Retrospectiva anilor

Zilele trecute, organele de drept au reţinut două persoane suspectate că l-ar fi asasinat pe Gheorghe Grumaţchi, preşedintele Asociaţiei pieţelor din Bălţi, ne-au comunicat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Potrivit lor, cele două persoane au recunoscut că omorul a fost executat la comandă şi că au avut legături cu Ion Morei, ministrul Justiţiei, şi Victor Morev, deputat din partea „Alianţei Braghiş”. Solicitat de TIMPUL, Gheorghe Malic, şeful Secţiei anchetă a Procuraturii Generale, ne-a spus că acest caz este cercetat în continuare de Procuratura Generală. Întrebat cine este anchetatorul care investighează cazul, dl Malic ne-a răspuns evaziv, menţionând că acest dosar este examinat de mai multe persoane. Reamintim că Gheorghe Grumaţchi a fost asasinat de două persoane neidentificate, la 26 mai curent, în mun. Bălţi.

Rodica Trofimov

La începutul lunii septembrie, un juriu alcătuit din 10 membri, în frunte cu acad. Mihai Cimpoi, a desemnat „cele mai bune 10 cărţi ale sec. XX din Basarabia”. Deşi, iniţial, s-a intenţionat desemnarea „celor mai bune 10 cărţi ale sec. XX”, la încheierea concursului organizatorii au specificat că e vorba doar de cărţile din domeniul umanistic. La jurizare au participat Mihai Cimpoi, Valeriu Saharneanu, Gheorghe Bobână, Iulian Filip, Pavel Balmuş, Nicolae Popa, Emilian Galaicu-Păun, Eliza Botezatu, Pavel Parasca, Constantin Rusnac, ei optând pentru următorul clasament:

1. Constantin Stere, În preajma revoluţiei
2. Ion Druţă, Povara bunătăţii noastre
3. Mihai Cimpoi, Narcis şi Hyperion
4. Spiridon Vangheli, Guguţiada
5. Alexe Mateevici, Limba noastră
6. Grigore Vieru, Numele tău
7. Vasile Vasilache, Povestea cu cocoşul roşu
8. Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei
9. Eugeniu Coşeriu, Sistem, normă şi vorbire
10. Ştefan Ciobanu, Istoria Basarabiei

Silvia Bogdănaş

E toamnă, anotimpul nunţilor. Sâmbetele şi duminicile, zeci de mirese superbe depun flori la monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău. Trecătorii se opresc şi le admiră rochiile „de împărătese”. Printre ele, cu siguranţă, veţi găsi câteva care şi-au realizat visul de a fi unice în această zi datorită unei împătimite de rochiile de mireasă – Angela Spătaru. Angela este patroana salonului de mariaj „Ocazie”. Ea a fost printre primele care, în 1995, şi-a dat seama că acest segment al pieţei prestări servicii era aproape neexploatat. Hotărâtă, şi-a asumat riscul de a deschide un salon de mariaj în Chişinău şi a reuşit să-şi facă un nume. Energică, amabilă, directă, frumoasă, plină de idei – am enumerat doar câteva din calităţile care i-au adus succes.

Natalia Cojocaru

Unde se află acum Anatol Şalaru, celebrul iniţiator al Cenaclului „Alexe Mateevici” din anii ’87- ’88?
D. Musteaţă, Chişinău

Anatol Şalaru a dispărut (din câte se pare, definitiv) din viaţa publică moldovenească. Am încercat să-l găsim la Chişinău, dar sursele solicitate de noi, ne-au spus că Anatol Şalaru vine foarte rar pe acasă. Aceasta pentru că Şalaru, după expirarea mandatului său de deputat, în 1994, a plecat în România. Acolo, într-un orăşel, Turda, el şi-a încropit o mică afacere. Din câte ştim, afacerea lui Şalaru nu este una de proporţii, dar este decentă şi-i permite un trai pe măsură. În ultimii ani – spre deosebire de alţi iniţiatori ai mişcării de eliberare naţională -, fostul animator al Cenaclului „Alexe Mateevici” nu a fost implicat în activităţi politice. Nici aici, nici la Bucureşti.

