<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Academia de Științe a Moldovei &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/academia-de-stiinte-a-moldovei/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 02 Jan 2026 10:08:18 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Academia de Științe a Moldovei &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, declarație comună despre unirea românilor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/academia-romana-si-academia-de-stiinte-a-moldovei-declaratie-comuna-despre-unirea-romanilor.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/academia-romana-si-academia-de-stiinte-a-moldovei-declaratie-comuna-despre-unirea-romanilor.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 02 Jan 2026 10:08:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[academia romana]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=529698</guid>

					<description><![CDATA[Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au emis marți o declarație comună prin care se reafirmă rolul fundamental al instituțiilor academice în consolidarea identității naționale și vorbește despre ”dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului”. Declarația, semnată de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, și președintele Academiei de Științe a Moldovei, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au emis marți o declarație comună prin care se reafirmă rolul fundamental al instituțiilor academice în consolidarea identității naționale și vorbește despre ”dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului”.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Declarația, semnată de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, și președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, scoate în evidență parcursul istoric al Academiei Române, fondată în 1866, care, prin includerea reprezentanților Basarabiei printre membrii săi fondatori, a arătat o „vocație a unității românilor” cu mult înainte de unificarea politică din 1918.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, declarația aduce în prim plan și rolul crucial al Academiei de Științe a Moldovei, înființată în 1961 într-un context istoric dramatic, marcat de consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial și de includerea forțată a Basarabiei în Uniunea Sovietică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În fața unei propagande „nefaste”, așa cum este numită în document, cele două academii subliniază că identitatea românească a populației de pe ambele maluri ale Prutului este un fapt recunoscut. Ele își propun să continue să apere valorile esențiale ale poporului – limba română, istoria și cultura națională – prin cercetări riguroase și dezbateri științifice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică,” se arată în declarație.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cele două instituții se poziționează ca „arhitecți ai unității durabile”, pregătind temelia pentru o viitoare întregire politică a românilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prin responsabilitate, continuitate și fidelitate față de adevăr, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei continuă să reflecte și să construiască zi de zi unitatea poporului român, „spre victoria adevărului, spre gloria și prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">„În acest proces, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza și întregirea politică a tuturor românilor. Astfel, prin responsabilitate, continuitate și fidelitate față de adevăr, cele două academii – Academia Română și Academia de Științe a Moldovei – reflectă vechea unitate a poporului român și o construiesc zi de zi pe cea nouă, spre victoria adevărului, spre gloria și prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni”, se precizează în comunicat.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/academia-romana-si-academia-de-stiinte-a-moldovei-declaratie-comuna-despre-unirea-romanilor.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Academiile de pe ambele maluri ale Prutului: unitatea românească nu mai este doar un proiect politic</title>
		<link>https://timpul.md/articol/academiile-de-pe-ambele-maluri-ale-prutului-unitatea-romaneasca-nu-mai-este-doar-un-proiect-politic.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/academiile-de-pe-ambele-maluri-ale-prutului-unitatea-romaneasca-nu-mai-este-doar-un-proiect-politic.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 02 Jan 2026 08:42:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[academia română]]></category>
