<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>alexandru tanase &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/alexandru-tanase-5/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 22 Sep 2026 15:47:26 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>alexandru tanase &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Alexandru Tănase: Circa unul din șapte locuitori ai regiunii transnistrene s-a prezentat la vot</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-circa-unul-din-sapte-locuitori-ai-regiunii-transnistrene-s-a-prezentat-la-vot.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-circa-unul-din-sapte-locuitori-ai-regiunii-transnistrene-s-a-prezentat-la-vot.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2026 15:47:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[alegeri in rusia]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru tanase]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Tiraspol]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=544772</guid>

					<description><![CDATA[Fostul președinte al Curții Constituționale a Moldovei, Alexandru Tănase, a analizat rezultatele votului locuitorilor din Transnistria la alegerile din Duma de Stat a Rusiei, pe care autoritățile locale le învinovățesc pentru „sprijinul masiv pentru Federația Rusă în rândul locuitorilor din regiune”. Expertul a scris pe pagina sa de Facebook că, conform datelor administrației transnistrene (care &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Fostul președinte al Curții Constituționale a Moldovei, Alexandru Tănase, a analizat rezultatele votului locuitorilor din Transnistria la alegerile din Duma de Stat a Rusiei, pe care autoritățile locale le învinovățesc pentru „sprijinul masiv pentru Federația Rusă în rândul locuitorilor din regiune”.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Expertul a scris pe pagina sa de Facebook că, conform datelor administrației transnistrene (care nu pot fi verificate), la vot au participat 51.092 de persoane. Dintre acestea, 39.733, sau 77,76%, ar fi votat pentru Rusia Unită.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Populația malului stâng al Nistrului și a Benderului este de aproximativ 367.000 de locuitori. În Tiraspol, un oraș cu o populație de aproximativ 129.000 de locuitori, au votat 21.640 de persoane. Aceasta reprezintă aproximativ 16,7% din populația orașului. În Bender, din aproximativ 86.000 de locuitori, au votat 10.503. Aceasta reprezintă aproximativ 12,2%. În Râbnița, din aproape 42.000, au votat 4.845. Aceasta reprezintă aproximativ 11,6%. Desigur, nu este vorba doar de prezența la vot. Printre locuitorii de pe malul stâng se numără și copii, și există și persoane fără cetățenie rusă. Dar cifrele sunt totuși utile. Mai ales când începi să auzi despre dragostea națională, istorică și aparent ereditară a Transnistriei pentru Rusia”, a remarcat avocatul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El a menționat că, dacă luăm în considerare întreaga populație a regiunii, rezultă că „după mai bine de 30 de ani de construire a Lumii Ruse, echivalentul a aproximativ unul din șapte locuitori ai regiunii s-a prezentat la vot pentru parlamentul rus”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tănase a comparat rezultatele referendumului constituțional din Moldova din 2024.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„La acea vreme, 15.526 de alegători din regiunea transnistreană au participat la vot, 5.813 dintre aceștia votând pentru integrarea europeană. Mai mult, nimeni nu a deschis cu grijă secții de votare în apropierea caselor lor pentru acești oameni. Au fost nevoiți să se deplaseze pe malul drept pentru a vota”, și-a amintit Tănase.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Comentând rezultatele votului, el a menționat că numărul alegătorilor reprezintă doar aproximativ 14% din populația totală a regiunii, în timp ce 39.733 de voturi pentru Rusia Unită reprezintă aproximativ 10,8%.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Zece, opt procente. Ce puteți spune? După mai bine de treizeci de ani de prezență militară rusă și control complet asupra regiunii. După treizeci de ani de propagandă rusească. După distribuirea pașapoartelor rusești. După canalele de televiziune rusești. După nostalgia sovietică cultivată cu grijă. După ce miliarde de metri cubi de gaze s-au transformat într-un instrument politic. După toate acestea &#8211; 10,8% din populația regiunii, tradusă în voturi pentru Rusia Unită”, a scris Tănase.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, el a menționat că cele 51.000 de persoane care au participat la alegeri „sunt o cifră care seamănă suspect nu cu „poporul Transnistriei”, ci cu perimetrul social care susține regimul transnistrean: oficiali, forțe de securitate, personal militar, angajați ai numeroaselor structuri de stat, familii dependente de buget și întreaga periferie care deservește acest mecanism.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Nu pretind că este vorba de aceleași 51.092 de persoane &#8211; nu avem astfel de statistici. Dar coincidența este aproape literară. Și dacă priviți aceste cifre în acest fel, imaginea devine și mai izbitoare: la alegerile statului patron au participat în principal cei care beneficiază direct de sistemul pe care l-a creat. O parte semnificativă a restului locuitorilor din regiune pur și simplu nu s-a prezentat”, a concluzionat Tănase.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-circa-unul-din-sapte-locuitori-ai-regiunii-transnistrene-s-a-prezentat-la-vot.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alexandru Tănase, despre scandalul privind demisia Cristinei Pereteatcu: Trebuia eliberat locul pentru numirea Carolinei Novac</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-despre-scandalul-privind-demisia-cristinei-pereteatcu-trebuia-eliberat-locul-pentru-numirea-carolinei-novac.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-despre-scandalul-privind-demisia-cristinei-pereteatcu-trebuia-eliberat-locul-pentru-numirea-carolinei-novac.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Jul 2026 06:36:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru tanase]]></category>
		<category><![CDATA[Carolina Novac]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[scandalul privind demisia Cristinei Pereteatcu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=541641</guid>

					<description><![CDATA[Fostul președinte al Curții Constituționale și fost ministru al Justiției, Alexandru Tănase, susține că fosta secretară de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, ar fi fost înlăturată din funcție pentru a face loc Carolinei Novac. Declarațiile au fost făcute într-un comentariu public la postarea în care Pereteatcu a afirmat că a fost demisă din motive politice. &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Fostul președinte al Curții Constituționale și fost ministru al Justiției, Alexandru Tănase, susține că fosta secretară de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, ar fi fost înlăturată din funcție pentru a face loc Carolinei Novac. Declarațiile au fost făcute într-un comentariu public la postarea în care Pereteatcu a afirmat că a fost demisă din motive politice.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Tănase a criticat practica prin care unui funcționar i se solicită simultan o cerere de demisie și o cerere de eliberare din funcție, calificând-o drept incompatibilă cu principiile legalității.</p>



<blockquote class="wp-block-quote quote-light is-layout-flow wp-block-quote quote-light-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">„Faza cu cele două cereri – una de demisie și una de eliberare din funcție – spune totul despre felul în care unii înțeleg legalitatea în administrația publică. Din păcate, nu este prima dată când aud despre o asemenea practică”, a scris fostul președinte al Curții Constituționale.</p>
</blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit acestuia, cele două proceduri au naturi juridice diferite și nu pot fi aplicate concomitent.</p>



<blockquote class="wp-block-quote quote-light is-layout-flow wp-block-quote quote-light-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">„Demisia este un act unilateral de voință al salariatului. Eliberarea din funcție este un act al angajatorului, care trebuie să-și asume răspunderea pentru decizia luată și pentru temeiul ei legal. Cele două nu pot coexista”, a precizat Tănase.</p>
</blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">El a sugerat că funcționarii din Cancelaria de Stat nu ar fi acționat din proprie inițiativă, ci ar fi pus în aplicare instrucțiuni primite pentru schimbarea din funcție a Cristinei Pereteatcu.</p>



<blockquote class="wp-block-quote quote-light is-layout-flow wp-block-quote quote-light-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">„Tare m-aș mira ca o asemenea „inovație juridică” să fi fost inițiativa funcționarilor din Cancelaria de Stat. Este mai degrabă de presupus că ei au executat instrucțiunile primite de la fostul tău coleg de la Amnesty International. Pur și simplu, trebuia eliberat locul pentru numirea doamnei Carolina Novac”, a afirmat Alexandru Tănase.</p>
</blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Amintim că fosta secretară de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a declarat anterior că a fost înlăturată din funcție din motive politice, deși, potrivit acesteia, nu i-au fost reproșate probleme de integritate sau deficiențe profesionale. Ea a afirmat că ministrul Energiei i-ar fi spus că „liderii de partid au insistat” asupra plecării sale și ar fi invocat inclusiv numele președintelui PAS, Igor Grosu. Nici Ministerul Energiei, nici secretara de stat Carolina Novac nu a comentat public acuzațiile.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-despre-scandalul-privind-demisia-cristinei-pereteatcu-trebuia-eliberat-locul-pentru-numirea-carolinei-novac.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alexandru Tănase: Discuția despre costurile Unirii este adesea exagerată și folosită propagandistic. Comparația cu Germania trebuie făcută cu foarte multă prudență</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-discutia-despre-costurile-unirii-este-adesea-exagerata-si-folosita-propagandistic-comparatia-cu-germania-trebuie-facuta-cu-foarte-multa-prudenta.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-discutia-despre-costurile-unirii-este-adesea-exagerata-si-folosita-propagandistic-comparatia-cu-germania-trebuie-facuta-cu-foarte-multa-prudenta.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 08:20:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru tanase]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[unirea basarabiei cu romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=537920</guid>

