<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>alexandru mironov &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/alexandru-mironov/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 06 May 2022 08:35:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>alexandru mironov &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Basarabenii din sportul românesc (VI): Alexandru Mironov</title>
		<link>https://timpul.md/articol/basarabenii-din-sportul-romanesc-vi-alexandru-mironov-83991.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/basarabenii-din-sportul-romanesc-vi-alexandru-mironov-83991.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Octavian Țîcu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Dec 2015 06:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru mironov]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[Jurnalist]]></category>
		<category><![CDATA[sport]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/basarabenii-din-sportul-romanesc-vi-alexandru-mironov-83991.html/</guid>

					<description><![CDATA[<strong>Motto:</strong><br />
<br />
&#8222;Deşi eram foarte mic, am &#238;ncă amintirea familiei la care am stat &#238;n Geoagiu, care avea o casă l&#226;ngă apa Mureşului. Este imaginea unui moment &#238;n care vine jandarmul, care-i căuta pe basarabeni&#8230; Mama stătea l&#226;ngă icoană, &#238;n genunchi, ca o icoană. Cu candela aprinsă şi cu fratele meu cel mic &#238;n braţe.&#160;&#160;Jandarmul a venit, a intrat, a văzut şi s-a făcut că nu vede&#8230;&#8221;<br />
(Alexandru Mironov)&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ca și &icirc;n cazul lui Ioan Chirilă, personalitatea acestui descendent din părțile noastre nu aparține doar (și &icirc;n exclusivitate) lumii sportului. Mai degrabă este dovada unei multidimensionalități specifică &icirc;n general unor oameni talentați care sunt buni la toate, iar latura sportivă &icirc;ntregește această armonie a omului antic. </p>
<p>Matematicianul şi jurnalistul de ştiinţă Alexandru Mironov, perceput de tot rom&acirc;nul drept &bdquo;părintele&rdquo; jurnalismului de anticipaţie, s-a născut la 27 ianuarie 1942, la Vertiujeni, judeţul Soroca, pe atunci, &icirc;n Rom&acirc;nia, astăzi &icirc;n R. Moldova (r-nul Florești). A făcut şcoala primară şi liceul la Iaşi, a continuat la Craiova. Are la bază Facultatea de Matematică, Universitatea Bucureşti, iar ca profesor de matematică a &icirc;nceput la Craiova. &Icirc;ntre 1973-1976, a demonstrat că &bdquo;limbajul&rdquo; matematicii poate fi &icirc;nţeles şi la celălalt capăt al lumii, &icirc;n Maroc, unde a ajuns printr-un &bdquo;proiect guvernamental de schimb educaţional&rdquo;, la Liceul Omar Ibn Abdelayiy, Qujda. &Icirc;n 1979, a păşit &icirc;n redacţia revistei &bdquo;Ştiinţă şi Tehnică&rdquo;, iar &icirc;n prezent este coordonatorul periodicului şi realizatorul unei pagini de ştiinţă la ziarul &bdquo;Cronica Rom&acirc;nă&rdquo;. Alexandru Mironov a animat tinereţea rom&acirc;nilor cu &bdquo;Ştiinţă şi imaginaţie&rdquo;, prima emisiune de gen la TVR. A făcut trei emisiuni la TV Rom&acirc;nia de M&acirc;ine: &bdquo;Deschide cartea&rdquo;, &bdquo;Ştiinţă şi Spiritualitate&rdquo; și &bdquo;Telemagia&rdquo;.</p>
<p>Din acelaşi an, a devenit o voce distinctă a Radioului Naţional, unde a prezentat (p&acirc;nă &icirc;n 2000) mai multe emisiuni de ştiință, tehnică şi anticipaţie. &Icirc;ntre 1991-1993, a fost purtătorul de cuv&acirc;nt al preşedintelui Ion Iliescu, iar &icirc;ntre 1993-1996 a fost ministru al Tineretului şi Sportului. Din 1 februarie 2001 este secretar al Comisiei Naţionale UNESCO din Rom&acirc;nia.</p>
<p>&bdquo;Enigmatic, Păm&acirc;ntul&rdquo; (1997), best seller cu două reeditări, &bdquo;Proiecte planetare&rdquo; (coautor Alexandru Boiu, 1987), &bdquo;&Icirc;nt&acirc;mplări din Mileniul III&rdquo; (1987), &bdquo;Laboratoarele lumii&rdquo; (1992), &bdquo;&Icirc;n direct cu NASA&rdquo; (2006), &bdquo;Lumea după Google&rdquo; sunt doar c&acirc;teva titluri ale cărţilor ştiinţifice publicate. Este autor şi coautor al 25 de analogii SF şi almanahuri de ştiinţă, a publicat peste 3.000 de articole de presă şi a realizat cam tot at&acirc;tea emisiuni de radio şi televiziune. A fost vicecampion naţional la scrimă, fost președinte, iar acum este preşedinte de onoare al Federaţiei Rom&acirc;ne de Scrimă şi preşedintele Fundaţiei SocRATE. </p>
