<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>28 iunie 1940 &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/28-iunie-1940/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 28 Jun 2023 08:32:23 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>28 iunie 1940 &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>28 iunie 1940: „Pe ruşi i-au aşteptat doar leneşii și bețivii” &#8211; Ce-și amintesc martorii oculari</title>
		<link>https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-pe-rusi-i-au-asteptat-doar-lenesii-si-betivii-ce-si-amintesc-martorii-ocularis.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-pe-rusi-i-au-asteptat-doar-lenesii-si-betivii-ce-si-amintesc-martorii-ocularis.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Papuc]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 28 Jun 2023 08:32:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[bețivi]]></category>
		<category><![CDATA[ruși]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-ce-si-amintesc-martorii-oculari-pe-rusi-i-au-asteptat-doar-lenesii-si-betivii-24801.html/</guid>

					<description><![CDATA[Boris Movilă, cineast:&#160; Aveam 12 ani. În acea zi ţin minte că, dinspre dealul satului Hâjdieni (Glodeni), au trecut podul mai multe tancuri ruseşti. Întregul sat s-a adunat să-i întâmpine, dar nu cu pâine şi sare, cum s-a făcut prin alte părţi, ci din curiozitate. Cu mintea mea de copil nu am putut aprecia atunci &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em><strong>Boris Movilă, cineast:&nbsp;</strong></em></p>
<p>Aveam 12 ani. În acea zi ţin minte că, dinspre dealul satului Hâjdieni (Glodeni), au trecut podul mai multe tancuri ruseşti. Întregul sat s-a adunat să-i întâmpine, dar nu cu pâine şi sare, cum s-a făcut prin alte părţi, ci din curiozitate. Cu mintea mea de copil nu am putut aprecia atunci dacă era bine sau rău că vin ruşii să ne elibereze de români. Nu înţelegeam pe atunci cine sunt „eliberatorii ruşi” şi ce interese aveau. Ţin însă minte bine că venea adeseori la noi un prieten bun de-al tatei. Ei stăteau la un pahar de vin, iar eu învăţam la lumina lămpii şi auzeam crâmpeie din discuţia lor. Prietenul tatei îi lăuda pe ruşi, spunând că sunt un popor muncitor şi că Rusia este ţara dreptăţii. Propaganda bolşevică era foarte puternică şi pe atunci…</p>
<h1>„Pe ruşi i-au aşteptat doar leneşii şi beţivii”</h1>
<p>Pe ruşi i-au aşteptat doar leneşii şi beţivii, cei care-şi  „băuseră” pământurile şi aşteptau acum să li se dea de la cei care au muncit o viaţă. Oamenii gospodari însă nu aveau nevoie de regulile lor… De la această zi a început totul: 28 iunie 1940 ne-a adus colectivizarea, deportările, foametea, morţii din Siberia şi morţii în drum spre Siberia…</p>
<p>Ţin minte, în casa noastră s-a adăpostit un bolşevic. Tata i-a adus vin, mama i-a gătit mâncare care de care mai aleasă, i-a gătit patul cu cearşafuri curate în cea mai bună odaie din casa noastră. Deşi tata nu vorbea ruseşte, iar el nu ştia româneşte, părinţii mei se înţelegeau cu el, prin nu ştiu care minune. Într-o seară, oaspetele nostru băuse destul de mult şi începuse să vorbească singur. Repeta într-una două cuvinte: „kurkuli” şi „Sibiri”. N-au înţeles atunci nici tata, nici mama ce bălmăjea el. Am aflat târziu că „kurkuli” însemna gulag, iar Siberia &#8211; locul unde urma să fim duşi&#8230;</p>
<p><em><strong>Nicolae Baltag, din satul Gheltosu, r-nul Cantemir:</strong></em></p>
<h2>„M-au trimis la închisoare, pe zece ani”</h2>
<p>Nici pe 28 iunie 1940, nici în lunile următoare, noi, copiii, nu înţelegeam ce se întâmplă cu adevărat: de ce soldaţii se instalează în casele noastre fără să ne întrebe, de ce ne golesc podurile. Eram însă curioşi din fire. Ne strecuram adesea printre garduri să vedem ce fac soldaţii: atunci am aflat ce înseamnă cu adevărat „destrăbălarea”. Se îmbătau, făceau scandaluri, distrugeau tot ce nu le plăcea, dădeau cu piciorul şi înjurau. Îmi amintesc că, înainte de a veni ruşii, lucram duminicile la un boier, iar acesta ne răsplătea cu bani sau mâncare. Noua putere însă, în 1940, i-a luat casa, din care a făcut „ştab”, i-a luat şi  pământurile, iar boierul a dispărut… Cea mai tragică întâmplare a vieţii mele a fost aceea când am fost condamnat la închisoare. La doar 18 ani, am fost judecat pentru zece ani, fiind numit fascist şi trădător… pentru că am încercat să trec Prutul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-pe-rusi-i-au-asteptat-doar-lenesii-si-betivii-ce-si-amintesc-martorii-ocularis.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>28 iunie 1940 &#8211; 76 de ani de la începutul ocupației societice a Basarabiei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-76-de-ani-de-la-inceputul-ocupatiei-societice-a-basarabiei-76253.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-76-de-ani-de-la-inceputul-ocupatiei-societice-a-basarabiei-76253.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Jun 2015 10:38:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[ocupare]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Sovietică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-76-de-ani-de-la-inceputul-ocupatiei-societice-a-basarabiei-76253.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n istoria rom&#226;nilor sunt mai multe evenimente care au influenţat totalmente soarta populaţiei rom&#226;neşti dintre Prut şi Nistru, au dus la răşluirea teritorială a Rom&#226;niei şi la instaurarea regimului de ocupaţie comunist al Uniunii Sovietice. Printre aceste evenimente un loc aparte &#238;l ocupă anexarea forţată a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa din 28 iunie 1940.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n istoria rom&acirc;nilor sunt mai multe evenimente care au influenţat totalmente soarta populaţiei rom&acirc;neşti dintre Prut şi Nistru, au dus la răşluirea teritorială a Rom&acirc;niei şi la instaurarea regimului de ocupaţie comunist al Uniunii Sovietice. Printre aceste evenimente un loc aparte &icirc;l ocupă anexarea forţată a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa din 28 iunie 1940.</p>
<p>&Icirc;n jurul acestei probleme se duce o luptă politică, ideologică, naţională şi geostrategică. Toţi istoricii ruşi şi cei rusificaţi, agentura de forţă a Rusiei &icirc;n R. Moldova, au răsp&acirc;ndit foarte multe minciuni şi mituri inventate precum că, &icirc;n vara anului 1940, URSS a &bdquo;eliberat&rdquo; Basarabia de sub dominaţia &bdquo;boierilor rom&acirc;ni&rdquo;, precum că aceste teritorii &bdquo;s-au unit de bunăvoie&rdquo; cu Imperiul Sovietic. &Icirc;n realitate, toate aceste afirmaţii nu corespund adevărului istoric. Toată istoriografia naţională rom&acirc;nească a fundamentat prin documente, fapte concrete, reale, că Stalin şi Molotov au ocupat la 28 iunie 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/Nota-Ultimativa-a-URSS-Basarabia-Bucovina_Info-AMAE-fond-711920-1944_-URSS-vol_-130-f_-245-246-670x1024.jpg" width="460" height="703" alt="" /></p>
<p>Raptul Basarabiei s-a realizat &icirc;n baza Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, care, &icirc;n esenţă, prin punctul 3 al Protocolului adiţional secret, prevedea ocuparea de mai t&acirc;rziu a Basarabiei de către Uniunea Sovietică.</p>
<p>1. Noţiunea de &bdquo;ocupaţie sovietică&rdquo; a apărut la 27 iunie 1940, c&acirc;nd Molotov a răspuns Guvernului rom&acirc;n că trupele sovietice au ordinul de &bdquo;a ocupa teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei&rdquo;. &bdquo;&Icirc;n decursul zilei de 28 iunie 1940, a spus Molotov, trupele sovietice trebuie să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Albă&rdquo;. El a mai adăugat că Basarabia este populată &bdquo;&icirc;n principal cu ucraineni&rdquo;. Deci, noţiunea de ocupaţie a fost recunoscută de conducerea URSS. Ea n-a fost inventată de istoricii noştri. Nu era vorba de aşa-numita &bdquo;eliberare&rdquo;, ci de un atac armat asupra Rom&acirc;niei ca stat independent. Ruşii au ocupat cu forţa nu numai Basarabia, dar şi Ţinutul Herţa, Nordul Bucovinei, teritorii rom&acirc;neşti care niciodată n-au fost &icirc;n componenţa Rusiei ţariste sau a URSS.</p>
<p>2. La 28 iunie 1940, URSS a ocupat cu forţa armată păm&acirc;nturi străine, care nu-i aparţineau. Conducerea URSS a pus m&acirc;na pe un teritoriu de peste 50 mii km pătraţi şi cu o populaţie de peste 3.64 mln. de locuitori, dintre care peste 70 la sută erau rom&acirc;ni basarabeni. Cunoscutul istoric rom&acirc;n Constantin Giurescu scrie că, la 28 iunie 1940, URSS s-a bazat numai pe un singur element &#8211; forţa. &Icirc;nsă oricum ar fi privit problema Basarabiei din 1940, drepturile Rom&acirc;niei asupra acestor teritorii sunt incontestabile. Cel mai puternic temei al acestei dreptăţi &icirc;l constituie faptul că rom&acirc;nii au populat necontenit păm&acirc;nturile dintre Prut şi Nistru, &icirc;ncep&acirc;nd din epoca antică şi p&acirc;nă azi.<br />
3. Pentru ocuparea Basarabiei şi Nordului Bucovinei conducerea URSS a folosit armatele 5, 9, 12 sovietice, care uneau &icirc;n r&acirc;ndul lor peste un milion de ostaşi şi ofiţeri. Frontul de sud sovietic sub conducerea generalului Jukov &icirc;ntrunea divizii de infanterie, de infanterie motorizată, de cavalerie, brigăzi de tancuri, de desant aerian, regimente de artilerie din rezerva comandamentului-şef, de artilerie de corp şi divizioane de artilerie suplimentare.</p>
<p>&Icirc;n prezent sunt foarte mulţi &bdquo;eroi&rdquo; care afirmă că retragerea Rom&acirc;niei din Basarabia a fost &bdquo;o laşitate&rdquo; a clasei politice rom&acirc;neşti. Ion Cristoiu poate că şi are dreptate. Nu discutăm acum această problemă. Ea merită o cercetare aparte. Dar noi numai vom preciza că Rom&acirc;nia n-a cedat Basarabia ruşilor. Ea numai şi-a evacuat armata, şi-a retras administraţia, păstr&acirc;ndu-şi drepturile sale istorice asupra acestor teritorii rom&acirc;neşti. Aşa erau relaţiile de forţă. Nu putea Rom&acirc;nia cu o populaţie de 20 mln. de oameni şi cu o armată de peste 200 de mii de ostaşi şi ofiţeri să lupte cu Imperiul Sovietic, care avea o populaţie de peste 180 mln. de oameni şi o armată de circa 12 mln. de ostaşi şi ofiţeri, dintre care peste 100 de divizii sovietice se aflau pregătite de război. &Icirc;mpreună cu Ungaria şi Bulgaria, URSS putea să mobilizeze &icirc;mpotriva Rom&acirc;niei, &icirc;n vara anului 1940, peste 140 de divizii. Cunoscutul istoric rom&acirc;n Gheorghe Buzatu a arătat că &icirc;n vara anului 1940 Rom&acirc;nia nu putea miza pe mai mult de 40 de divizii, dintre care 20 apărau Transilvania, iar 20 de mari unităţi, inclusiv 16 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie ş.a. puteau să lupte cu invazia unităţilor militare sovietice.</p>
<p>4. Pentru ocuparea Basarabiei, Stalin şi Molotov şi-au creat condiţii favorabile externe. Ei s-au &icirc;nţeles cu Hitler şi Ribbentrop. Partea sovietică a insistat asupra interesului ei &icirc;n Basarabia, despre care mai t&acirc;rziu Molotov scria că este legată de Ucraina Sovietică. &Icirc;nţelegerea &bdquo;amicală&rdquo; dintre Hitler şi Stalin din 23 august 1939, fiind susţinută de Ungaria şi Bulgaria, a izolat Rom&acirc;nia pe arena internaţională. Hitler a sacrificat interesele Rom&acirc;niei la Dunăre pentru a-şi acoperi spatele dinspre Rusia &icirc;n războiul său european. Singurul sprijin al Rom&acirc;niei era forţa anglo-franceză, dar aceasta a fost anihilată. Rom&acirc;nia a fost lăsată de comunitatea europeană singură &icirc;n faţa Imperiului comunist Sovietic. &Icirc;n legătură cu aceste evenimente trebuie studiată şi demascată nu numai poziţia lui Stalin, Molotov, Kalinin, Beria, Hruşciov faţă de Basarabia, dar şi rolul elitei politice naziste, care a trădat interesele Rom&acirc;niei.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/timthumb.jpg" width="465" height="718" alt="" /></p>
<p>5. Caracterul de ocupaţie al Basarabiei din 1940 s-a văzut foarte clar şi convingător &icirc;n politica regimului comunist promovată faţă de populaţia Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa. Documentele de arhivă ne arată că populaţia acestor teritorii a respins regimul de ocupaţie. Dar cele mai mici proteste erau curmate şi reprimate de forţele NKVD-iste şi KGB-iste ruseşti. După unele date, numai &icirc;n 1940-1941, regimul comunist de ocupaţie a arestat, maltratat, amendat, condamnat, deportat şi &icirc;mpuşcat peste 300 de mii de oameni din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, inclusiv 32 mii de oameni nevinovaţi, care au fost deportaţi la 12-13 iunie 1941. Istoricii Iurie Colesnic şi Elena Postică au arătat că, &icirc;n 1940, regimul comunist, &icirc;n primul r&acirc;nd, a lichidat clasa politică din Basarabia, inclusiv pe membrii Sfatului Ţării care au votat Unirea din 27 martie 1918. Numai din judeţul Orhei, &icirc;n 1940-1941, au fost arestaţi, maltrataţi, &icirc;mpuşcaţi peste 250 de oameni nevinovaţi.<br />
6. Noi scriem despre regimul totalitar de ocupaţie pentru că &icirc;n RSSM a fost instalată la putere o forţă străină rusească, ce nu cunoştea limba, scrisul, istoria, cultura băştinaşilor. Printre aceştia au fost 148 de lucrători ai CC al PC(b)M, de lucrători ai comitetelor judeţene, orăşeneşti, raionale de partid, lucrători ai Consiliului de Miniştri şi ai ministerelor de resort etc. Peste 90% dintre aceşti lucrători erau veniţi din Rusia, Ucraina şi din alte republici ale URSS.</p>
<p>Toată această nomenclatură comunistă realiza politica de ocupaţie a regimului sovietic. Aceştia au introdus cu forţa limba rusă &icirc;n administraţia de partid şi de stat. La 23 septembrie 1940, a fost interzis alfabetul latin şi s-a trecut la cel rusesc. A &icirc;nceput &icirc;ndoctrinarea marxist-leninistă a populaţiei. La 20 septembrie 1940 a fost editată prima lucrare a lui Lenin &bdquo;Sarcinile Uniunii Tineretului&rdquo; &icirc;ntr-un tiraj de 10 mii de exemplare, 6 mii &icirc;n &bdquo;moldovenească&rdquo; şi 4 mii &icirc;n rusă.</p>
<p>7. Conducerea economiei, planificării, normarea muncii, impozitarea, naţionalizarea &icirc;ntreprinderilor industriale de asemenea au avut un caracter colonial, de ocupaţie. Ruşii au pus m&acirc;na pe 1443 de &icirc;ntreprinderi industriale, la care lucrau 19,4 mii de muncitori şi ingineri. Au fost naţionalizate şi jefuite o mie km de cale ferată cu 83 de staţii şi 5 depouri.</p>
<p>C&acirc;nd au venit ocupanţii sovietici, &icirc;n Basarabia funcţionau 12 mii km de drumuri, inclusiv 1211 drumuri asfaltate şi 11 mii km de drumuri de ţară. &Icirc;n 1940-1941, comuniştii au acaparat &icirc;ntr-un mod forţat, bestial şi făţarnic 2038,7 mii ha de păm&acirc;nt arabil. &Icirc;n 1940 comuniştii ruşi au pus m&acirc;na și pe toată ramura vităritului. Toate acestea constituiau o mare bogăţie a populaţiei basarabene. </p>
<p>Dacă ruşii au fost &bdquo;eliberatori&rdquo;, atunci ei nu puteau să jefuiască toată bogăţia satelor şi oraşelor Basarabiei. C&acirc;nd au nimerit &icirc;n Basarabia, comuniştii ruşi erau flăm&acirc;nzi, murdari, dezbrăcaţi, nespălaţi. Văz&acirc;nd c&acirc;t de bine trăiesc rom&acirc;nii basarabeni, veneticii spuneau că toate satele sunt populate de &bdquo;curculi&rdquo;, &bdquo;chiaburi&rdquo; şi mari &bdquo;boieri rom&acirc;ni&rdquo;. Ei au impus satelor şi oraşelor mari impozite şi dări la stat. Numai &icirc;n trimestrul IV, 1940, au luat din Basarabia 2,5 mln. tone de cereale, 15.000 tone de carne de vită, 1500 tone de carne de pasăre şi peste 1.600 de mii de ouă (f. 2).</p>
<p>8. Noi vorbim de ocuparea Basarabiei, deoarece regimul comunist sovietic a jefuit această regiune după cele mai murdare şi cinice forme şi metode. Numai de la Ministerul Apărării Naţionale al Rom&acirc;niei sovieticii au furat 101 mii de cai, 203 perechi de boi, căruţe, care cu boi, autovehicule. Din depozitul Diviziei 26 Infanterie Rom&acirc;nă din Călăraşi ruşii au furat cuptoare de copt p&acirc;ine, vagoane cu făină şi cu lemn de fag. </p>
<p>9. Ocupanţii sovietici au adus mari daune sistemului financiar al Rom&acirc;niei. Toate secţiile poştale şi bancare au fost jefuite. Numai &icirc;n iunie-iulie 1940, bolşevicii ruşi au furat din sistemul financiar basarabean peste 3.896 mln. de lei, inclusiv investiţii capitale din economia Basarabiei, lei care aparţineau firmelor locale, și bugetele Ministerului Agriculturii, Ministerului Cultelor, Ministerului de Interne etc.</p>
<p>10. Noi am constatat că numai din 28 iunie 1940 şi p&acirc;nă la 22 iunie 1941 regimul sovietic de ocupaţie a furat, jefuit, evacuat, transportat din Basarabia mărfuri industriale, cereale, gr&acirc;u, porumb, soia, secară, orz, culturi tehnice, spirt, alcool, vin, conserve, materiale de construcţie tehnică, fabrici &icirc;ntregi, produse animaliere, tot parcul de maşini şi locomotive &icirc;n valoare de peste 300 de miliarde de lei rom&acirc;neşti.<br />
C&acirc;tă jale, c&acirc;te lacrimi au vărsat intelectualii, preoţii, proprietarii, comercianţii, profesorii, juriştii, primarii şi notarii, oamenii de afaceri, ţăranii simpli care şi-au pierdut &icirc;n 1940 toată averea, familia, chiar şi viaţa. Aceasta a fost faţa reală a ocupanţilor sovietici.</p>
<p>Considerăm că istoria Basarabiei sub regimul de ocupaţie stalinist din 1940-1941 trebuie cercetată, oglindită şi demascată esenţa antiumană, xenofobă, colonială a imperialismului rusesc.</p>
<p><strong><em>Anton MORARU, <br />
prof. univ.<br />
dr. hab. &icirc;n istorie</em></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/28-iunie-1940-76-de-ani-de-la-inceputul-ocupatiei-societice-a-basarabiei-76253.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(PROTEST) Eliberatorii vin și pleacă &#8211; ocupanții RĂMÂN, 28 iunie 1940</title>
		<link>https://timpul.md/articol/protest-eliberatorii-vin-si-pleaca-ocupantii-raman-28-iunie-1940-45111.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/protest-eliberatorii-vin-si-pleaca-ocupantii-raman-28-iunie-1940-45111.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Jun 2013 06:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/protest-eliberatorii-vin-si-pleaca-ocupantii-raman-28-iunie-1940-45111.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pe 28 iunie, Ziua ocupației Basarabiei, la Chișinău va avea loc un Marș de doliu, un marș al demnității naționale.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>ORA și LOCAȚIA: 28 iunie 2013, Ora 11:00, la Academia de Științe </strong></p>
<p><em>Actul de la 28 iunie 1940 aconstituit o agresiune armată a U.R.S.S. &icirc;mpotriva Rom&acirc;niei, a cărei consecință a fost raptul teritorial al Basarabiei, Nordului Bucovinei și a ținutului Herța.<br />
</em><br />
TOTAL pierderi umane &icirc;n cele două ocupații sovietice:&nbsp;<strong>&bull; 330.000 &ndash; Prima ocupaţie (28 Iunie 1940 &ndash; 22 Iunie 1941);</strong>&nbsp;&bull; <strong>1.175.000 &ndash; A doua ocupaţie (după 23 August 1944);&nbsp;&bull; 1.505.000 (cca. 50% din populația de atunci!!!) &#8211; TOTAL pierderi rom&acirc;nești &icirc;n Basarabia&nbsp;</p>
<p>fia fb<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/protest-eliberatorii-vin-si-pleaca-ocupantii-raman-28-iunie-1940-45111.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Liberalii au comemorat, iar comuniştii au sărbătorit ziua de 28 iunie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/liberalii-au-comemorat-iar-comunistii-au-sarbatorit-ziua-de-28-iunie-34987.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/liberalii-au-comemorat-iar-comunistii-au-sarbatorit-ziua-de-28-iunie-34987.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Jun 2012 13:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[comuniști]]></category>
		<category><![CDATA[deputați]]></category>
		<category><![CDATA[liberali]]></category>
		<category><![CDATA[PARLAMENT]]></category>
		<category><![CDATA[ziua ocupatiei sovietice]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/liberalii-au-comemorat-iar-comunistii-au-sarbatorit-ziua-de-28-iunie-34987.html/</guid>

					<description><![CDATA[Zi cu dubă semnificaţie &#238;n Parlament.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dacă majoritatea parlamentară, la propunerea fracţiunii Partidului Liberal, a păstrat un moment de reculegere, comemor&acirc;nd astfel evenimentele din 28 iunie 1940 , fracţiunea Partidului Comuniştilor a felicitat poporul cu această ocazie, transmite<a href="http://www.info-prim.md/?x=&amp;y=47425"> Info-Prim Neo</a>. </p>
<p>Preşedintele fracţiunii liberale, Ion Had&acirc;rcă, a declarat că această zi este una neagră &icirc;n istoria neamului. &bdquo;&Icirc;n urma pactului criminal dintre Stalin şi Hitler, care au &icirc;mpărţit acest teritoriu, mii de oameni au fost deportaţi, au fost ucişi şi umiliţi&rdquo;, a spus parlamentarul. Pe de altă parte, deputatul comunist Oleg Garizan i-a felicitat pe toţi cetăţenii Republicii Moldova &bdquo;cu eliberarea, acum 72 de ani, de sub ocupaţie rom&acirc;nească&rdquo;. </p>
<p>Preşedintele fracţiunii Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat că Republica Moldova nu a avut noroc de istorie, dar şi nici de politicieni. &bdquo;Unul cheamă &icirc;ntr-o parte, alţii &icirc;n alta. Unii cheamă la război cu ruşii, alţii cu rom&acirc;nii. Nu se mai poate aşa. Trebuie să ne ocupăm de alte probleme&rdquo;, a spus Diacov, menţion&acirc;nd că liberalii şi comuniştii sunt de vină pentru dezbinarea societăţii. </p>
<p>Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, i-a replicat că Moldova nu a mers &icirc;nainte deoarece au existat persoane care nu au mers nici &icirc;n st&acirc;nga, nici &icirc;n dreapta. &bdquo;Nu ne daţi lecţii, că noi ştim cine suntem&rdquo;, a declarat Mihai Ghimpu. </p>
<p>La 28 iunie 1940, trupele ruseşti au intrat pe teritoriul Basarabiei, ca urmare a pactului de neagresiune dintre Germania şi Rusia, Ribbentrop-Molotov, &icirc;ncheiat la 23 august 1939. &nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.info-prim.md/?x=&amp;y=47425">Info-Prim Neo</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/liberalii-au-comemorat-iar-comunistii-au-sarbatorit-ziua-de-28-iunie-34987.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ziua ocupaţiei sovietice a fost comemorată de Partidul Liberal</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ziua-ocupatiei-sovietice-a-fost-comemorata-de-partidul-liberal-34983.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ziua-ocupatiei-sovietice-a-fost-comemorata-de-partidul-liberal-34983.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Jun 2012 10:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[ziua ocupatiei sovietice]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ziua-ocupatiei-sovietice-a-fost-comemorata-de-partidul-liberal-34983.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mai mulți membri ai Partidului Liberal au comemorat astăzi Ziua ocupației sovietice - 28 iunie 1940.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Deputați, miniștri, precum și membri de patid au depus flori la Piatra comemorativă &icirc;n memoria victimelor ocupaţiei sovietice, amplasată &icirc;n Piaţa Marii Adunări Naţionale.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1803.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1808.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1813.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1814.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1821.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1826.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1833.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1835.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1844.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1850.jpg" width="460" height="307" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/06-2012/ramin-mazur-1861.jpg" width="460" height="690" alt="" /></p>
<p><strong>Foto: Ramin Mazur<br />
Timpul.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ziua-ocupatiei-sovietice-a-fost-comemorata-de-partidul-liberal-34983.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„După 1940, Moldova noastră s-a transformat într-o „grădină înfloritoare””</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dupa-1940-moldova-noastra-s-a-transformat-intr-o-gradina-infloritoare-12660.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dupa-1940-moldova-noastra-s-a-transformat-intr-o-gradina-infloritoare-12660.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 28 Jun 2010 04:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[deportari]]></category>
		<category><![CDATA[ocupatie]]></category>
		<category><![CDATA[regimul sovietic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dupa-1940-moldova-noastra-s-a-transformat-intr-o-gradina-infloritoare-12660.html/</guid>

					<description><![CDATA[La 26 iunie 1940, comisarul poporului pentru Afaceri Externe al URSS, Veaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului Rom&#226;niei la Moscova un ultimatum prin care cerea &#8222;&#238;napoierea cu orice preţ&#8221;, p&#226;nă la 28 iunie, a Basarabiei şi transferul unei părţi a Bucovinei de Nord, ca mijloc &#8222;de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a Rom&#226;niei&#8221;. Potrivit istoricilor, acest ultimatum a survenit ca urmare a semnării, la 23 august 1939, a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov - tratatul de neagresiune &#238;ntre Germania şi Uniunea Sovietică - şi a Protocolului secret al acestuia, care &#238;mpărţea sferele de influenţă din Europa &#238;ntre cele două puteri imperialiste. Astăzi se &#238;mplinesc 70 de ani de la acel eveniment. Dar autorităţile Federaţiei Ruse, succesoare a URSS, continuă să afirme că 28 iunie este o zi a eliberării Basarabiei.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Decretul, semnat joi de preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, privind  declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice, a  polarizat categoric opiniile vizavi de ceea ce s-a produs exact acum 70  de ani pe teritoriul dintre Nistru şi Prut. Ce spun cei care,  nemijlocit, au realizat politica de expansiune a URSS după 1940? Care  este semnificaţia acestei zile istorice pentru ei? S-a produs sau nu, la  28 iunie 1940, o acţiune de ocupare forţată a Basarabiei de către  Uniunea Sovietică?</p>
<p><strong>Pavel Gladkov,<br />
veteran de război</strong></p>
<p>Venirea  Armatei Sovietice şi retrocedarea Basarabiei, revenirea ei &icirc;n  componenţa Rusiei, a fost o acţiune diplomatică legală, deoarece, după  cum cunoaştem, Basarabia, &icirc;nainte de 1918, făcea parte din Imperiul Rus.  Dacă pe timpul rom&acirc;nilor nu era nicio instituţie de &icirc;nvăţăm&acirc;nt, atunci  pe timpul sovieticilor au apărut universităţi, institute, academie de  ştiinţe, electricitate, radio şi TV. Aceasta a fost o acţiune de  eliberare a teritoriului nostru de forţele rom&acirc;ne.</p>
<p><strong>Lucheria  Repida,<br />
dr. prof., veterană de război</strong></p>
<p>&Icirc;n anul 1940,  autorităţile URSS au cerut Rom&acirc;niei să re&icirc;ntoarcă teritoriul dintre Prut  şi Nistru, ca să nu mai răm&acirc;nă sub conducerea fascistă. Iată de ce a  luat naştere documentul din 26 iunie, iar pe 28 iunie 1940 Rom&acirc;nia şi-a  evacuat armata de pe teritoriul Moldovei, fără a &icirc;nainta pretenţii. De  fapt, ei erau obligaţi &icirc;ncă de mai &icirc;nainte să &icirc;şi evacueze armata, dar  pentru că rom&acirc;nii se pare că aveau intenţia de a-şi menţine influenţa pe  acest teritoriu, nu au plecat. Teritoriul dintre Prut şi Nistru a  aparţinut puterii sovietice. &Icirc;n 1918 rom&acirc;nii au ocupat acest teritoriu,  l-au cucerit &icirc;n mod abuziv. Iar evenimentele de la 28 iunie reprezintă  eliberarea de forţele ocupaţionale rom&acirc;ne. Acest teritoriu a fost at&acirc;ta  timp &icirc;n componenţa Rusiei!</p>
<p><strong>Valeri Garev, <br />
preşedintele  Consiliului municipal Chişinău al veteranilor</strong></p>
<p>Rusia nu a  recunoscut niciodată hotăr&acirc;rea Sfatului Ţării, prezidat de Pan Halippa,  de unire a Basarabiei cu Rom&acirc;nia. Practic, Uniunea Sovietică nu a  recunoscut niciodată hotăr&acirc;rea din 1918, de aceea, la 28 iunie 1940, au  fost negocieri &icirc;ntre cele două părţi şi s-a luat decizia ca Basarabia să  fie re&icirc;ntoarsă &icirc;n componenţa Rusiei. Aşa s-a şi &icirc;nt&acirc;mplat, Armata  Rom&acirc;nă părăsind teritoriile basarabene, iar &icirc;n loc a venit Armata Rusă  p&acirc;nă &icirc;n 1941. Iată &icirc;n 1941 a fost o acţiune de ocupare forţată din  partea rom&acirc;nilor a teritoriului basarabean. </p>
<p><strong>Maria Surovţova,<br />
veterană  a celui de-al Doilea Război Mondial</strong></p>
<p>Despre ce fel de ocupare  forţată vorbiţi? Despre ce invadare poate fi vorba, dacă Moldova  noastră, după anul 1940 şi după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a  transformat &icirc;ntr-o &bdquo;grădină &icirc;nfloritoare&rdquo;, cea mai prosperă republică  din componenţa Uniunii Sovietice. Despre ce invadare poate fi vorba? </p>
<p><strong>Ivan  Lesnic,<br />
invalid de război, profesor universitar.</strong></p>
<p>Cum putem vorbi  despre ocuparea forţată a unui teritoriu, dacă nu a fost tras niciun foc  de armă? Nu a fost ucis niciun soldat al Armatei Sovietice. Nu a fost  ucis niciun soldat al Armatei Rom&acirc;ne. Aceasta a fost o &icirc;nţelegere &icirc;ntre  forţele rom&acirc;ne şi cele sovietice, o &icirc;nţelegere &icirc;n urma căreia teritoriul  dintre Prut şi Nistru a fost retrocedat Uniunii Sovietice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dupa-1940-moldova-noastra-s-a-transformat-intr-o-gradina-infloritoare-12660.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alianţa, între decretul lui Ghimpu, morală, politică şi istorie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 27 Jun 2010 15:20:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[decretul lui Ghipmu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670.html/</guid>

					<description><![CDATA[Moto: &#8222;Democraţia fără presă este inacceptabilă. Democraţia cu presă este insuportabilă&#8221;
(Winston Churchill)]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>1. De ce decretul lui Ghimpu i-a supărat pe ruşi?</strong></p>
<p>Decretul semnat joi  de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, privind declararea zilei de 28  iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice, a provocat reacţii furtunoase  nu numai &icirc;n interior, ci şi &icirc;n exterior. Cum era şi de aşteptat, cel  mai virulent a reacţionat diplomaţia rusă, de parcă respectivul decret  ar viza o gubernie a Rusiei, nu un stat suveran şi independent. Cu ce  i-a deranjat decretul pe ruşi, c&acirc;nd el de fapt nu vine cu nimic nou &#8211;  concluzia despre 28 iunie 1940 ca zi a ocupaţiei sovietice se conţine şi  &icirc;n Declaraţia de Independenţă a R. Moldova? Mai mult, de 20 de ani de  c&acirc;nd există statul independent Republica Moldova, presa şi opinia  publică democratică a marcat ziua de 28 iunie ca zi de doliu naţional.  Ceea ce a făcut Ghimpu e că a &bdquo;sistematizat materialul&rdquo; şi a propus un  plan de acţiuni ce ar despărţi apele şi ar pune capăt ambiguităţilor şi  b&acirc;lb&acirc;ielilor politice pe această temă.</p>
<p>Dacă pe ruşi i-a deranjat  cerinţa tranşantă ca Rusia să-şi retragă trupele şi armamentul de pe  teritoriul R. Moldova, apoi nici această cerinţă nu e nouă. &Icirc;n plus, de  ce uităm că &icirc;n Constituţia noastră există un articol special care  interzice prezenţa trupelor străine pe teritoriul R. Moldova? Sau poate  Ghimpu se face vinovat că, &icirc;n calitatea sa de şef interimar al statului,  cere respectarea acestui stat? Apoi, cerinţa respectivă se  sincronizează şi cu recentele reacţii occidentale &#8211; mă refer, &icirc;n  special, la declaraţia cancelarului Germaniei despre necesitatea  retragerii armatei ruse din Transnistria. Dar şi &icirc;n interior această  cerinţă a fost formulată, nu demult, de către premierul Vlad Filat.  Aşadar, ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat, de ce diplomaţia de la Moscova a reacţionat  at&acirc;t de bolnăvicios, isteric şi obraznic la decretul lui Ghimpu?</p>
<p><strong>2.  Rusia nu renunţă la rolul de &bdquo;jandarm al Europei&rdquo;</strong></p>
<p>Nu s-a &icirc;nt&acirc;mplat  nimic, pur şi simplu, Rusia nu se dezminte pe sine şi, umfl&acirc;ndu-şi  muşchii, dovedeşte că a rămas aceeaşi putere imperială şi că doreşte ca  şi &icirc;n continuare să joace acelaşi rol de &bdquo;jandarm al Europei&rdquo; pe care  l-a jucat Rusia ţaristă. Tonul reacţiilor la decretul lui Ghimpu este la  fel de cinic şi agresiv ca şi ultimatumul lui Molotov din 26 iunie  1940. Deci, reacţia Rusiei nu miră, ea este &bdquo;logică&rdquo; şi &bdquo;firească&rdquo;. Ceea  ce miră cu adevărat este reacţia elitei politice din R. Moldova,  &icirc;ndeosebi, a unor lideri ai Alianţei. Incredibil, dar unii lideri ai AIE  &#8211; Lupu şi Urecheanu &#8211; &icirc;n loc să dea o replică usturătoare diplomaţiei  ruse, au pus la &icirc;ndoială oportunitatea decretului lui Ghimpu. De aici şi  p&acirc;nă la a cere capul lui Ghimpu, cum fac comuniştii, nu e nici măcar un  pas. Astfel, cu sau fără voia lor, poziţia ocupată de ei s-a  sincronizat perfect cu poziţia comuniştilor şi a lui Pasat.</p>
<p>Ruşii,  prin coloana a cincea pe care o au la Chişinău, de mai mult timp &icirc;l  demonizează şi-l satanizează pe Ghimpu, induc opiniei publice ideea că  el ar fi un prostănac analfabet şi bolnav psihic. Este foarte clar că,  prin aceste insinuări şi etichetări injurioase, se urmăreşte scopul de a  umili R. Moldova, cetăţenii ei, dar şi de a distruge Alianţa prin a-i  determina pe Lupu, Urecheanu şi Filat să se distanţeze de Ghimpu. Faptul  că liderii Alianţei nu i-au dat Rusiei replica cuvenită, ci,  dimpotrivă, s-au sincronizat cu poziţia ei, e descalificant, dovedeşte  nu numai oportunism, dar şi un soi ur&acirc;t de laşitate politică şi lipsă nu  numai de demnitate naţională, dar şi de demnitate statală.</p>
<p><strong>3. De ce  s-au supărat pe Ghimpu ceilalţi lideri ai Alianţei?</strong></p>
<p>Eu (dar nu numai  eu) aşa şi n-am &icirc;nţeles cu ce i-a deranjat pe liderii Alianţei decretul  lui Ghimpu. Faptul că 28 iunie 1940 e declarată Zi a ocupaţiei sovietice  sau cerinţa de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova?  Sau faptul că decretul nu a fost coordonat cu ei? Dacă, şi după 20 de  ani de la proclamarea Independenţei R. Moldova (faţă de URSS!!!),  elitele noastre politice continuă să g&acirc;ndească ruseşte &#8211; adică, &icirc;n  termenii diplomaţiei imperiale ruseşti -, &icirc;nseamnă că  lucrurile stau cu  mult mai prost dec&acirc;t s-a crezut, iar schimbarea despre care s-a tot  tr&acirc;mbiţat nu va avea loc &icirc;n cur&acirc;nd.</p>
<p>O precizare de ordin (mai mult)  personal. Anul trecut, susţin&acirc;nd Alianţa, eu am votat şi pentru acest  decret al lui Ghimpu. Sunt un om liber, nu am niciun angajament faţă de  nimeni &#8211; cu excepţia propriilor mele conştiinţe şi biografii &#8211; de aceea,  &icirc;mi permit să nu fiu de acord cu acei lideri care cer anularea  decretului lui Ghimpu. Ce e la mijloc, mă &icirc;ntreb, de ce e determinată  această poziţie: de frica faţă de ruşi, de angajamentele faţă de ruşi,  de un simplu oportunism? Un lucru e evident: cei care atacă decretul şi  cer anularea lui, oric&acirc;te vorbe frumoase ar spune, &icirc;n faptă, se  solidarizează cu Armata Roşie care, pe 28 iunie 1940, intr&acirc;nd cu  tancurile &icirc;n Chişinău, a instalat aici un regim comunist criminal, care a  mutilat fiinţa naţională a acestui popor.</p>
<p>Şi &icirc;ncă o precizare, la  fel de personală. &Icirc;n unele comentarii puse pe post zilele acestea la  &bdquo;Jurnal TV&rdquo; şi &bdquo;Publika TV&rdquo;, partizanii decretului lui Ghimpu au fost  etichetaţi drept &bdquo;extremişti de dreapta&rdquo;. Dacă a te situa pe poziţia  adevărului istoric, dacă a-ţi păstra ne&icirc;ncovoiată şira spinării, dacă a  avea un pic de demnitate naţională &icirc;nseamnă a fi &bdquo;extremist de dreapta&rdquo;,  atunci eu mă m&acirc;ndresc şi accept să port cu demnitate acest nume. Şi &icirc;i  mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a lăsat să devin &bdquo;realist şi pragmatic&rdquo;.</p>
<p><strong>4.  Cum e Tanda aşa e şi Manda</strong></p>
<p>Lui Ghimpu i se reproşează, şi pe bună  dreptate, că nu a coordonat decretul cu ceilalţi lideri ai AIE şi că a  făcut un gest electoral. Da, e adevărat, gestul lui Ghimpu e (şi)  electoral, dar oare acţiunile celorlalţi lideri nu sunt la fel de  electorale? Aceasta, pe de o parte. Pe de alta, ce garanţii existau că,  fiind pus &icirc;n discuţie &icirc;n Parlament, decretul ar fi fost aprobat de  ceilalţi lideri ai AIE? Ghimpu a ştiut foarte bine acest lucru, de aceea  a şi decis să acţioneze cum a acţionat. &Icirc;ntr-un cuv&acirc;nt, toţi sunt o apă  şi un păm&acirc;nt, cum e Tanda aşa e şi Manda &#8211; &icirc;n toate acţiunile tuturor  liderilor Alianţei există ambiţii, calcule electorale şi mult egoism  partinic. Şi acest lucru e firesc. Dar numai p&acirc;nă la un punct, p&acirc;nă la  punctul unde interesul naţional şi demnitatea naţională sunt substituite  de interesele partinice şi electorale. Da, prin acest decret Ghimpu i-a  forţat pe cei trei lideri ai AIE să joace pe terenul şi &icirc;n favoarea  lui. &Icirc;nsă acesta nu e un motiv pentru a nu recunoaşte că pe 28 iunie  1940 a avut loc ocuparea Basarabiei de către URSS şi pentru a nu cere ca  Rusia, succesoarea de drept a URSS, să-şi retragă forţele armate de pe  teritoriul R. Moldova.</p>
<p><strong>&Icirc;n loc de P.S. Cu cine trebuie să lupte  Alianţa?</strong></p>
<p>Ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, are dreptate  c&acirc;nd spune că &bdquo;&icirc;n mai multe societăţi democratice, mai ales &icirc;n cele  post-totalitare, precum e R. Moldova, a existat un raport dificil &icirc;ntre  istorie şi politică&rdquo;. E adevărat, aceasta &icirc;nsă nu &icirc;nseamnă că elitele  noastre politice trebuie să facă politică intr&acirc;nd &icirc;n conflict cu&hellip;  istoria. Dimpotrivă, intr&acirc;nd &icirc;n conflict cu istoria neamului tău, nu  poţi face politică &icirc;n interesul naţional al ţării tale şi, involuntar  poate, o faci &icirc;n interesul altei ţări&#8230; Da, asupra istoriei noastre,  inclusiv asupra zilei de 28 iunie 1940, există şi alt punct de vedere:  că ar fi &bdquo;ziua eliberării de sub jugul Rom&acirc;niei burghezo-moşiereşti&rdquo;,  numai că această viziune e a hoţului care striga &bdquo;prindeţi hoţul!&rdquo;.  Elitele politice, de dragul voturilor, nu trebuie să coboare la nivelul  victimei care-şi adulează călăul. &Icirc;n asemenea cazuri acestea nu mai sunt  elitele naţiunii, ci deşeurile ei. Egoismul politic poate arunca &icirc;n aer  Alianţa, lucru pe care-l visează şi cu ochii deschişi comuniştii şi  Kremlinul care, apropo, niciodată nu şi-a ascuns idiosincraziile faţă de  AIE. Desfacerea Alianţei, &icirc;nsă, &icirc;nseamnă prăbuşirea tuturor proiectelor  politice iniţiate de ea şi sprijinite de Occident. Dacă liderii  Alianţei sunt cu adevărat pragmatici şi realişti şi dacă nu doresc să se  descalifice moral &icirc;n faţa societăţii, ei trebuie să lupte nu cu  decretul lui Ghimpu, ci cu comuniştii, şi să ceară nu anularea  decretului lui Ghimpu, ci &#8211; o dată &icirc;n plus &#8211; retragerea trupelor ruse de  pe teritoriul ţării pe care o conduc.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alianţa, între decretul lui Ghimpu, morală, politică şi istorie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670-2.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670-2.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 27 Jun 2010 15:20:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[decretul lui Ghipmu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670-2.html/</guid>

					<description><![CDATA[Moto: &#8222;Democraţia fără presă este inacceptabilă. Democraţia cu presă este insuportabilă&#8221;
(Winston Churchill)]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>1. De ce decretul lui Ghimpu i-a supărat pe ruşi?</strong></p>
<p>Decretul semnat joi  de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, privind declararea zilei de 28  iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice, a provocat reacţii furtunoase  nu numai &icirc;n interior, ci şi &icirc;n exterior. Cum era şi de aşteptat, cel  mai virulent a reacţionat diplomaţia rusă, de parcă respectivul decret  ar viza o gubernie a Rusiei, nu un stat suveran şi independent. Cu ce  i-a deranjat decretul pe ruşi, c&acirc;nd el de fapt nu vine cu nimic nou &#8211;  concluzia despre 28 iunie 1940 ca zi a ocupaţiei sovietice se conţine şi  &icirc;n Declaraţia de Independenţă a R. Moldova? Mai mult, de 20 de ani de  c&acirc;nd există statul independent Republica Moldova, presa şi opinia  publică democratică a marcat ziua de 28 iunie ca zi de doliu naţional.  Ceea ce a făcut Ghimpu e că a &bdquo;sistematizat materialul&rdquo; şi a propus un  plan de acţiuni ce ar despărţi apele şi ar pune capăt ambiguităţilor şi  b&acirc;lb&acirc;ielilor politice pe această temă.</p>
<p>Dacă pe ruşi i-a deranjat  cerinţa tranşantă ca Rusia să-şi retragă trupele şi armamentul de pe  teritoriul R. Moldova, apoi nici această cerinţă nu e nouă. &Icirc;n plus, de  ce uităm că &icirc;n Constituţia noastră există un articol special care  interzice prezenţa trupelor străine pe teritoriul R. Moldova? Sau poate  Ghimpu se face vinovat că, &icirc;n calitatea sa de şef interimar al statului,  cere respectarea acestui stat? Apoi, cerinţa respectivă se  sincronizează şi cu recentele reacţii occidentale &#8211; mă refer, &icirc;n  special, la declaraţia cancelarului Germaniei despre necesitatea  retragerii armatei ruse din Transnistria. Dar şi &icirc;n interior această  cerinţă a fost formulată, nu demult, de către premierul Vlad Filat.  Aşadar, ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat, de ce diplomaţia de la Moscova a reacţionat  at&acirc;t de bolnăvicios, isteric şi obraznic la decretul lui Ghimpu?</p>
<p><strong>2.  Rusia nu renunţă la rolul de &bdquo;jandarm al Europei&rdquo;</strong></p>
<p>Nu s-a &icirc;nt&acirc;mplat  nimic, pur şi simplu, Rusia nu se dezminte pe sine şi, umfl&acirc;ndu-şi  muşchii, dovedeşte că a rămas aceeaşi putere imperială şi că doreşte ca  şi &icirc;n continuare să joace acelaşi rol de &bdquo;jandarm al Europei&rdquo; pe care  l-a jucat Rusia ţaristă. Tonul reacţiilor la decretul lui Ghimpu este la  fel de cinic şi agresiv ca şi ultimatumul lui Molotov din 26 iunie  1940. Deci, reacţia Rusiei nu miră, ea este &bdquo;logică&rdquo; şi &bdquo;firească&rdquo;. Ceea  ce miră cu adevărat este reacţia elitei politice din R. Moldova,  &icirc;ndeosebi, a unor lideri ai Alianţei. Incredibil, dar unii lideri ai AIE  &#8211; Lupu şi Urecheanu &#8211; &icirc;n loc să dea o replică usturătoare diplomaţiei  ruse, au pus la &icirc;ndoială oportunitatea decretului lui Ghimpu. De aici şi  p&acirc;nă la a cere capul lui Ghimpu, cum fac comuniştii, nu e nici măcar un  pas. Astfel, cu sau fără voia lor, poziţia ocupată de ei s-a  sincronizat perfect cu poziţia comuniştilor şi a lui Pasat.</p>
<p>Ruşii,  prin coloana a cincea pe care o au la Chişinău, de mai mult timp &icirc;l  demonizează şi-l satanizează pe Ghimpu, induc opiniei publice ideea că  el ar fi un prostănac analfabet şi bolnav psihic. Este foarte clar că,  prin aceste insinuări şi etichetări injurioase, se urmăreşte scopul de a  umili R. Moldova, cetăţenii ei, dar şi de a distruge Alianţa prin a-i  determina pe Lupu, Urecheanu şi Filat să se distanţeze de Ghimpu. Faptul  că liderii Alianţei nu i-au dat Rusiei replica cuvenită, ci,  dimpotrivă, s-au sincronizat cu poziţia ei, e descalificant, dovedeşte  nu numai oportunism, dar şi un soi ur&acirc;t de laşitate politică şi lipsă nu  numai de demnitate naţională, dar şi de demnitate statală.</p>
<p><strong>3. De ce  s-au supărat pe Ghimpu ceilalţi lideri ai Alianţei?</strong></p>
<p>Eu (dar nu numai  eu) aşa şi n-am &icirc;nţeles cu ce i-a deranjat pe liderii Alianţei decretul  lui Ghimpu. Faptul că 28 iunie 1940 e declarată Zi a ocupaţiei sovietice  sau cerinţa de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova?  Sau faptul că decretul nu a fost coordonat cu ei? Dacă, şi după 20 de  ani de la proclamarea Independenţei R. Moldova (faţă de URSS!!!),  elitele noastre politice continuă să g&acirc;ndească ruseşte &#8211; adică, &icirc;n  termenii diplomaţiei imperiale ruseşti -, &icirc;nseamnă că  lucrurile stau cu  mult mai prost dec&acirc;t s-a crezut, iar schimbarea despre care s-a tot  tr&acirc;mbiţat nu va avea loc &icirc;n cur&acirc;nd.</p>
<p>O precizare de ordin (mai mult)  personal. Anul trecut, susţin&acirc;nd Alianţa, eu am votat şi pentru acest  decret al lui Ghimpu. Sunt un om liber, nu am niciun angajament faţă de  nimeni &#8211; cu excepţia propriilor mele conştiinţe şi biografii &#8211; de aceea,  &icirc;mi permit să nu fiu de acord cu acei lideri care cer anularea  decretului lui Ghimpu. Ce e la mijloc, mă &icirc;ntreb, de ce e determinată  această poziţie: de frica faţă de ruşi, de angajamentele faţă de ruşi,  de un simplu oportunism? Un lucru e evident: cei care atacă decretul şi  cer anularea lui, oric&acirc;te vorbe frumoase ar spune, &icirc;n faptă, se  solidarizează cu Armata Roşie care, pe 28 iunie 1940, intr&acirc;nd cu  tancurile &icirc;n Chişinău, a instalat aici un regim comunist criminal, care a  mutilat fiinţa naţională a acestui popor.</p>
<p>Şi &icirc;ncă o precizare, la  fel de personală. &Icirc;n unele comentarii puse pe post zilele acestea la  &bdquo;Jurnal TV&rdquo; şi &bdquo;Publika TV&rdquo;, partizanii decretului lui Ghimpu au fost  etichetaţi drept &bdquo;extremişti de dreapta&rdquo;. Dacă a te situa pe poziţia  adevărului istoric, dacă a-ţi păstra ne&icirc;ncovoiată şira spinării, dacă a  avea un pic de demnitate naţională &icirc;nseamnă a fi &bdquo;extremist de dreapta&rdquo;,  atunci eu mă m&acirc;ndresc şi accept să port cu demnitate acest nume. Şi &icirc;i  mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a lăsat să devin &bdquo;realist şi pragmatic&rdquo;.</p>
<p><strong>4.  Cum e Tanda aşa e şi Manda</strong></p>
<p>Lui Ghimpu i se reproşează, şi pe bună  dreptate, că nu a coordonat decretul cu ceilalţi lideri ai AIE şi că a  făcut un gest electoral. Da, e adevărat, gestul lui Ghimpu e (şi)  electoral, dar oare acţiunile celorlalţi lideri nu sunt la fel de  electorale? Aceasta, pe de o parte. Pe de alta, ce garanţii existau că,  fiind pus &icirc;n discuţie &icirc;n Parlament, decretul ar fi fost aprobat de  ceilalţi lideri ai AIE? Ghimpu a ştiut foarte bine acest lucru, de aceea  a şi decis să acţioneze cum a acţionat. &Icirc;ntr-un cuv&acirc;nt, toţi sunt o apă  şi un păm&acirc;nt, cum e Tanda aşa e şi Manda &#8211; &icirc;n toate acţiunile tuturor  liderilor Alianţei există ambiţii, calcule electorale şi mult egoism  partinic. Şi acest lucru e firesc. Dar numai p&acirc;nă la un punct, p&acirc;nă la  punctul unde interesul naţional şi demnitatea naţională sunt substituite  de interesele partinice şi electorale. Da, prin acest decret Ghimpu i-a  forţat pe cei trei lideri ai AIE să joace pe terenul şi &icirc;n favoarea  lui. &Icirc;nsă acesta nu e un motiv pentru a nu recunoaşte că pe 28 iunie  1940 a avut loc ocuparea Basarabiei de către URSS şi pentru a nu cere ca  Rusia, succesoarea de drept a URSS, să-şi retragă forţele armate de pe  teritoriul R. Moldova.</p>
<p><strong>&Icirc;n loc de P.S. Cu cine trebuie să lupte  Alianţa?</strong></p>
<p>Ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, are dreptate  c&acirc;nd spune că &bdquo;&icirc;n mai multe societăţi democratice, mai ales &icirc;n cele  post-totalitare, precum e R. Moldova, a existat un raport dificil &icirc;ntre  istorie şi politică&rdquo;. E adevărat, aceasta &icirc;nsă nu &icirc;nseamnă că elitele  noastre politice trebuie să facă politică intr&acirc;nd &icirc;n conflict cu&hellip;  istoria. Dimpotrivă, intr&acirc;nd &icirc;n conflict cu istoria neamului tău, nu  poţi face politică &icirc;n interesul naţional al ţării tale şi, involuntar  poate, o faci &icirc;n interesul altei ţări&#8230; Da, asupra istoriei noastre,  inclusiv asupra zilei de 28 iunie 1940, există şi alt punct de vedere:  că ar fi &bdquo;ziua eliberării de sub jugul Rom&acirc;niei burghezo-moşiereşti&rdquo;,  numai că această viziune e a hoţului care striga &bdquo;prindeţi hoţul!&rdquo;.  Elitele politice, de dragul voturilor, nu trebuie să coboare la nivelul  victimei care-şi adulează călăul. &Icirc;n asemenea cazuri acestea nu mai sunt  elitele naţiunii, ci deşeurile ei. Egoismul politic poate arunca &icirc;n aer  Alianţa, lucru pe care-l visează şi cu ochii deschişi comuniştii şi  Kremlinul care, apropo, niciodată nu şi-a ascuns idiosincraziile faţă de  AIE. Desfacerea Alianţei, &icirc;nsă, &icirc;nseamnă prăbuşirea tuturor proiectelor  politice iniţiate de ea şi sprijinite de Occident. Dacă liderii  Alianţei sunt cu adevărat pragmatici şi realişti şi dacă nu doresc să se  descalifice moral &icirc;n faţa societăţii, ei trebuie să lupte nu cu  decretul lui Ghimpu, ci cu comuniştii, şi să ceară nu anularea  decretului lui Ghimpu, ci &#8211; o dată &icirc;n plus &#8211; retragerea trupelor ruse de  pe teritoriul ţării pe care o conduc.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alianta-intre-decretul-lui-ghimpu-morala-politica-si-istorie-12670-2.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>28 iunie poate deveni un nou reper pentru democraţia moldovenească</title>
		<link>https://timpul.md/articol/28-iunie-poate-deveni-un-nou-reper-pentru-democratia-moldoveneasca-12548.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/28-iunie-poate-deveni-un-nou-reper-pentru-democratia-moldoveneasca-12548.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Valentina Baciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Jun 2010 07:09:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[28 iunie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[Comisia pentru studierea regimului comunist totalitar]]></category>
		<category><![CDATA[interzicerea simbolicei comuniste]]></category>
		<category><![CDATA[PARLAMENT]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/28-iunie-poate-deveni-un-nou-reper-pentru-democratia-moldoveneasca-12548.html/</guid>

					<description><![CDATA[Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat astăzi un decret prezidenţial prin care propune comemorarea anuală a datei de 28 iunie 1940 ca zi de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice şi a regimului totalitar comunist. 
Conform documentului semnat, la această dată se recomandă   administraţiilor centrale şi celor locale să coboare steagul &#238;n bernă,   să limiteze distracţiile, să ţină un minut de reculegere, iar   instituţiile de &#238;nvăţăm&#226;nt să ţină o oră a Memoriei. 
Totodată,  &#238;n acest an urmează să fie instalată &#238;n centrul Pieţii Marii  Adunări  Naţionale, o piatră de temelie a viitorului monument al  victimelor  ocupaţiei din 28 iunie 1940 şi ale regimului comunist  totalitar.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: larger"><em><strong>Va fi sau nu condamnat comunismul &icirc;n R. Moldova?<br />
28 iunie poate deveni un nou reper pentru democraţia moldovenească</strong></em></span></p>
<p><em>Luni, 28 iunie, se &icirc;mplinesc 70 de ani de la intrarea trupelor sovietice &icirc;n Basarabia, ca urmare a semnării, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov şi a protocolului adiţional secret. &Icirc;n istoriografia rom&acirc;nească această dată se mai numeşte şi Raptul Basarabiei. &Icirc;n premieră, 28 iunie va fi comemorat la nivel oficial la Chişinău. Mai mult, ca un act de reparare istorică, parlamentul, &icirc;ncep&acirc;nd cu ora 10.00, se va &icirc;ntruni &icirc;n şedinţă extraordinară pentru a audia raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist. </em></p>
<p>Amintim că la 14 ianuarie preşedintele interimar Mihai Ghimpu a creat, printr-un decret prezidenţial, Comisia pentru studierea regimului totalitar comunist. La 31 mai aceasta a prezentat preşedintelui interimar propunerile sale, precum şi studiul şi raportul său analitic, &icirc;n total o mie de pagini. Istoricii au propus parlamentului să condamne regimul comunist totalitar &bdquo;pentru că a comis crime &icirc;mpotriva umanităţii şi acte de genocid&rdquo;. De asemenea, au cerut interzicerea, prin lege, a utilizării simbolicii comuniste &icirc;n spaţiile publice, precum şi interzicerea utilizării cuv&acirc;ntului &bdquo;comunist&rdquo; şi a derivatelor lui &icirc;n denumirile de partide, organizaţii de stat şi private. &Icirc;n total, istoricii au făcut 15 propuneri. </p>
<p>Potrivit unui proiect de hotăr&acirc;re de parlament, majoritatea lor au fost acceptate, cu excepţia interzicerii utilizării cuv&acirc;ntului &bdquo;comunist&rdquo; şi a derivatelor lui &icirc;n denumirile de partide. Astfel, se propune ca parlamentul să condamne regimul comunist totalitar, să se interzică utilizarea simbolurilor regimului comunist, să se elaboreze şi să se adopte legea lustraţiei, precum şi o nouă lege cu privire la repunerea deplină &icirc;n drepturi a victimelor regimului comunist, să fie instituită o comisie care să evalueze daunele materiale pricinuite de acel regim, să fie reorganizată, &icirc;n termen de trei luni, arhiva fostului partid comunist &icirc;n Arhiva regimului totalitar comunist, care să preia fondurile din depozitele speciale de stat de la MAI, SIS, MAEIE şi Procuratura Generală. Totodată, guvernul urmează să asigure deschiderea &icirc;n fiecare sat a muzeelor comunismului, să elaboreze editarea unui manual de istorie a regimului totalitar pentru licee şi să asigure finanţarea turnării unui film documentar.</p>
<p>&bdquo;Comisia nu pretinde să formuleze adevărul absolut, dar acesta este adevărul rezultat din studiul documentelor de arhivă. Este greu să rezumi &icirc;n c&acirc;teva cuvinte toate ororile acestui regim. Este un &icirc;nceput bun de distanţare de această perioadă s&acirc;ngeroasă&rdquo;, spunea, la prezentarea raportului, Gheorghe Cojocaru, preşedintele Comisiei.</p>
<p>Ne&icirc;nţelegerile din ultima vreme dintre liderii Alianţei de guvernăm&acirc;nt, dar şi punctele de vedere diferite asupra regimului comunist totalitar fac ca şedinţa de luni să se anunţe ca cel mai serios examen pe care &icirc;l are de susţinut clasa politică moldovenească, după adoptarea Declaraţiei de Independenţă.</p>
<table width="490" cellspacing="1" cellpadding="1" border="1">
<tbody>
<tr>
<td><em><strong>Opinia oamenilor politici</strong></em></p>
<p>            <strong>28 iunie 1940: eliberare sau ocupare?</strong></p>
<p>            <strong>Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al R. Moldova, liderul PL</strong><br />
            Pentru a pune punct odată şi pentru totdeauna şi pentru a nu admite &icirc;n continuare speculaţii despre ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat pe data de 28 iunie 1940 am hotăr&acirc;t să emit un decret. Noi trebuie să cunoaştem adevărul: la 28 iunie 1940 s-a adus cu baioneta şi cu tancul comunismul, cel care ne-a adus unde suntem astăzi. &Icirc;ntruc&acirc;t suntem un stat democratic, ce tinde spre integrare europeană, trebuie să promovăm doar adevărul. Dacă mai ascundem acest adevăr avem toate şansele ca ceea ce a fost &icirc;n 1940 să se mai repete.</p>
<p>            <strong>Vlad Filat, prim-ministrul R. Moldova, liderul PLDM</strong><br />
            Este evident că a fost ocupare. Nu trebuie să ofer argumentări de tot felul. Teritoriul actual al R. Moldova a fost ocupat clar de sovietici.</p>
<p>            <strong>Mircea Snegur, primul preşedinte al R. Moldova</strong><br />
            A fost ocupare. Acum 20 de ani, chiar &icirc;n ziua adoptării Declaraţiei de Suveranitate, noi am condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, &icirc;n consecinţa căruia Moldova sau Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice. </p>
<p>            <strong>Serafim Urecheanu, prim-vicepreşedintele parlamentului, liderul AMN</strong><br />
            &Icirc;ncep&acirc;nd de la 1812, teritoriul actual al Moldovei a fost anexat ilegal de imperiul rus. Chiar dacă &icirc;n acest an de 28 iunie vom audia raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar nu vom putea repara pierderile de vieţi omeneşti. Dar o apreciere a celor &icirc;nt&acirc;mplate este foarte importantă. Fără &icirc;ndoială că regimul comunist totalitar trebuie condamnat. </p>
<p>            <strong>Ion Had&acirc;rcă, preşedintele fracţiunii PL din parlament</strong><br />
            Raptul din vara lui 1940 este rana care ne marchează şi astăzi, fiind &icirc;ntr-un fel suspendaţi &icirc;ntre Est şi Vest. Abia acum Alianţa &icirc;ncearcă, prin cursul ei spre Vest, să repare nedreptăţile istoriei şi &icirc;n sf&acirc;rşit să revenim &icirc;n albia firească a civilizaţiei europene. </p>
<p>            <strong>Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PD</strong><br />
            Este o dată dramatică pentru R. Moldova, poate nu at&acirc;t 28 iunie 1940, c&acirc;t ceea ce a urmat. Nu ştiu ce fel de raport va audia parlamentul, că nu l-am văzut. Mie mi se pare că miroase a campanie electorală. Merită să examinăm trecut comunist foarte serios, să venim cu concluzii clare, cu recomandări care să &icirc;mpace ţară, s-o unească, dar nu ca cineva să c&acirc;ştige cu un procent mai mult ca ceilalţi. </p>
<p>            <strong>Victor Stepaniuc, deputat, &bdquo;Moldova Unită&rdquo;, fost membru al PCRM</strong><br />
            &Icirc;n teza mea de doctor am studiat această problemă. Pentru noi este pozitiv 28 iunie, din cauza că, de bine de rău, acest copil care se numeşte R. Moldova, n-are importanţă &icirc;n ce condiţii s-a născut, dar s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n 1940. Acest stat moldovenesc, pe care &icirc;l avem astăzi şi cu care ne m&acirc;ndrim, a fost restabilit &icirc;n condiţii de suveranitate limitată, &icirc;n condiţii de anumite represiuni şi oprimare, dar totuşi a fost restabilit &icirc;n 1940. Vreau să vă aduc aminte că sovieticii &icirc;n luna iulie 1940, &icirc;n toate localităţile, au făcut aşa-numitele adunări săteşti, &icirc;ntreb&acirc;nd oamenii dacă ar fi de acord să fie făcută o republică moldovenească. Majoritatea au susţinut această idee. Desigur că era o anumită teamă. 28 iunie 1940 nu poate fi considerată strict eliberare at&acirc;ta timp c&acirc;t noi această eliberare practic nu prea am solicitat-o.</p>
<p>            <strong>P.S.</strong> Secretarul general al PCRM, Iurie Muntean, a respins toate apelurile noastre.</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/28-iunie-poate-deveni-un-nou-reper-pentru-democratia-moldoveneasca-12548.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
