La un an de la inceperea crizei globale, Franta propune o noua masura de evaluare a cresterii economice a unei tari, care sa tina mai mult seama de bunastarea populatiei. Expertii francezi considera ca raportarea la PIB e o modalitate depasita si nu intotdeauna reflecta nivelul de trai al oamenilor.
Raportul Comisiei privind masurarea performantelor economice si progresului social, prezidata de laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz, a fost prezentat in septembrie, in cadrul unei conferinte internationale la Sorbona. In discursul sau inaugural, presedintele francez Nicolas Sarkozy, citat de „Le monde”, si-a exprimat dorinta unei revolutii statistice care ne va permite sa „iesim din religia cifrei”.
Autorii raportului, douazeci de experti mondiali, propun dezvoltarea unor instrumente noi de masurare a bogatiei natiunilor. Ideea-cheie este sa se dea o mai mare importanta bunastarii populatiei decat productiei economice. Astfel, produsului intern brut (PIB) i se va prefera produsul national net (PNN), care ia in considerare efectele deprecierii capitalului, in toate dimensiunile sale: naturale, umane etc. Astfel, se va pune capat aberatiilor PIB-ului care, de exemplu, creste in caz de catastrofe naturale, datorita cheltuielilor de reconstructie, dar nu contabilizeaza si costul dezastrului.
Totodata, cele „12 recomandari” ale Comisiei confirma caracterul inadecvat al sistemelor contabile curente, care n-au jucat niciun rol de alerta inainte de criza.Expertii insista asupra necesitatii de a nu mai privilegia termenul scurt, subliniind conceptul de „durabilitate”, adica, capacitatea unei economii de a mentine de-a lungul timpului bunastarea populatiei sale. Dar Franta nu poate sa-si schimbe de una singura contabilitatea ei nationala: miscarea trebuie sa fie internationala.
Deja sunt programate intalniri intre responsabili de la diverse organizatii economice mondiale, dar armonizarea poate necesita mult timp. Dupa parerea unor membri ai Comisiei, dezbaterea nu ar trebui sa ramana in mainile expertilor si autoritatilor, fiind necesara o implicare a societatii civile. Presa europeana pare sa fi intampinat favorabil raportul, dar nu fara unele rezerve. Desi unii experti accepta ideea ca „PIB este ciuruit de imperfectiuni”, ei avertizeaza, totusi, ca PIB-ul nu ar trebui sa fie „detronat ca o atotcuprinzatoare masura a „fericirii”.
