Actualitate

Rămas fără paradă din cauza pandemiei de coronavirus, Putin deschide o anchetă istorică împotriva Finlandei. Nici Stalin nu s-a gândit la aşa ceva

Printr-un comunicat al Comitetului de investigaţii, Kremlinul tocmai a început o nouă bătălie ideologică pe tema celui Doilea Război Mondial, ţintind de această dată Finlanda.

La 23 aprilie, cea mai înaltă autoritate judiciară din Rusia a anunţat lansarea unei anchete penale asupra activităţilor desfăşurate de armata finlandeză în Carelia Orientală în perioada 1941-1944. Capătul de acuzare: ucidere în masă.

Deşi notează că lucrează la „stabilirea faptelor”, acest anunţ public pe un subiect atât de sensibil are deja conotaţia unei acuzaţii oficiale. Organul judiciar rus încearcă astfel să ridice la rang de adevăr presupuneri care nu au găsit accept în rândul istoricilor şi nici măcar nu au fost avansate de către propagandiştii sovietici.

Potrivit Moscovei, „cel puţin 24.000 de (etnici ruşi) au fost deţinuţi în lagăre de concentrare finlandeze, unde cel puţin 8.000 de civili au murit, printre care 2.000 copii”. „De asemenea, peste 7.000 de prizonieri de război au fost îngropaţi de vii, ucişi în camere de gazare şi împuşcaţi”, susţine partea rusă.

Luptele încrâncenate dintre finlandezi şi ruşi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial sunt binecunoscute. Atacaţi şi deposedaţi de Carelia Orientală în timpul Războiului de Iarnă (30 noiembrie 1939 – 12 martie 1940), finlandezii au văzut în avansul armatei naziste drept o posibilitate de a-şi recupera teritoriile pierdute prin Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944). Strămutările de populaţie şi violenţele au fost la ordinea zilei.

Trupele finlandeze au capturat circa 64.000 de soldaţi sovietici în timpul Războiului de Continuare. În total, 19.000 dintre ei au murit fiind prizoneri. Istoricul Antti Kuajala estimează la 1.200 – nu la 7.000 – numărul celor ucişi, majoritatea împuşcaţi. Ceilalţi au murit de foame sau din cauza unor boli.

Încă din 1944, Comisia Aliată de Control, prezidată de Andrei Jdanov, ideologul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, s-a aplecat asupra găsirii unor criminali de război în rândul armatei finlandeze. Cincisprezece persoane au fost condamnate la închisoare.

Întinsă pe o suprafaţă de peste 200.000 de kilometri pătraţi, Carelia este un teritoriu istoric al populaţiei fino-ugrice. A ajuns cu scurgerea secolelor, de altfel ca toate bucăţile de pământ din raza Rusiei, un subiect de dispută. Acum este împărţită în trei regiuni, Carelia de Sud şi Carelia de Nord aparţinând Finlandei, iar Republica Carelia aparţinând Rusiei. O mică parte a Careliei istorice este arondată regiunii Leningrad.

OPERAŢIUNE DE RĂZBOI INFORMAŢIONAL

În pofida tuturor divergenţelor istorice, politice şi ideologice avute cu Finlanda, Uniunea Sovietică nu a formulat niciodată acuzaţii de ucidere în masă. Vladimir Putin o face, la 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Acest act are loc în contextul inflamării unei alte dispute istorice, cu lansarea unor acuzaţii la adresa Poloniei – ţară sfâşiată concomitent de Hitler şi Stalin, aliaţi la început -, de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. În paralel cu formularea unor acuzaţii la adresa Poloniei şi a Finlandei, Putin justifică de zor acţiunile represive şi criminale ale lui Stalin.

În opinia lui Oleksandr Danîliuk, de la Centrul de Apărare a Reformelor, Kremlinul nu face decât să deschidă „o operaţiune specială” de război informaţional prin care să mute accentul de pe agresiunea sovietică asupra Finlandei pe întipărirea imaginii de nazist în rândul finlandezilor de azi în raport cu străbunicii şi bunicii lor. „O mişcare de dezumanizare a finlandezilor în ochii urmaşilor lor”, spune el pentru Unian, avertizând că acest capitol ar putea fi continuat cu „alte operaţiuni de război informaţional”.

„De asemenea, unul dintre motivele ultimelor eforturi ale Rusiei pe frontul hibrid finlandez este legat de participarea Finlandei la proiecte comune cu statele baltice destinate consolidării independenţei energetice faţă de Rusia, în special prin conducta de gaze BalticConnector”, adaugă Danîliuk.

Finlanda a realizat deja o cercetare istorică şi a întocmit un raport pe seama acestei perioade sumbre din secolul trecut. În urma unui apel adresat la 4 ianuarie 2018 de istoricul Efraim Zuroff, preşedintele Sauli Niinisto a cerut deschiderea arhivelor de stat şi identificarea elementelor de exterminare cu sprijin finlandez. Raportul arată că unii militari finlandezi ştiau de crimele comise de nazişti, dar nu se aflau în capacitatea de a avea o viziune globală asupra exterminării în masă dusă în lagărele de concentrare. Totodată, raportul menţionează o segrerare etnică, dar nu constată acte de genocid. Zuroff l-a apreciat drept un exemplu de „curaj civic”.

Ce vrea Putin? Încearcă să exploateze situaţia şi să construiască un cadru pentru aplicarea etichetei de „fascişti”, afirmă politologul Oleg Saakian pentru Unian. „ Logica este foarte simplă: găsesc o verigă slabă în istorie şi apoi interpretează un context mai larg îngustându-l. De această dată au ales subiectul despre aşa-numitele lagăre de concentrare, uitând întâmplător că forma lagărelor de concentrare folosite de Germania nazistă a fost de fapt creată în Uniunea Sovietică. Dar, evident, propaganda nu va spune niciodată nimic despre acest lucru”, conchide analistul.

La 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Vladimir Putin şi-a dorit o paradă fastuoasă la Moscova. Noul coronavirus i-a dat peste cap planurile, provocând deja oficial 93.588 de cazuri, dintre care 73 fatale. În această situaţie, liderul de la Kremlin a anulat evenimentul, deşi lansase pregătiri. Odată cu anularea paradei, toţi cei 15.000 de militari care au participat la pregătiri au fost plasaţi în carantină.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *