionate. Desi, de-a lungul anilor, au fost aduse multiple modificari Legii nr. 21/1991 a cetateniei romane, acestea au avut un caracter cosmetic si nu au condus la imbunatatirea substantiala a situatiei existente.
Ultima modificare de acest gen a avut loc in aprilie 2009, in urma evenimentelor de dupa 5 aprilie de la Chisinau. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 36/2009 din 15 aprilie, care a modificat Legea cetateniei, a fost prezentata ca aducand ameliorari substantiale ce ar facilita procedura redobandirii cetateniei. Potrivit acestui act, categoria persoanelor care pot solicita redobandirea cetateniei romane a fost extinsa pe linie descendenta pana la gradul III. Mentionez ca descendentii de gradul II reprezinta generatia actuala.
Prin urmare, cei de gradul III sunt generatia de maine si nu pot beneficia in nume propriu de dispozitia acestei ordonante de urgenta. Astfel, constatam ca aceasta masura are efecte juridice doar in cazuri izolate. Desi, aparent, a fost eliminata conditia indeplinirii termenului de patru ani de sedere temporara in Romania, acest termen a fost reintrodus printr-un act legislativ ulterior (Legea nr. 171/2009). Mai mult, s-a afirmat de catre reprezentantii Guvernului ca etapa interviului de limba a fost eliminata pentru cei care solicita redobandirea cetateniei romane. Este o afirmatie eronata, intrucat, in cazul acestor persoane, interviul nu a existat nici de jure si nici de facto.
In cadrul procesului legislativ, pe langa faptul ca am venit cu propria mea initiativa legislativa, am propus si un sir de amendamente la Ordonanta de Urgenta nr. 36/2009. Unul dintre amendamente vizeaza dublarea numarului membrilor Comisiei pentru Cetatenie. Am propus eliminarea prevederii legale care instituie o limita de programare de 30000 de dosare pe an pentru fiecare oficiu consular.
Un alt amendament prevede posibilitatea depunerii cererii de redobandire a cetateniei romane la Directia Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti imediat dupa obtinerea dreptului de sedere in Romania si nu dupa implinirea unui termen de patru ani. De asemenea, am propus excluderea prevederii ce vizeaza publicarea ordinului Ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in „Monitorul Oficial” al Romaniei si inlocuirea acesteia cu procedura comunicarii prin scrisoare recomandata.
Aceasta, deoarece publicarea datelor cu caracter personal in „Monitorul Oficial” contravine legislatiei romane in vigoare, dar si Conventiei Europene a Drepturilor Omului. In plus, am sustinut ca ordinul Ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de redobandire a cetateniei romane sa fie emis de indata, spre deosebire de actuala forma a legii care prevede un termen de 30 de zile.
Modificarea asupra careia insist in mod deosebit si care ar fi in masura sa deblocheze si sa eficientizeze activitatea Directiei Cetatenie ar fi transformarea acesteia in Directie Generala sau in Autoritate Nationala pentru Cetatenie. Aceasta institutie ar urma sa aiba in subordine puncte de lucru pe teritoriul Romaniei, respectiv in judetele de la granita de est a Romaniei, precum si in marile centre universitare.
Mentionez ca transformarea Directiei Cetatenie in Directie Generala sau Autoritate Nationala pentru Cetatenie vine in perfecta concordanta cu intentia Guvernului Romaniei, oficializata prin Hotararea Guvernului nr. 652/2009, privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti. Potrivit acestei hotarari, ministrul avea obligatia de a inainta, in termen de 90 de zile calendaristice de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, un Memorandum cu privire la masurile de reorganizare si transformare a Directiei Cetatenie.
Constat ca acest termen a expirat fara ca aceasta obligatie sa fie respectata. Consider ca evolutiile politice interne nu ar trebui sa afecteze obligatia morala a Romaniei de repunere in drepturile istorice a romanilor basarabeni. Pe langa argumentul de ordin moral, restabilirea cetateniei romane, actualmente si cetatenie europeana, ar reprezenta prima etapa reala de europenizare si modernizare a Republicii Moldova. Pe cale de consecinta, restabilirea cetateniei romane poate sa reprezinte catalizatorul procesului de democratizare a Republicii Moldova, care a cunoscut o deteriorare constanta in perioada guvernarii comuniste.
In vederea celor prezentate, solicit Guvernului Romaniei sa abandoneze practica amendarilor superficiale, cu iz electoral, ale Legii cetateniei romane in privinta persoanelor care si-au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau aceasta le-a fost retrasa fara voia lor. Apelez la partidele politice din Parlamentul Romaniei sa dea curs amendamentelor sus-mentionate, care ar simplifica procedura existenta de redobandire a cetateniei romane si ar pune capat umilirii gratuite a celor care isi revendica un drept istoric, ar elimina elementele criminale ce profita de ineficienta mecanismului existent si estorcheaza bani de la basarabenii disperati, prejudiciind grav imaginea nu doar a functionarilor, ci si a statului roman.
6 octombrie 2009
