Europenii

O Europă a excluderii

Cât de eficientă va fi în acest sens Danemarca?

Este întrebarea la care încearcă să răspundă, în unul dintre cele mai importante cotidiene daneze (http://www.presseurop.eu/ro/content/article/996441-o-europa-excluderii), Thomas Lauritzen, corespondentul „Politiken” la Bruxelles şi coautorul cărţii „În fruntea Europei”, despre preşedinţia daneză a UE din 2002.  

Atunci când, la mijlocul viitoarei luni de ianuarie, noul prim-ministru al Danemarcei, social-democrata Helle Thorning-Schmidt, se va ridica în picioare în camera Parlamentului European pentru a prezenta preşedinţia daneză a UE, va fi poate pentru ea începutul unei partide grele. Zona euro şi Spaţiul Schengen, două dintre principalele proiecte politice ale UE, trec într-adevăr printr-o criză gravă. Şi deşi Danemarca nu este un actor important în niciunul dintre ele (de exemplu, nu este un membru al zonei euro), aceste dosare vor avea o mare influenţă asupra preşedinţiei şi locului ţării în UE.

Danemarca, un prost exemplu al întoarcerii spre frontiere interne ale UE

Suntem deja implicaţi în reforma Schengen. Pentru a face pe plac Partidului Poporului Danez (extrema dreaptă), prim-ministrul liberal Løkke Lars Rasmussen, care îşi va părăsi în curând postul, a acceptat în iulie o întărire a controalelor vamale la frontierele Danemarcei, provocând astfel ţările UE şi instituţiile europene. Pe 16 septembrie, Comisia Europeană a propus să fie cerută permisiunea Bruxellesului înainte de orice restaurare provizorie a controalelor la frontiera unei ţări. Programat iniţial pe agenda Comisiei, proiectul a fost mutat pentru a doua zi după alegerile legislative daneze.

Ne putem întreba dacă aceasta a fost o mişcare inteligentă sau un vicleşug, dar în orice caz Comisia se teme de dezbaterile naţionale asupra acestor aspecte. De asemenea, este interesant de observat jocul dublu în prezentarea proiectului de reformă al acordurilor Schengen. Pe de o parte, se afirmă că aceste controale vamale daneze nu sunt la originea proiectului propus de Comisie, fiindcă era vorba de a controla imigraţia ilegală; dar, pe de altă parte, comisarul însărcinat cu aceste dosare, suedeza Cecilia Malmström, a arătat de mai multe ori cu degetul Danemarca ca fiind un exemplu al unei „tendinţe periculoase” spre o întoarcere a frontierelor interne ale UE.

Acest joc dublu ilustrează două provocări majore pentru preşedinţia UE a Hellei Thorning. Înainte de toate, deşi lupta la graniţe e mai mult îndreptată împotriva imigraţiei ilegale în Europa de Sud, ea este inexorabil asociată Danemarcei în dezbaterea privind politica europeană; totodată, climatul UE e în ansamblu foarte exploziv în momentul în care Danemarca se pregăteşte să preia frâiele Europei, pentru prima oară din 2002, în timpul perioadei prospere a extinderii spre Est. La acea vreme, problema era de a găsi cum putea UE să integreze cât mai multe ţări posibil în cât mai multe domenii. Odată cu crizele intervenite în Spaţiul Schengen şi în zona euro, astăzi ne punem mai curând întrebări asupra condiţiilor necesare pentru excluderea unei ţări! Proiectul include şi o noutate: o ţară ce nu asigură securitatea frontierelor externe ale UE să poată fi exclusă temporar din Schengen…

„Clauza grecească” a Comisiei

În cadrul Comisiei, această dispoziţie e numită „clauza grecească”. Ea ar putea fi utilizată în principiu împotriva Italiei sau altora, dar ţinteşte în mod special sistemul defectuos de imigraţie al Greciei. Astfel se ajunge la celălalt cutremur politic al momentului – criza datoriilor în zona euro. Grecia a devenit simbolul haosului administrativ şi al unei datorii din ce în ce mai greu de suportat pentru Germania şi celelalte ţări bogate din zona euro. (…) În decembrie 2009, prin Tratatul de la Lisabona, UE a adoptat norme ce permit explicit unei ţări să iasă din UE. Dar o ţară nu poate fi exclusă din UE – nici din zona euro – decât dacă Germania, Olanda ş.a. doresc o revizuire completă a normelor de bază. În acest caz, preşedinţia daneză s-ar putea vedea însărcinată cu o renegociere nouă şi dificilă a tratatelor comunitare.
 
Thomas Lauritzen,
Politiken, Copnehaga

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *