Atestările documentare denotă originea bulgărească a numelor respective. În bulgară circulă ca prenume de sine stătătoare o serie de forme hipocoristice de la prenumele Bogdan: Bóta, prenume masculin şi feminin, Bote, Boti, Boto şi numele de familie Botev (Hristo Botev).
Prenumele acestea sunt atestate şi în documentele istorice româneşti: Bota în Banat, Bote, Botul (< bg. Boto), Botean, Botin, Botescu, Boteşti în Muntenia, Botea şi Bota în Moldova şi Botea în Ardeal.
În documentele moldoveneşti, la 1509, este atestat Botea din Boteşti pe Ialan, la 1607 – Botea din Băseni, martor la Băloşeni, ţin. Iaşi, la 1617 – Bota din Horilcani, martor la Măcicăuţi pe Răut, la 1602 – Bote Bucium din ţin. Tecuci. La 1488 este atestat Borăş (formă populară de la Botoş) din Câmpul Perilor pe Moldova. De la Botoş, Botăş a provenit numirea localităţii Botoşani, atestată în documentele orheiene, la 1625, cu forma Botăşeni: Mardarii, fost vornic în Botăşeni.
În documentele basarabene, la 1677, este atestat prenumele feminin Bota: Bota, fata lui Durac din Oniţcani, ţin. Orhei. Numele Botea este atestat la 1720 în satul Ohrincea, ţin. Orhei, din care a cincea parte i s-a revenit lui Botea, la 1780 în moşia Oneşti, ţin. Orhei, din care o parte a fost a bătrânului Botea. La 1796 se vorbeşte de moşia Boteşti a serdarului Costachi Sturza, a cărei stăpân a fost stolnicul Vasile Boteanu. Tot la 1796 s-au adus mărturii că moşia Răspopeni este parte dreaptă a postelnicului Radu Boteanu. La 1821 este atestat şi C. D. Botescul, tălmaci.
Azi, în republică, circulă numele Botea, purtat de 699 de persoane, numele Bota de opt persoane şi cu numele Boteanu este înscrisă o singură persoană.