Alina Anghel

Era pentru prima oară când mă aflam într-o celulă, faţă în faţă cu patru ucigaşi, care au răpus mai multe vieţi. Îmbrăcaţi în haine negre, stând în poziţie de drepţi, ei mă priveau ca pe o vedenie. Eram prima ziaristă care-i vizita în penitenciarul de la Rezina. (…) Ştiam că în această celulă se află un tânăr de vârsta mea, al cărui dosar m-a îngrozit. Viorel Candu are 24 de ani şi a fost condamnat pe viaţă în 1996, pentru că a violat cinci minori, pe trei dintre care i-a strangulat, de frica poliţiei şi a rudelor acestora. Este cel mai tânăr condamnat. Tot ce-l poate caracteriza începe cu o negaţie: nu poate citi, nici scrie. Nu are părinţi şi nimeni, în aceşti cinci ani de detenţie, nu l-a vizitat. În timpul convorbirii, s-a ferit să mă privească în ochi, ascunzându-se în spatele colegilor sau întorcând capul spre geamul zăbrelit.

Ina Prisăcaru

La zece ani de la desprinderea de Moscova şi declararea independenţei, RM este menţionată în presa internaţională mai ales în legătură cu traficul de carne vie şi pentru o discutabilă întâietate: aceea de a fi primul stat din fostul spaţiu sovietic în care comuniştii au revenit democratic la putere. La aniversarea acestui moment, preşedintele statului, fostul general de poliţie Vladimir Voronin, deplânge explicit decizia luată de Chişinău în 1991, lucru greu de imaginat în altă parte a lumii, spunând că această „independenţă iluzorie” a adus ţării numai nenorociri. (…) În deplin contrast, Algirdas Brazauskas, fostul prim-secretar comunist al Lituaniei de pe vremea lui Mihail Gorbaciov, acum proaspăt prim-ministru, are cu totul alte griji: aderarea ţării sale la UE şi la NATO. Iar diferenţele dintre Lituania şi Moldova – două state altfel apropiate ca mărime a teritoriului şi număr de locuitori, ca pondere a populaţiei rusofone, ambele foste republici sovietice până în 1991 – au dimensiuni aproape cosmice. (…) În timp ce Vilniusul, alături de Letonia şi Estonia, face un lobby intens pentru a convinge NATO să treacă peste opoziţia vehementă a Moscovei şi să accepte intrarea lor în NATO la întrunirea la vârf de la Praga de anul viitor, Voronin vedea nu cu mult timp în urmă în RM o Cubă a Europei, decisă să se opună imperialismului occidental la fel cum o face Havana pe continentul american.

Alexandru Lăzărescu

ZI DE ZI, după cafeaua de dimineaţă, poetul Eugen Cioclea îşi pune în geantă un colet cu 20 de exemplare din ultima sa carte şi se duce la barul USM. Unde bea doar apă plată sau, arareori, câte o cafea cu foarte mult zahăr şi foarte puţină cafea. Această muncă sisifică el o face cu o perseverenţă germană de o jumătate de an. Aşteaptă cu un calm olimpian când colegii de breaslă vor cumpăra cel puţin un exemplar din „Daţi totul la o parte ca să văd”. Chiar dacă este conştient de situaţie, declarată în megapoemul „Vama”: „Sfătuiesc scriitorii să nu mai citească/ mâzgâliturile mele,/ cum nu le înghit nici eu pe ale lor”. E adevărat: ultima carte Cioclea costă 111 USD, stabilind recordul preţurilor pentru valoarea unui vers din poezia română contemporană. Deocamdată, doar acad. Mihai Cimpoi achită în rate megapoemele ciocliene. Şi are mari şanse ca în acest mileniu să pună mâna pe un exemplar.

(…) „Daţi totul la o parte ca să văd” este cea mai frumoasă carte de versuri necitite. A mileniului III.

Gheorghe Erizanu

Ex-vicepreşedintele PRCM, Sergiu Mocanu, a anunţat lansarea unei noi formaţiuni politice – Partidul Unităţii Democratice (PUD), care, potrivit lui Mocanu, nu va avea la bază o anumită doctrină, ci va opta pentru aplicarea unor largi programe sociale. Liderul PUD a evitat să spună pe care din segmentele esichierului politic se va plasa formaţiunea pe care o reprezintă, dar a subliniat că aceasta va promova o politică clară proeuropeană. Totodată, PUD va pleda pentru o relaţie mai puţin specială cu România, care să fie în interesul imediat al Bucureştiului şi în interesul de viitor al
Chişinăului, astfel încât RM să nu reprezinte o piedică spre accederea României în NATO şi în UE. Noua formaţiune va insista asupra politonimului de moldovean care, în opinia liderilor acesteia, „este identic cu noţiunea de cetăţean al RM”.