		<category><![CDATA[cooperare științifică]]></category>
		<category><![CDATA[identitate românească]]></category>
		<category><![CDATA[Prut]]></category>
		<category><![CDATA[unitate culturală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=529689</guid>

					<description><![CDATA[Identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar dispariția de facto a hotarului artificial dintre România și Republica Moldova reprezintă rezultatul unui proces profund și de durată, nu doar o ambiție politică. Este mesajul central al unei declarații comune semnate de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei. Documentul, intitulat „Academia &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar dispariția de facto a hotarului artificial dintre România și Republica Moldova reprezintă rezultatul unui proces profund și de durată, nu doar o ambiție politică. Este mesajul central al unei declarații comune semnate de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Documentul, intitulat „Academia &#8211; forța spirituală a unității și identității românilor”, subliniază rolul fundamental al celor două academii-surori în procesul de reîntregire spirituală, culturală și științifică. Potrivit semnatarilor, știința și cultura nu cunosc hotare, iar spațiul românesc este unul comun, dincolo de granițele administrative.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Declarația este semnată de Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, care afirmă că apropierea dintre cele două instituții academice nu este conjuncturală, ci o exigență a timpului și parte firească a parcursului european al Republicii Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit documentului, acest proces de apropiere creează temelia unei unități durabile și pregătește cadrul necesar pentru ca, la momentul istoric potrivit, să fie posibilă și o eventuală reîntregire politică. Academiile sunt descrise drept „arhitecți ai unității”, prin cercetare, dezbateri științifice și poziții publice asumate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Textul amintește că Academia Română va împlini în 2026 160 de ani de la înființare, iar printre membrii săi fondatori s-au aflat și reprezentanți ai Basarabiei. De-a lungul istoriei moderne, instituțiile academice au avut un rol esențial în normarea limbii române, cultivarea istoriei naționale și consolidarea identității românești, înainte chiar de realizarea unității politice din 1918.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În același timp, Academia de Științe a Moldovei, creată în 1961 într-un context istoric dificil, a reușit să păstreze și să transmită tradiția științifică și culturală românească, în pofida presiunilor ideologice. Astăzi, cele două academii afirmă deschis că identitatea românească este un adevăr recunoscut și apărat prin cercetare riguroasă și cooperare instituțională.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Academia Română și Academia de Științe a Moldovei își reafirmă angajamentul de a construi un spațiu științific și cultural comun, în care granițele administrative să devină secundare în raport cu adevărul, valoarea și unitatea românească.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/academiile-de-pe-ambele-maluri-ale-prutului-unitatea-romaneasca-nu-mai-este-doar-un-proiect-politic.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au marcat împreună, în premieră, Ziua Limbii Române</title>
		<link>https://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-si-academia-romana-au-marcat-impreuna-in-premiera-ziua-limbii-romane.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-si-academia-romana-au-marcat-impreuna-in-premiera-ziua-limbii-romane.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 31 Aug 2023 13:48:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[academia romana]]></category>
		<category><![CDATA[marcare]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Române]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=499606</guid>

					<description><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au marcat împreună, în premieră, Ziua Limbii Române într-o ședința comună. Evenimentul s-a desfășurat simultan în aula Academiei Române și în Sala Azurie a forului științific de la Chișinău cu prezența fizică, dar și on-line a elitei științifice și culturale de pe ambele maluri ale Prutului, potrivit &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au marcat împreună, în premieră, Ziua Limbii Române într-o ședința comună. Evenimentul s-a desfășurat simultan în aula Academiei Române și în Sala Azurie a forului științific de la Chișinău cu prezența fizică, dar și on-line a elitei științifice și culturale de pe ambele maluri ale Prutului, potrivit <a href="https://moldova1.md/p/15235/academia-de-stiinte-a-moldovei-si-academia-romana-au-marcat-impreuna-in-premiera-ziua-limbii-romane">Moldova1</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Prin asemenea evenimente noi apropiem cele două maluri ale Prutului și creăm un spațiu cultural și științific comun. În suflet cu Eminescu, sub aripa ocrotitoare a limbii române, noi vom reuși să ne impunem în lumea modernă în drumul nostru spre integrarea europeană”, a declarat Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Un mare intelectual și om de stat moldovean ne-a învățat odinioară să dăm mână cu mână cei cu inima română. Noi, cele două academii, o facem astăzi cu sufletul curat gândind doar la adevăr și dreptate”, s-a adresat, de la București, celor prezenți în aulele ambelor academii Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Oamenii de cultură afirmă că în spațiul basarabean bătălia pentru limba română a fost dificilă, iar ziua de 31 august 1989 a rămas în sufletele tuturor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„A fost o bătălie care a durat mai bine de trei ani, din 1986, după Congresul scriitorilor, și până la 31 august 1989, zi în care a fost legiferată limba română și alfabetul latin, dar bătălia a continuat și continuă până astăzi pentru impunerea limbii române în toate sferele vieții”, a declarat acad. Valeriu Matei, director al Editurii Academiei Române.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Este icoana deșteptării noastre, a conștiinței naționale, este icoana care reflectă valorile, culorile, spectrul cela sufletesc de mare amploare și energie, care a dat un semnal întregii lumi că noi nu am murit, nu am plecat”, a spus poetul și politicianul Ion Hadârcă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Savanții de la Chișinău și București au vorbit despre importanța limbii materne.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Generația mea a trecut prin această lipsă de limbă, acest pilon care se cheamă spirit, se cheamă noi înșine. Sărbătoresc această zi nu numai ca sărbătoarea neamului românesc, dar și a mea personală”, afirmă compozitorul academician Eugen Doga.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Cu fiecare acțiune a noastră, ne integrăm din ce în ce mai mult în spațiul comun al nostru care este spațiul culturii, spațiul tradițiilor, istoriei, economiei și spațiul limbii române. Este de fapt ceea ce ne unește cel mai puternic”, a menționat Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La Academia de Științe a fost inaugurat astăzi și Congresul mondial al eminescologilor cu tema „Mihai Eminescu, valoros om de știință”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Om de știință preocupat de mai multe discipline &#8211; matematică, fizică, ceea ce numim noi astăzi studiu interdisciplinar. Organizația Națiunilor Unite a declarat acest deceniu al cunoașterii și cercetării. Iată, noi mergem în acest deceniu cu Eminescu înainte”, a subliniat academicianul Mihai Cimpoi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Congresul eminescologilor va continua la 1 septembrie la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” cu participarea reprezentanților celor două academii, dar și a invitaților de peste hotare.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-si-academia-romana-au-marcat-impreuna-in-premiera-ziua-limbii-romane.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Academia de Ştiinţe a Moldovei caută un candidat la preşedinţie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-cauta-un-candidat-la-presedintie-54726.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-cauta-un-candidat-la-presedintie-54726.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Feb 2014 14:10:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[candidat]]></category>
		<category><![CDATA[președinție]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-cauta-un-candidat-la-presedintie-54726.html/</guid>

					<description><![CDATA[Deşi au rămas mai puţin de două săptăm&#226;ni p&#226;nă la data limită de depunere a dosarelor, nimeni nu s-a &#238;nscris, deocamdată, &#238;n cursa pentru fotoliul de preşedinte al AŞM.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Totuşi, mai mulţi membri ai academiei i-au propus drept candidaţi pe actualul preşedinte, Gheorghe Duca, şi pe academicianul Valeriu Pasat. Duca, &icirc;nsă, spune că nu este &icirc;nc&acirc;ntat de ideea unui nou mandat la c&acirc;rma instituţiei.</p>
<p>Reprezentanţii comisiei de organizare a alegerilor la Academia de Ştiinţe a Moldovei speră ca aproape de data limită de depunere a dosarelor să se &icirc;nscrie &icirc;n cursă mai mulţi candidaţi. </p>
<p>&bdquo;La momentul dat, există doar c&acirc;teva propuneri, dar nu este nici un dosar aplicat. Trei secţii l-au &icirc;naintat pe actualul preşedinte, academicianul Gheorghe Duca, iar la o secţie au fost &icirc;naintaţi Duca şi academicianul Valeriu Pasat&quot;, a menţionat secretarul ştiinţific general al AŞM, Aurelia Hanganu.</p>
<p>Deocamdată nu se ştie dacă Gheorghe Duca va mai putea candida pentru un nou mandat. Asta pentru că noul regulament al Acadmeiei, adoptat &icirc;n 2008, prevede că un preşedinte are dreptul să deţină doar două mandate consecutive. Totuşi, actualul preşedinte al Academiei a fost ales prima dată pentru un mandat de patru ani, &icirc;n conformitate cu vechiul regulament al instituţiei. &Icirc;n aceste condiţii, comisia de organizare a alegerilor a trimis o interpelare Parlamentului, care urmează să se pronunţe dacă are sau nu dreptul Duca să mai candideze.</p>
<p>&quot;Dacă nu se poate, nu este posibil, dacă nu am acest drept să particip, nici nu se va vorbi ca să particip. Eu nu am nici&hellip;să vă spun drept&hellip;dorinţă&hellip;eu nu doresc&quot;, a declarat preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca.</p>
<p>Alegerile preşedintelui Acadmeiei de Ştiinţe vor avea loc pe data de 17 februarie. Noul şef urmează să fie ales de cei 177 de membri ai Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei.&nbsp;</p>
<p><strong>SURSA: <a href="http://www.publika.md/academia-de-stiinte-in-cautarea-unui-presedinte-nimeni-nu-s-a-inscris-deocamdata-in-cursa_1795421.html">PUBLIKA.MD</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-cauta-un-candidat-la-presedintie-54726.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Femeile în cercetare au de ales între ştiinţă şi familie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/femeile-in-cercetare-au-de-ales-intre-stiinta-si-familie-21201.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/femeile-in-cercetare-au-de-ales-intre-stiinta-si-familie-21201.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Nicolae Roibu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 04 Mar 2011 16:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[femei]]></category>
		<category><![CDATA[gender]]></category>
		<category><![CDATA[universitati]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/femeile-in-cercetare-au-de-ales-intre-stiinta-si-familie-21201.html/</guid>

					<description><![CDATA[Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) a făcut o statistică gender &#238;n domeniul ştiinţei.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit acesteia, 186<strong> </strong>de persoane au susţinut tezele de doctor &icirc;n ştiinţe &icirc;n anul 2010, certificate prin diplomele respective ale CNAA. Din acest număr de titulari cu grade ştiinţifice,  ne relatează Tatiana Rotaru, ofiţerul de presă al instituţiei,  98 sunt femei sau 52%. Un alt indicator statistic gender, care ne confirmă că femeile sunt bune nu numai &icirc;n ştiinţă, dar şi &icirc;n calitate de cadre didactice de &icirc;naltă calificaţie &icirc;n instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt superior: anul trecut 60 de reprezentante ale sexului frumos, din 106 de persoane &icirc;n total, au devenit conferenţiari universitari sau 57%.</p>
<p>Referitor la alţi indicatori statistici, care caracterizează avansarea cercetătorilor la un nivel ştiinţific superior, lucrurile se inversează. &Icirc;n 2010 au susţinut tezele de doctor habilitat &icirc;n ştiinţe 22 de persoane, dintre care doar  trei sunt  femei. Din cei 19 profesori universitari, atestaţi de CNAA, numai cinci sunt femei. Din 24 de preşedinţi ai comisiilor de experţi din cadrul CNAA, doar patru sunt femei. Printre cei 100 de membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei avem şi&hellip; două femei. 26 de universităţi de stat şi private sunt conduse de 20 de bărbaţi-rectori şi de&hellip;  6  femei-rectori.</p>
<p>Academicianul Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al RM, a comentat astfel această stare de lucruri: &bdquo;La prima etapă a formării profesionale doamnele şi domnişoarele sunt libere, ele se consacră deplin studiilor universitare şi pregătirii tezei de doctorat. O spun nu din auzite, sunt profesor universitar. Pot să afirm, &icirc;n contextul dat, că la facultăţi, chiar şi la fizică şi matematici, prevalează &icirc;n prezent ca număr fetele; &icirc;n al doilea r&acirc;nd, ele sunt mai s&acirc;rguincioase la &icirc;nvăţătură; &icirc;n al treilea r&acirc;nd, fetele sunt mai perseverente &icirc;n atingerea obiectivelor propuse. C&acirc;t priveşte următoarele etape, avansarea ştiinţifică a multora din ele se opreşte: lideri incontestabili devin bărbaţii. Situaţia poate fi explicată prin următoarele: vine timpul c&acirc;nd domnişoarele inteligente &icirc;şi creează familii, apar copiii şi ele se consacră acestor griji cotidiene, pe care le-a pus-o &icirc;n gene mama-natură&rdquo;.  Dar nu numai prin aceasta se poate explica fenomenul finalizării carierei ştiinţifice a multor doamne cu susţinerea primei teze de doctor, consideră savantul. &bdquo;De regulă, nu va fi sprijinită de soţ &icirc;n aspiraţia ei de a susţine habilitatul, ce necesită mult sacrificiu familial şi profesional. Totodată, şi şefii vor acorda prioritate bărbaţilor, care-s liberi &icirc;n acţiuni şi nu-şi vor lua concediu de boală pentru copiii minori&rdquo;, afirmă el. &Icirc;n general, situaţia femeii &icirc;n cercetare, a specificat &icirc;n &icirc;ncheiere preşedintele CNAA, Valeriu Canţer, reflectă &icirc;n ansamblu tabloul creat pe ţară: puţine femei sunt promovate &icirc;n Guvern, &icirc;n Parlament, la conducerea structurilor din sistemul judiciar etc. Lucrurile, &icirc;n acest sens, ar trebui să se schimbe, exemple pozitive avem destule &icirc;n statele europene avansate ca Finlanda, Suedia, Danemarca ş.a.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/femeile-in-cercetare-au-de-ales-intre-stiinta-si-familie-21201.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un german a devenit membru de onoare al AŞM</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-german-a-devenit-membru-de-onoare-al-asm-21194.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-german-a-devenit-membru-de-onoare-al-asm-21194.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Nicolae Roibu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 04 Mar 2011 14:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[electronica]]></category>
		<category><![CDATA[Hans Ludwig Hartnagel]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-german-a-devenit-membru-de-onoare-al-asm-21194.html/</guid>

					<description><![CDATA[Savantul Hans Ludwig Hartnagel este primul german, care a fost ales recent &#238;n calitate de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. &#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Născut la 9 ianuarie 1934 &icirc;n Ernsthofen, Germania, a absolvit &icirc;n 1960 Universitatea Tehnică din Aachen, Germania de Vest, obţin&acirc;nd gradul ştiinţific de doctor la Universitatea din Sheffild, Anglia, &icirc;n 1964. &Icirc;n continuare a activat la Compania Telefunken din Ulm, Germania, la Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Villeurbanne, Franţa, şi la Universitatea din Sheffild, Anglia, unde a demarat cariera sa ştiinţifică. O altă treaptă &icirc;n ascensiunea lui profesională: &icirc;n ianuarie 1971 a devenit profesor &icirc;n inginerie electronică la Universitatea din Newcastle, Anglia, unde a fondat un Centru de tehnologii noi &icirc;n semiconductori. &Icirc;n 1978 revine &icirc;n ţară, unde activează &icirc;n calitate de profesor &icirc;n electronica de frecvenţe &icirc;nalte la Universitatea Tehnică din Darmstadt. Aici, &icirc;n Germania, a elaborat numeroase concepte şi tehnologii noi pentru micro- şi opto-electronică. A ajuns şi &icirc;n Japonia, unde a activat &icirc;ntr-un laborator de electrotehnică. Apoi a zburat peste ocean, &icirc;n SUA, pentru a realiza cercetări &icirc;n Laboratorul de Aviaţie din Dayton. &Icirc;n calitate de consultant-şef, a participat la implementarea diferitor proiecte finanţate de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, unul dintre care a vizat dezvoltarea microelectronicii &icirc;n India. </p>
<p>Despre aceste şi alte detalii a relatat la Adunarea generală a membrilor AŞM, &icirc;n tradiţionalul Laudatio, m.c. Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM.</p>
<p>Este inestimabilă contribuţia prof. Hartnagel adusă la dezvoltarea  cercetării &icirc;n Republica Moldova. Legăturile de cooperare au fost iniţiate &icirc;ncă &icirc;n anii 80  de regretatul academician Sergiu Rădăuţanu,  pentru ca peste un deceniu şi ceva prof. Hartnagel să fie printre organizatorii primului Simpozion NATO la Chişinău şi printre promotorii unor proiecte ştiinţifice importante, susţinute de Comitetul pentru Ştiinţă NATO şi de alte structuri financiare din Occident. Pe parcursul anilor au fost organizate simpozioane ştiinţifice bilaterale at&acirc;t la Darmstadt, c&acirc;t şi la Chişinău, cercetătorii moldoveni, beneficiind de donaţii de utilaj tehnologic. Contactele, iniţiate de peste trei decenii, au rezultat cu lansarea programelor de proiecte comune moldo-germane de cercetare, contractul de colaborare fiind semnat la Bonn de către preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-german-a-devenit-membru-de-onoare-al-asm-21194.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cine ameninţă securitatea naţională a R. Moldova?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cine-ameninta-securitatea-nationala-a-r-moldova-16452.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cine-ameninta-securitatea-nationala-a-r-moldova-16452.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Nicolae Roibu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 Oct 2010 13:27:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[CONFERINȚĂ]]></category>
		<category><![CDATA[securitate naţională]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cine-ameninta-securitatea-nationala-a-r-moldova-16452.html/</guid>

					<description><![CDATA[Zilele acestea, şi-a ţinut lucrările conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul &#8222;Securitatea naţională a Republicii Moldova &#238;n contextul geopolitic european&#8221;, organizată de Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Aacademiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). ]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;&Icirc;n ultimul timp, institutul nostru &icirc;ncearcă să abordeze aspecte ale  problematicii sociopolitice şi relaţiilor internaţionale. Acestea  reprezintă puncte de reper &icirc;n examinarea problemelor de ordin stringent.  Problematica securităţii naţionale &ndash; tema dezbaterilor de astăzi &ndash;  necesită o fundamentare de ordin ştiinţific&quot;, a menţionat la deschiderea  manifestării dr. hab. Victor Moraru, directorul institutului.</p>
<p>&Icirc;n  mesajul său de salut, acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, a felicitat  participanţii prezenţi la Academie cu &icirc;nceperea conferinţei  ştiinţifice, pe oaspeţii sosiţi din Rom&acirc;nia, Ucraina, Spania şi le-a  urat tuturor succese la realizarea programului ei de lucru. &Icirc;n  particular, vorbitorul a subliniat oportunitatea trecerii de la  declaraţii la recomandări concrete pe domenii, care ar ajuta guvernarea  &icirc;n elaborarea politicilor de stat. Dintre obiectivele recente, realizate  de savanţi cu privire la securitatea economică, preşedintele AŞM a  menţionat Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional şi  cele 100 de inovaţii şi tehnologii performante ale cercetătorilor  autohtoni, &icirc;n baza cărora ar putea fi organizate noi &icirc;ntreprinderi mici  şi mijlocii. Această experienţă e cunoscută de toată lumea &ndash; forţa  motrice a oricărei economii este antreprenoriatul, a specificat &icirc;n  &icirc;ncheiere acad. Gheorghe Duca.</p>
<p>Viceprim-ministrul Victor Osipov,  responsabil pentru reintegrarea ţării, a evidenţiat eforturile  Institutului Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM &icirc;n  identificarea unor probleme ce ţin de securitatea ţării, ceea ce este  extrem de important. &bdquo;Guvernarea are nevoie de analize şi sondaje  politice. Dar, totodată, trebuie să cunoaştem de ce resurse şi  capacităţi umane dispunem, care este calea, metodologia, ce  instrumentele ştiinţifice şi economice vom aplica &icirc;n realizarea  obiectivelor propuse. Guvernarea are mandatul delegat de societate şi ea  va ţine cont de aceste recomandări&rdquo; a mai spus el.</p>
