O dilema falsa: ziarul tiparit ori ziarul online – Știri de ultimă oră din Moldova

Ziarul tiparit pe hartie moare?Am citit, acum o saptamana, Scrisoare catre cititorii &bdquo;ZIUA”, semnata de ziaristul Mihai Palsu, unul dintre angajatii acestei publicatii. E o scrisoare trista, de ramas bun, fiindca din ianuarie 2010 acest ziar nu mai apare pe hartie, ci doar in varianta online.Pentru cititorii care ne citesc pe hartie, facem o scurta precizare terminologica. Dupa aparitia Internetului (Net-ului) - una dintre marile minuni si realizari ale geniului uman! -, presa scrisa a inceput sa fie usurel &bdquo;inghesuita” prin aparitia unui nou fel de ziar, care e calificat de unii drept nu un simplu concurent, ci ca un &bdquo;gropar” al ziarului traditional (tiparit pe hartie), numit in mod diferit (&bdquo;ziarul pe Net”, &bdquo;varianta online”, &bdquo;ziarul in format electronic”). Ziarul traditional (&bdquo;pe hartie”), numit si (&bdquo;varianta print”), intr-adevar s-a pomenit intro-o situatie &bdquo;delicata” si, fiind mai scump si mai &bdquo;greoi” - adica, pierzand concurenta la capitolul operativitate -, pare sa fie impins in groapa. Apropo, Net-ul a intrat in concurenta nu numai cu ziarele print, ci si cu televiziunile, cu radiourile - lucru despre care, nu inteleg de ce, nu se prea vorbeste.Intr-un cuvant, astazi fiecare ziar scris, care se respecta, are si varianta online. In ultimii ani, industria ziarelor online a cunoscut o adevarata inflorire, fapt ce i-a determinat pe unii sa prezica in mod categoric &bdquo;moartea” presei scrise (&bdquo;pe hartie”). Voci cu mare autoritate (din chiar presa scrisa!) afirma ca, in scurt timp, ziarele print vor deveni ceva de genul timbrelor pentru filatelisti. Cauzele obiective (am in vedere indeosebi criza economica), care fac ca sa dispara unele ziare, imprima mai multa credibilitate acestor voci. Asa sa fie oare? Intr-adevar, epoca ziarelor tiparite pe hartie a apus?Acum, sa revenim la scrisoarea lui Mihai Palsu. ZIUA (cu 100-110 jurnalisti, ajutati de 90 de &bdquo;tehnicieni” - agenti de publicitate, juristi, contabili, distribuitori, soferi, portari), incepand din prima saptamana a lui ianuarie 2010, si-a sistat aparitia, alaturi de alte ziare (print) mari (Gardianul, Cotidianul s.a.), ramanand doar la varianta online (www.ziua.ro). Cele care mai rezista in forma clasica, tiparita, &bdquo;respira” tot mai greu, pierd in tiraje - respectiv, din venituri -, arunca in strada ziaristii. In incheierea &bdquo;Scrisorii…”, autorul isi exprima speranta ca ziarul va reaparea pe piata mediatica in forma tiparita, pentru ca, &bdquo;hartia este si va ramane esenta presei, asa cum e definita in limba latina: verba volant, scripta manent!”.&bdquo;…hartia e esenta presei”Si eu cred ca, indiferent de furtunile sociale, politice si economice, ziarele tiparite vor supravietui, fiindca… &bdquo;hartia e esenta presei”. Valurile acestor furtuni au lovit si Moldova, unde piata presei scrise independente e inca (foarte) slab dezvoltata. In asemenea conditii, invazia Net-ului si scoaterea din uz a ziarelor tiparite vor avea alte consecinte decat in tarile puternic dezvoltate industrial si tehnologic, unde computerul (si Net-ul) demult au devenit un accesoriu, un obiect de rutina chiar, inclusiv in mediul rural. La noi situatia e alta si inca mult timp va fi alta - pana cand in cea mai indepartata fundatura, in fiecare casa vor apare un computer-doua.Un sondaj foarte serios, din noiembrie trecut, arata clar care e statutul Internetului in RM. La intrebarea &bdquo;Cat de des utilizati Internetul”, au raspuns &bdquo;niciodata” 62%, &bdquo;in fiecare zi” - doar 12%, &bdquo;cinci-sase zile” - 2%, &bdquo;trei-patru zile” - 4%. Aceste cifre trebuie sa ne puna serios pe ganduri. In situatia cand 62% din populatia RM nu are acces la Internet, iar aceste procente sunt de fapt populatia rurala, disparitia ziarelor tiparite ar fi o adevarata diversiune impotriva satelor moldovenesti. Spre deosebire de tarile puternic urbanizate, unde presa se tine pe vanzari, nu pe abonamente, in Moldova (care e un sat mare) situatia sta invers - ziarele se tin pe abonamente, nu pe vanzari. Se creeaza o situatie &bdquo;interesanta”: cu aparitia Net-ului, vanzarile scad (pentru ca ziarele online se citesc GRATIS (!) si, daca ar disparea ziarul traditional, tiparit pe hartie, mai bine de JUMaTATE DIN POPULA?IA RM nu va mai avea acces la ziare. Nu trebuie sa explic ce ar insemna aceasta. Iata de ce chestiunea devine una politica, de care ar trebui sa se preocupe si statul.O dilema falsa (si periculoasa)Opinia ca &bdquo;piata dicteaza”, &bdquo;piata decide” in cazul dat e discutabila, iar dilema &bdquo;ziar tiparit” ori &bdquo;ziar online” e falsa. Problema nu trebuie formulata in termeni disjunctivi (ori, ori), ci conjunctivi (si, si). Sunt argumente serioase in favoarea ambelor optiuni. Sa pornim de acolo ca pentru toate exista loc sub soare si ca pe piata, inclusiv pe cea mediatica, intotdeauna este loc liber. Toata chestiunea consta in calitatea produsului si in promovarea lui inteligenta. Am convingerea ca ziarele tiparite vor supravietui si revolutia Internetului.Cinematograful nu a omorat teatrul, cum s-a prorocit; televiziunea n-a omorat nici teatrul, nici cartea, nici bibliotecile - toate aceste forme coexista pasnic si se… sprijina reciproc; la fel, aparitia Internetului nu va omori ziarul tiparit pe hartie, publicatiile online, ca si portalurile de stiri, fiind nu o alternativa, ci o varianta, o forma suplimentara de comunicare cu publicul. Lumea e diferita si prefera forme diferite de comunicare: unuia ii place cinematograful, altuia televizorul, unuia ii place sa citeasca ziarul pe calculator, altuia - sa-l frunzareasca abonandu-l ori cumparandu-l la chiosc. A spune ca de maine ziarul tiparit va muri e fie o ratacire si o naivitate, fie o diversiune, o manifestare de concurenta neloiala din partea patronilor presei electronice.Concurenta exista, dar…Bineinteles, aparitia ziarelor online a modificat conceptul traditional de ziar, publicatiile online imbogatindu-se cu formei noi de comunicare, imprumutate de la radio si televiziune. Respectiv, s-au schimbat si cerintele fata de informatiile publicate, si conceptul traditional, clasic de jurnalist. Astazi cerintele fata de munca acestuia sunt altele, ziaristii &bdquo;vechi” fiind pusi in situatia sa aleaga - ori se acomodeaza noilor provocari, ori devin someri. Ziarul insa nu e nici radio, nici televiziune si timpul inca va arata daca ziarul online - care azi pretinde ca substituie si ziarul scris, si radioul, si televiziunea - va supravietui si se va dezvolta anume in aceasta directie. Sunt ferm convins ca din concurenta cu varianta electronica va avea de castigat inainte de toate varianta traditionala de ziar, fiindca aceasta, fiind &bdquo;presata”, va cauta sa se perfectioneze, sa-si gaseasca nisa.Sa fim atenti si la alt aspect: presa online, gratie specificului ei, s-a nascut cu unele &bdquo;deficiente congenitale” - de foarte multe ori, goana dupa operativitate si trafic naste un produs mediatic &bdquo;usor alterat”, sub cota exigentelor clasice ale genului. Unele &bdquo;stiri” sunt formate dintr-o singura fraza, redactata stalcit, lipsesc nu numai sursele, dar si virgulele s.a.m.d. Altfel nici nu se poate in situatia cand informatia nu mai este &bdquo;lucrata”, ci e transmisa direct si in direct pe ziarul online. Pentru a fi &bdquo;vazute” pe ecran, stirile &bdquo;solicita” titluri senzationale, de foarte multe ori false, certate cu logica si bunul-simt. &bdquo;Infloresc”, de asemenea, in aceasta presa, pirateria mediatica si parazitismul - lucruri remarcate si de alti observatori si oameni din presa. Doar aparent paradoxal, anume aceste &bdquo;calitati” ale presei online vor ajuta sa supravietuiasca ziarele tiparite, caci acestea vor fi &bdquo;silite” sa devina un produs, daca nu de lux, apoi de calitate, care va prezenta alt tip si alt fel de informatie.Adica, ziarul pe hartie va supravietui prin calitatea informatiilor, obiectivitatea analizelor, respectul fata de consumator. Bineinteles, ziarul pe hartie va deveni mai scump, insa va functiona vesnicul principiu al pietei: dau un ban, dar face. Apropo de bani. Cu certitudine, presa electronica nu va fi vesnic o presa &bdquo;pe degeaba”, caci ar inceta sa mai fie o afacere. Deocamdata, si nu numai la noi, publicitatea nu asigura inca supravietuirea presei online si nu este exclus ca maine respectiva presa sa se confrunte cu aceleasi probleme financiare cu care se confrunta azi presa pe hartie. Aceasta fiind situatia, se modifica si chestiunea investitiilor in presa.Biblia nu va fi citita de pe calculatorCele spuse pana aici nu sunt o pledoarie pentru ziarul traditional si un atac asupra presei electronice. Ar fi o curata ineptie sa pui problema astfel. Randurile de mai sus sunt o pledoarie pentru presa de calitate - fie ca se face pe hartie, fie ca in format electronic. Convietuirea pasnica a acestor doua forme presupune o alta politica in domeniul jurnalismului, incepand de la formarea cadrelor de jurnalisti si terminand cu chestiunile de deontologie profesionala. Indiscutabil, neclintita ramane cerinta de a-ti creste propriul cititor si de a-i cultiva interesul si nevoia zilnica pentru lectura, indiferent ca e vorba de lectura &bdquo;pe internet”, de lectura ziarului cumparat la chiosc sau de lectura unei carti. Marea inventie a omenirii, hartia, nu va disparea niciodata; precum niciodata preotul nu va citi in biserica biblia de pe calculator, la fel nu vor disparea niciodata calatorii care, urcand-se in tren, vor lua cu ei si un brat de ziare, de la chioscul de pe peron.P. S. Anuntam cititorii ca ziarul cu cel mai mare tiraj din R. Moldova, si anul acesta, este, totusi, TIMPUL. Putem demonstra oricui, cu acte in regula, acest adevar. Dar nu o facem dintr-un sentiment de rusine pentru faptul ca, in general, tirajele presei din R. Moldova sunt inca mici. Cu ce sa te lauzi? (C.T.)