Răspunsurile, deși par evidente, sunt un nou subiect de dispută între partidele, care au format „Alianțele” pentru Integrare Europeană. Š. Füle a intuit perfect, când a spus, în fața politicienilor noștri, că UE este folosită pe post de alibi pentru a promova politici, care n-au legătură cu Europa. Deși au trecut peste cinci săptămâni de la demiterea lui Streleț, negocierile stagnează în jurul unor dezbateri sterile.

Condițiile PLDM-ului

PLDM anunță că există mai multe condiții prealabile pentru a negocia un viitor guvern. Una dintre ele este scoaterea instituțiilor de drept și a justiției de sub subordonarea partinică și oligarhică. Această formulare stârnește mai multe semne de întrebare. De ce această condiție apare acum? Au fost puse asemenea condiții și înainte de negocierea și votarea guvernelor Streleț sau Gaburici? Dacă n-au fost puse, de ce? Dacă au fost puse, dar n-au fost acceptate și s-a tolerat împărțirea portofoliilor pe criterii de partid, de ce PLDM a susținut, prin vot în Parlament, un asemenea Guvern? Dacă acceptăm că instituțiile de drept sunt subordonate partinic, când a început subordonarea lor? Streleț a acceptat să fie premierul unui guvern subordonat oligarhic? PLDM a acceptat să-l voteze pe Gaburici, alături de PCRM și PDM, acceptând că este un guvern subordonat partinic și oligarhic? Guvernul Filat sau Leancă au fost sau nu subordonate partinic și oligarhic?

Scenariile PDM-ului

Poziția PDM stârnește și ea foarte multe întrebări. Atitudinea lor denotă că ei joacă la mai multe capete. Dacă negocierile cu PLDM vor eșua, ei sunt pregătiți (mediatic și financiar) să meargă în campanie electorală. Există cel puțin două indicii care arată că PDM este gata de o campanie electorală. În primul rând, adversarul politic numărul unu, Vlad Filat, este în continuare reținut în dosarul BEM și, din tonul disperat al scrisorilor trimise din Penitenciarul 13, se pare că luminița de la capătul tunelului nu se vede. În al doilea rând, săptămâna trecută, în nordul țării au avut loc descinderi și au fost reținute mai multe persoane, care ar fi intenționat să destabilizeze situația din jurul orașului Bălți, ulterior în Găgăuzia. Toate aceste rețineri au avut loc după ce Renato Usatîi a căpătat o boală, care nu poate fi tratată în R. Moldova.

Votanții PL sunt vinovați?

PL-ul are o poziție specifică partidelor de la putere, care s-au obișnuit cu ea. În același timp, liberalii știu că au un segment de votanți fideli. Această „garanție” le permite să aibă poziții de-a dreptul bizare. Mihai Ghimpu a declarat recent, că „cetățenii sunt de vină că au votat cum au votat”… plasând întreaga responsabilitate pe votanți. Este neclar că speră să obțină Mihai Ghimpu făcând astfel de declarații. Responsabilitatea cetățenilor este evidentă, dar, dacă ei nu l-ar fi votat pe Mihai Ghimpu, iar PL-ul n-ar fi ajuns în Parlament și ar fi fost întrebat același lucru, probabil arunca vina tot pe cetățeni care „au votat cum au votat”. Practic, orice ar fi, votanții sunt întotdeauna de vină, iar liderii de partid nu poartă absolut niciuna.

Tehnocrat, nu „apolitic”!

Săptămâna trecută, avansam ideea găsirii unui premier tehnocrat, pentru a putea salva cursul european, dar și a schimba optica societății, de la conflictele între partide, spre o guvernare în interesul cetățeanului. Un prim pas spre normalizare este condiția PLDM ce vizează un premier „apolitic”. Deși expresia „premier apolitic” este cel puțin neprofesionistă, pentru că rolul guvernului, conform Constituției, este „realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice”. Probabil, PLDM-ul a avut în vedere un premier neafiliat partinic, care, ar urma să realizeze politicile interne și externe, nu directivele șefului de partid. Necesitatea unui premier tehnocrat fără afiliere partinică, este absolut necesară, dar nu este suficientă. El are nevoie oricum de susținerea majorității Parlamentului, pentru un cabinet de miniștri tehnocrat, proeuropean, fără afiliere partinică. Dacă se va încerca identificarea unui „specialist”, de ochii lumii, care va menține în ministere aceleași persoane, loiale partidelor, vom avea în câteva luni, un nou guvern demis la primul pas incomod, iar criza se va adânci și mai tare. Actuala clasă politică are de ales între două variante incomode: să accepte un guvern, care nu este controlat de partide și să riște ca partidele lor să fie „afectate”. Alternativa este, să accepte să guverneze țara prin interpuși, ca până acum, situația care va continua să ducă spre dezagregarea statului, ar putea avea consecințe greu de anticipat.

Ce înseamnă guvern proeuropean

Problemele majore, cu care se confruntă economia și finanțele publice, denotă clar că sistemul politic actual este incapabil să guverneze în interesele cetățenilor. Alegerile anticipate nu sunt în sine o soluție, pentru că, sistemul are prea multe de pierdut, dacă este distrus, și, prin orice metodă și indiferent de cost, va face tot pentru a câștiga și următoarele alegeri (anticipate sau la termen). Opoziția parlamentară sau extra-parlamentară, fiind formată din elemente excluse sau depărtate din diverse motive din actualul sistem, nu pot veni cu nicio soluție nouă și nici nu pare capabilă să electrizeze masele într-o răscoală de proporții. Unica metodă, ignorată și blamată de mulți, rămâne reunificarea celor două state românești într-o entitate comună. E timpul ca elementele sănătoase ale societății să aleagă, dacă sunt de partea statalității criminale, care a generat doar nenorociri sau de partea visului de aur a zeci de generații, existența unui stat comun: România-R. Moldova. Un prim pas pentru realizarea acestei idei este formarea unui veritabil partid pro-reunificator în R. Moldova. Doar o formațiune proromânească va putea împinge R. Moldova spre Uniunea Europeană. Partidele, care se declară „proeuropene” și pe care nu le înțelege domnul Füle, sunt formate din românofobi sau din personaje care dimineață se întâlneau cu Merkel, iar seara își mutau ceasul pe cealaltă mână, înaintea întâlnirii cu Putin. Adevăratul test, pentru un partid sau platformă, care pretinde că este proeuropeană, este atitudinea față de România și reunificarea celor două state românești. Toți care pică acest test, sunt în esență anti-europeni și acționează direct împotriva intereselor majorității populației acestui stat.

P.S. Săptămâna viitoare, pe 10 decembrie, la Poșta Moldovei are loc tradiționala „ZI A ABONATULUI”. Nu ratați șansa să vă abonați la TIMPUL și pentru anul 2016. Veți primi în fiecare săptămână un ziar conceput pentru cititori. TIMPUL nu trebuie să lipsească din casele voastre. Promitem să continuăm, ca și până acum, să publicăm cele mai pertinente analize, cele mai interesante reportaje, opinii, editoriale și atitudini, interviuri cu personalități sau știri, pe care nu le veți vedea la televizor. Deși costurile editării ziarului au crescut mult în acest an, am făcut tot ce se poate ca cititorii noștri să poată abona TIMPUL la cel mai mic preț posibil.