<p>&Icirc;n continuare,  s-a desfăşurat sesiunea plenară, &icirc;n cadrul căreia au prezentat rapoarte  ştiinţifice dr. Victor Juc, Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe  Politice al AŞM; prof. univ. dr. Constantin Moştoflei, Bucureşti,  Rom&acirc;nia; prof. I.M. Varzari, Kiev, Ucraina; prof. univ., dr. hab. Victor  Saca, Universitatea de Stat din Moldova ş.a. Astfel, primul vorbitor,  dr. Victor Juc, &icirc;n raportul &bdquo;Oportunităţi şi alternative de consolidare a  securităţii naţionale a Republicii Moldova&rdquo; a menţionat că securitatea  naţională a ţării noastre este supusă permanent ameninţărilor,  riscurilor şi vulnerabilităţilor, ele fiind alimentate de mai mulţi  factori. Unii dintre ei: Republica Moldova este tratată de Federaţia  Rusă ca un spaţiu al zonei sale de influenţă şi interes geopolitic, ea  dispun&acirc;nd de mai multe p&acirc;rghii de presiune şi intimidare; tergiversarea  soluţionării definitive a conflictului transnistrean constituie un  impediment esenţial &icirc;n libertatea de acţiuni şi &icirc;n realizarea  intereselor naţionale ale ţării; dependenţa unilaterală de o singură  sursă de aprovizionare cu agenţi energetici; orientarea aproape  unilaterală spre pieţele tradiţionale de desfacere a mărfurilor şi  produselor din Republica Moldova etc. &Icirc;n acest context, raportorul a  punctat şi recomandări, reieşind din studiile efectuate, care ar putea  contribui la ameliorarea situaţiei descrise.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cine-ameninta-securitatea-nationala-a-r-moldova-16452.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Maria Bieşu &#8211; vocaţie şi destin artistic”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/maria-biesu-vocatie-si-destin-artistic-15381.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/maria-biesu-vocatie-si-destin-artistic-15381.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Nicolae Roibu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Sep 2010 13:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Academia de Științe a Moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[lansare de carte]]></category>
		<category><![CDATA[Maria Bieșu]]></category>
		<category><![CDATA[vocatie si destin artistic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/maria-biesu-vocatie-si-destin-artistic-15381.html/</guid>

					<description><![CDATA[Marţi, la 14 septembrie curent, cu &#238;ncepere de la ora 15.00, &#238;n Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, va fi lansată monografia colectivă &#8222;Maria Bieşu, vocaţie şi destin&#8221;.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Evenimentul se &icirc;nscrie plenar &icirc;n programul Festivalului internaţional al vedetelor de operă şi balet &quot;Invită Maria Bieşu&quot;, ediţia a XVIII-a.  Pregătit de Centrul Studiul Artelor al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, volumul a apărut &icirc;n prestigioasa colecţie de carte &bdquo;Academica&rdquo;, a şaptea la număr, la &Icirc;.S. Firma editorial-poligrafică &bdquo;Tipografia Centrală&rdquo;. Coordonator şi redactor ştiinţific este dr. Violina Galaicu, responsabil de ediţie &#8211; dr. hab. Aurelian Dănilă.<br />
Lucrarea are un cuv&acirc;nt introductiv &bdquo;Har, perseverenţă, sacrificiu&hellip;&rdquo;, semnat de acad. Gheorghe Duca şi o prefaţă scrisă de compozitorul academician Eugen Doga &bdquo;Un vis divin &icirc;mplinit.</p>
<p>Monografia constă din trei părţi: partea I este cea ştiinţifică &ndash; &bdquo;Studii. Sinteze. Interpretări&rdquo;; partea a II-a a inclus &bdquo;Opinii. Reflecţii. Mărturii&rdquo;, materiale scrise de interpreţi vocali, compozitori, dirijori, scriitori,  iar cea de-a III-a, &icirc;ntitulată &bdquo;Primadona &icirc;n imagini&rdquo;, prezintă un emoţionant album al c&acirc;ntăreţei, av&acirc;ndu-l &icirc;n calitate de director de imagine pe Mihai Pot&acirc;rniche.<br />
Volumul, ca studiu complex, este &icirc;nsoţit şi de o bibliografie, discografie, spectacologie, filmografie, iconografie, ceea ce sporesc valoarea lucrării lansate. Este un veritabil cadou pentru cititori şi discul plasat &icirc;n buzunăraşul cărţii cu lucrări interpretate de Maria Bieşu.<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/maria-biesu-vocatie-si-destin-artistic-15381.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
