Octavian Cazac: Nu există identitate între client și avocat, dar există responsabilitate pentru ideile juridice pe care le promovezi.

 Una din dificultățile avocaților este că publicul pune semn de identitate între avocat (care apără clientul cu toată priceperea sa, aplicând legea) și client (care include toată societatea, oameni cinstiți și mai puțin cinstiți, investitori și oameni cu fapte penale – toți). Și am chemat de mai multe ori în public să nu facem identitate dintre avocat și client. Și fiind în Consiliul UAM am adoptat împreună o declarație de condamnare a persecutării avocaților care apărau un „investitor” despre care s-a scris mult în presă. La fel am făcut când s-a început urmărirea penală împotriva regretatului Veaceslav Țurcan pentru ceea ce a spus într-un proces penal (niște inexactități complet irelevante).

Similar, nu poți urî doctorul care tratează un condamnat. E om și el. Are dreptul la viață și el.

DAR, chiar dacă, ca avocat sau consultant, nu vreai să îți porți unii clienți în piept, realitatea este că numele lor oricum va rămâne lipiți pe spinarea ta. Este și cazul meu. Mă deranjează însă cei care ne moralizează [3], însă colegii de facto [4] ai cărora făceau puțin altceva [5].

Însă să revenim la oile noastre. Nu există identitate între client și avocat, dar există responsabilitate pentru ideile juridice pe care le promovezi. Sigur că RG nu a semnat încheierea executorului judecătoresc de aplicare a administrării silite a părții sociale în Danube Logistics SRL, doar un executor o poate face. Nici nu am spus asta.

Lucrurile trebuie puse în context. Încheierea executorului respectivă are o parte motivantă lungă și invocă constatările a două acte judecătorești, pronunțate în procese civile la care a participat personal RG și biroul său, reprezentând creditorul.

Dacă eu m-am întâlnit, uneori săptămânal, cu RG în trei procese distincte la Judecătoria Chișinău, și la un al patrulea proces la Judecătoria Cahul (170km de Chișinău, acolo ne vedeam), de ce acum să spui că nu ai nimic cu asta?

Anume RG, în pledoariile sale, înregistrate audio de instanță, susținea că dacă o persoană fizică are o datorie executorie și, totodată, este „beneficiar efectiv” în sensul Legii privind combaterea spălării banilor, dar nu neapărat proprietar, al unor bunuri sau drepturi, este Ok și chiar trebuie să putem urmări silit acele bunuri pentru a satisface datoria personală. Chiar dacă bunurile aparțin, cu drept de proprietate, altor societăți comerciale. Adică, noi deja avem în MD un concept juridic revoluționar: „proprietate indirectă”. Unii judecători au respins această argumentare [6], alții au îmbrățișat-o [7]. Asta este realitatea și RG poate să ceară multe dezmințiri, însă efortul său științifico-juridic personal va rămâne în istorie.

Și dacă cumva aveți o întreprindere, aflați repede la ASP cine a fost înregistrat ca „beneficiar efectiv” al ei, și căutați ce probleme juridice personale și datorii personale are acel „beneficiar efectiv”, fiindcă ei vin după întreprinderea TA!

Un jurist a cărui opinie are greutate pentru mine, în contextul situației de față, mi-a scris: „Mizeriile se pot face doar pe întuneric. Și doar dacă există speranța că nimeni (sau cel puțin nu mulți) nu vor reacționa.”

Eu nu sunt vânător de bullshit; am alte activități. Dar când îl întâmpin în fața mea, comunic despre asta în public. Recent am citit cartea Calling Bullshit și aș vrea să citez din ea [8]:

“Când cineva face bullshitting, el și publicul său nu sunt aliați în procesul de comunicare. Mai degrabă, vorbitorul își propune să manipuleze ascultătorul cu fler retoric, detalii inutile sau ulei de șarpe statistic. Pentru noi:

Bullshitul implică limbaj, cifre statistice, grafice de date și alte forme de prezentare destinate să convingă sau să impresioneze un public distrăgându-l, copleșindu-l sau intimidându-l cu o desconsiderare flagrantă a adevărului, a coerenței logice sau a informațiilor care sunt transmise de fapt.
Elementele cheie ale acestei definiții sunt că bullshitul nu își propune transmiterea adevărului și că cel ce propagă bullshitul încearcă să ascundă acest fapt în spatele unui tip de voal retoric. Sigmund Freud a ilustrat conceptul cât de bine ne-am putea imagina într-o scrisoare adresată logodnicii sale, Martha Bernays, în 1884:

‘Așa că am ținut prelegerea ieri. În ciuda lipsei de pregătire, am vorbit destul de bine și fără ezitare, pe care o atribui cocainei pe care o luasem în prealabil. Am povestit despre descoperirile mele în anatomia creierului, toate fiind lucruri foarte dificile pe care publicul cu siguranță nu le-a înțeles, dar tot ceea ce contează este ei să aibă impresia că eu o înțeleg.’ “

p.s. Recent, o persoană mai vizată decât mine mi-a deschis ochii despre un fenomen cunoscut în MD drept „carusel”. El constă în implicarea diferitor actori la diferite faze procedurale (judecare, somație, sechestrare, contestare executare, apărare contestare executare, administrare, vânzare). Și atunci când în final se întâmplă o mizerie juridică (extragere de bani, privare de proprietate) toți evită răspunderea, și invocă faptul că contribuția lor la procedură a fost legală, chiar e acoperită de un act judecătoresc. Dar, chiar și dacă a fost o ilegalitate, ea a fost săvârșită de altcineva, la altă fază procedurală. Propun să îi ducem evidența.

Amintim că proprietarul Portului Internațional Giurgiulești, compania olandeza Danube Logistic Holding a cerit autorităților statului să intervină și să ia atitudine față de ceea ce numește atac radier.

Recent Directorul Danube Logistics Holding BV, Mathias von Tucher, a oferit un amplu  un interviu acordat Agenției „INFOTAG”,  vorbind despre atacul raider la care este supus Portul Internațional Giugiulești. Potrivit lui Mathias von Tucher, Acordului de Investiții, obliga societatea Bemol Refinery SRL care îi aparține afaceristului azer Rafig Aliyev, a avut obligația de a construi în port rafinăria de petrol de înaltă capacitate. Bemol nu și-s onorat aceasta obligație cu toate că o parte substanțială din suma totală a subvenției de la Guvern încasate de Bemol fusese alocată pentru acest proiect.

„După estimările noastre, Bemol a încasat circa 1 miliard de lei din suma totală a subvenției acordate de Guvern pentru susținerea investițiilor prevăzute în Acordul de Investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești. În perioada anilor 2008-2011 Bemol a folosit 151 mln lei din subvenție pentru împrumuturi acordate societății Danube Logistics care să faciliteze executarea obligațiilor investiționale ale Danube Logistics în port. În 2011, Danube Logistics Holding BV a cumpărat acest împrumut, plus dobânda, în schimbul a 163 mln lei” – a declarant Mathias von Tucher.

În cadrul litigiului Societatea Danube Logistic SRL și Banca Europeana de reconstrucții și dezvoltare sunt reprezentate de casele de avocatura Tanase & Partenerii și Turcan Cazac. Societatea Bemol Refinery SRL care îi aparține afaceristului azer Rafig Aliyev, este reprezentată de casa de avocatura Gladei & Partners.
_________________________

[1] https://www.facebook.com/octavian.cazac/posts/10225864772831202
[2] https://www.facebook.com/octavian.cazac/posts/10225872598986851
[3] https://youtu.be/Pb85n4SAFc8?t=4799
[4] VC: https://gladei.md/103.htm + https://www.legal500.com/…/20853-chisinau-moldova/…
[5] http://www.spranceana.com/…/roger-gladei-ajutam…/ + https://youtu.be/H2OrMS4ig0Y?t=274 Context: https://www.rise.md/english/plahotniucleaks-2/
[6] https://cac.instante.justice.md/…/8fdc077a-f00d-4745…
[7] https://cac.instante.justice.md/…/9f12367d-968a-4bf2…
[8] Carl T. Bergstrom, Jevin D. West – Calling Bullshit, The Art of Skepticism in a Data-Driven World, 2020, p. 49.