<h1>Originile basarabene</h1>
<p>Despre Basarabia și locurile unde s-a născut nu &icirc;și amintește nimic, dar lăsăm să ne vorbească chiar el: &bdquo;Aveam cam un an, fratele meu de abia se născuse, am prins refugiul, &icirc;n anul 1944. Despre acest episod din viaţa noastră am aflat de la părinţi. Rom&acirc;nii nu mai ştiu astăzi, dar 800.000 de refugiaţi din Basarabia au trecut &icirc;n timpul celor două refugii &icirc;n Rom&acirc;nia, după cedarea Basarabiei la Tratatul Molotov-Ribbentrop (semnat &icirc;ntre Stalin şi Hitler, la 23 august 1939). Bunicul dinspre tată era un om foarte bogat. Şi după acea &icirc;nţelegere istorică, dintre cei şase fraţi ai tatălui meu, doi fraţi au fost duşi &icirc;n Siberia, alţi doi &icirc;n etapa următoare au fost ucişi, iar doi au fugit &icirc;n Rom&acirc;nia, &icirc;ntre care şi tatăl meu. Pe fondul acestor nedreptăţi, care s-au declanşat prin anul 1940, tatăl meu &#8211; care era administratorul fermei locale de pe Domeniile Regale, folosită de Facultatea de Agronomie Iaşi &#8211; a urcat toată averea familiei, bani, recolte &icirc;n care, şi le-a trecut Prutul. Ştiu asta din povestirea părinţilor. Noi, eu şi fratele meu, am trecut &icirc;n Rom&acirc;nia cu mama, &icirc;n vagoane şi eram foarte mici. Fiecare familie ştia foarte bine unde se va aşeza, iar cel care a avut un rol deosebit şi care a controlat foarte bine acest refugiu a fost mareşalul Antonescu&rdquo;.</p>
<p>După o deplasare de c&acirc;teva săptăm&acirc;ni, traşi mereu pe linia moartă, au ajuns pe undeva pe l&acirc;ngă Geoagiu. După cum relatează, atunci, basarabenii au fost trimişi la adăpost &icirc;n Hunedoara, &icirc;n jurul Geoagiului, la Zalău &#8211; judeţul Sălaj, &icirc;n judeţele Olt şi Gorj. Din cei 800.000 de basarabeni refugiaţi, vreo 200.000 au fost &bdquo;recuperaţi&rdquo; de sovietici şi duşi direct &icirc;n Siberia. Deşi era foarte mic, are &icirc;ncă amintirea familiei la care a stat &icirc;n Geoagiu, care avea o casă l&acirc;ngă apa Mureşului. Este imaginea unui moment &icirc;n care vine jandarmul, care-i căuta pe basarabeni&hellip; Mama lui stătea l&acirc;ngă icoană, &icirc;n genunchi, ca o icoană. Cu candela aprinsă şi cu fratele meu cel mic &icirc;n braţe. Jandarmul a venit, a intrat, a văzut şi s-a făcut că nu vede&hellip;A fost &icirc;ntre cei care au scăpat şi pentru că tatăl său era un om foarte respectat şi foarte cunoscut la Facultatea de Agronomie. C&acirc;nd lucrurile s-au mai liniştit, tata a şi fost chemat şi i s-a oferit acelaşi post, tot pe domeniile regale, tot la ferma experimentală a Facultăţii de Agronomie: &icirc;nt&acirc;i &icirc;n Zorleni, B&acirc;rlad, apoi, la Ezăreni-Iaşi, de unde au plecat la Craiova.</p>
<p>După 1990, cineva le-a trimis din Siberia un act de la OSIM-ul vremii, de prin anii 1920, c&acirc;nd Basarabia revenise la Rom&acirc;nia, după actul istoric de la 1 decembrie 1918. Era o licenţă pe numele bunicului său, boierul Iustin Mironov, care inventase nişte mori plutitoare, avea douăsprezece mori plutitoare. Nistrul este o apă foarte repede şi morile erau aruncate noaptea şi duse &icirc;n mijlocul fluviului. Părinţii nu i-au povestit acestea deoarece se temeau. După ce a primit copia acelui act, a dus-o la Federaţia de Modelism, care i-a şi făcut un model, o machetă a morii bunicului său, pe care o ține acasă.</p>
<p>Rădăcinile boiereşti nu au fost motiv pentru ca viaţa să vă fie prea bl&acirc;ndă. A plătit taxe şcolare &icirc;n timpul liceului, fiindcă venea dintr-o familie bogată şi, &icirc;n plus, era şi basarabean, iar &icirc;n mentalul de atunci un basarabean fugit era &bdquo;un inamic&rdquo;. Dar a venit un moment c&acirc;nd lucrurile s-au mai liniştit şi c&acirc;nd am &icirc;nceput, era &icirc;n timpul liceului, să facă sport.</p>
<h1>Cariera și implicarea sportivă</h1>
<p>De mic copil nu și-a imaginat să facă altceva dec&acirc;t Facultatea de Educaţie Fizică. Aşa am descoperit plăcerea pentru spadă, care a venit ca rezultat al preocupării pentru&hellip;literatură. După cum mărturisește: &bdquo;&Icirc;n clasa a V-a, pionierii foarte buni la &icirc;nvăţătură trebuiau să aibă grijă de elevii care nu &icirc;nvăţau foarte bine. Eu eram bun la aritmetică şi am fost &icirc;ndrumat să fac lecţiile cu vecinul meu de stradă, Mircea Alecu. Şi cum noi nu mai aveam nimic &icirc;n casă, nicio carte de citit &#8211; doar c&acirc;teva obiecte de mobilier, restul v&acirc;nduseră tot părinţii ca să supravieţuim &#8211; am găsit la colegul meu o bibliotecă deosebită. Mama acelui coleg mi-a dat să citesc &bdquo;Cei trei muschetari&rdquo; şi &bdquo;Contele de Monte Cristo&rdquo; de Alexandre Dumas. Am citit şi am luat foc. Am zis: trebuie să &icirc;nvăţ să fac şi eu ca d&rsquo;Artagnan. Am alergat pe străzile din Craiova şi am găsit Clubul de scrimă &bdquo;Voinţa&rdquo;, aşa se chema&hellip; Acolo, un italian bătr&acirc;n dădea lecţii de spadă la patru copii. M-am dus, i-am spus că vreau şi eu şi, cum se &icirc;nt&acirc;mplă, am adunat toţi copiii de pe strada mea, inclusiv pe fratele meu. Cei mai mulţi s-au lăsat de acest sport nobil, &icirc;nsă dintre cei care au rămas cu mine, unul a ajuns antrenorul echipei naţionale de scrimă, altul antrenor federal, fratele meu trăieşte de mulţi ani, &icirc;n Franţa, din scrimă; apoi, directorul Centrului Olimpic de Scrimă de la Craiova, antrenor la o echipă care a fost ani la r&acirc;nd campioană mondială.  Am făcut scrimă din dorinţa de a-i &bdquo;bate&quot; pe cei care ne făceau rău, doar pentru că deţineau puterea. &Icirc;ntre 1964 și 1970 am fost component al echipei naționale de scrima&rdquo;. </p>
<p>Practicanți ai scrimei, Alexandru Mironov, Mircea Alecu și Dumitru Popescu, erau numiți &icirc;n tinerețe &bdquo;Cei trei muschetari craioveni&ldquo;, fiind modele de cinste și corectitudine, extrem de dedicați profesiei, iubiți și respectați. Acum au rămas doar doi muschetari, după ce &bdquo;Porthos&ldquo;, așa cum &icirc;și spunea regretatul Dumitru Popescu, a trecut &icirc;n lumea celor drepți, la 2 iunie 2015. </p>
<p>&Icirc;mpreună au făcut o echipă formidabilă, a fost o prietenie care a dat sportului rom&acirc;nesc și lumii sportive internaționale mari spadasini. Pe timpurile c&acirc;nd era președinte al Federației de Scrimă, echipa feminină de spadă a Rom&acirc;niei, condusă de Dan Podeanu, dar la care au contribuit din plin Dumitru Popescu și Mircea Alecu, a ieșit multiplă campioană mondială și europeană. Sala de la &bdquo;Trișcu&rdquo; din Craiova, unde s-a format această echipă, a fost făcută cu efortul comun al celor trei prieteni, care chiar și după jumate de secol n-au renunțat la visul lor de a avea o sală performantă &icirc;n Bănie. &Icirc;n iunie 2015 Alexandru Mironov a primit titlul de Cetățean de Onoare al Craiovei și spune că activitatea din scrimă este o latură importantă a existenței sale. &bdquo;Valoarea mea ca și cetățean al Craiovei se datorează și faptului că lumea scrimei a lucrat at&acirc;t de bine. Este una din laturile activității mele și am și găsit un mediu penetrabil la idei noi, atent, prietenos&rdquo;. </p>
<p>&Icirc;ntre 1993 și 1996 A. Mironov a fost ministru al Tineretului și Sportului, loc unde a ținut să aplice lucruri care &icirc;l definise ca savant și om de știință. A simțit că lumea, cumva, &icirc;ncepe să se ducă spre nivelul minimei rezistențe și a &icirc;nființat 15 programe naționale prin care &icirc;ncuraja diversele grupuri de intelectuali tineri să se implice &icirc;n activități educaționale. De pildă, Știința XXI era o programă de educație științifică și a &icirc;ncurajat crearea &icirc;n mai multe județe a Cluburilor-Cenacluri de Știință. </p>
<p>Dincolo de aceste aspecte sportive, bogata sa operă literară și jurnalistică l-a făcut membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Rom&acirc;nia, iar ca unul din cunoscuții creatori de futurism &icirc;n Rom&acirc;nia a fost vicepreşedintele Societăţii Europene de Science Fiction, &icirc;ntre 1994-1998 şi 2000-2001.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/basarabenii-din-sportul-romanesc-vi-alexandru-mironov-83991.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