					<description><![CDATA[Discuția despre costurile Unirii “este adesea exagerată și folosită propagandistic”, afirmă Alexandru Tănase,&#160;fost președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, într-un interviu acordat pentru publicația&#160;Guvernu.ro. “Comparația cu Germania trebuie făcută cu foarte multă prudență. Costurile reunificării germane au fost uriașe nu doar din cauza diferențelor de prosperitate, ci mai ales pentru că Republica Democrată &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Discuția despre costurile Unirii “este adesea exagerată și folosită propagandistic”, afirmă Alexandru Tănase,&nbsp;fost președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, într-un interviu acordat pentru publicația&nbsp;<a href="https://guvernu.ro/zece-intrebari-esentiale-despre-unire-ce-ar-trebui-sa-se-intample-inainte-sa-se-intample-unirea" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Guvernu.ro</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>“Comparația cu Germania trebuie făcută cu foarte multă prudență. Costurile reunificării germane au fost uriașe nu doar din cauza diferențelor de prosperitate, ci mai ales pentru că Republica Democrată Germană era un stat socialist în sensul clasic al cuvântului”, subliniază, printre altele, Alexandru Tănase.&nbsp;</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>În schimb, dintr-o multitudine de perspective, decalajele dintre Republica Moldova și România nu sunt la fel de semnificative precum cele dintre Germania de Est și Germania de Vest, dă de înțeles fostul ministru al Justiției.&nbsp;</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Redăm fragmentul relevant din interviu:</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Întrebare:</strong>&nbsp;România are un PIB/cap de locuitor de aproximativ 3-4 ori mai mare decât Republica Moldova. Integrarea economică a unui teritoriu mai sărac nu e nouă – Germania a absorbit RDG, cu costuri uriașe timp de decenii. Ce scenariu economic considerați realist pentru Moldova? Și cine ar trebui să suporte costul – România, UE, sau e un proiect autosustenabil?</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Alexandru Tănase:</strong>&nbsp;Nu cred că, la acest capitol, situația Republicii Moldova poate fi comparată mecanic cu reunificarea celor două Germanii. Este adevărat că România are astăzi un PIB pe cap de locuitor de câteva ori mai mare decât Republica Moldova, dar acest lucru reprezintă mai degrabă un avantaj decât o problemă. Înseamnă că România dispune de resursele economice necesare pentru a-și putea asuma un asemenea proiect istoric.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În același timp, comparația cu Germania trebuie făcută cu foarte multă prudență. Costurile reunificării germane au fost uriașe nu doar din cauza diferențelor de prosperitate, ci mai ales pentru că Republica Democrată Germană era un stat socialist în sensul clasic al cuvântului – cu o economie planificată, centralizată și profund ineficientă, care trebuia practic reconstruită din temelii și convertită la economia de piață.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acolo au fost marile costuri reale: destructurarea economiei socialiste și construirea unui sistem capitalist funcțional. În plus, reunificarea germană a însemnat și absorbția unei administrații birocratice de tip sovietic într-un sistem occidental extrem de performant și riguros. Sistemele sociale, medicale, fiscale și administrative ale celor două Germanii proveneau, practic, din lumi diferite.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă analizăm însă realitățile Republicii Moldova și ale României de astăzi, observăm că o mare parte a acestor transformări au fost deja făcute în ultimele trei decenii. Republica Moldova este deja o economie de piață. Instituțiile sale economice, bancare, fiscale și comerciale funcționează în logica economiei capitaliste. Reformele fundamentale de tranziție au fost realizate, chiar dacă incomplet și cu multe dificultăți.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai mult decât atât, sistemele sociale, medicale, educaționale și administrative din cele două state sunt deja relativ apropiate ca structură și filosofie instituțională. În multe domenii, diferențele țin mai degrabă de dimensiune decât de natură sistemică. De altfel, paradoxal, anumite structuri administrative din Republica Moldova sunt chiar mai suple și mai puțin costisitoare decât cele din România.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Trebuie spus foarte clar: Republica Moldova nu este un teritoriu complet dependent economic. În ultimele două decenii, Republica Moldova și-a reconstruit cu sprijin american și european practic întreaga infrastructură a drumurilor naționale. S-au făcut investiții importante în modernizarea rețelelor rutiere, energetice și de comunicații. În agricultură, Moldova dispune astăzi de unele dintre cele mai performante exploatații și infrastructuri agroindustriale din regiune, în special în sectorul vitivinicol, horticol și al procesării produselor agricole.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu mai vorbim despre un teritoriu izolat și încremenit într-o economie sovietică, ci despre un spațiu care deja funcționează în logica pieței europene. Republica Moldova are propria economie, propriul sistem fiscal și propriile surse de venit. Chiar dacă economia moldovenească este incomparabil mai mică decât cea românească, ea generează profituri, taxe și resurse bugetare. Prin urmare, reunificarea nu ar însemna doar costuri, ci și integrarea unor resurse economice suplimentare într-un spațiu economic comun.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Desigur, un asemenea proces ar necesita investiții în infrastructură, administrație, pensii, salarii și dezvoltare regională. Dar nu vorbim despre sume exorbitante de tipul celor necesare în cazul Germaniei după 1990.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Inclusiv dimensiunea demografică și teritorială este incomparabil diferită. RDG avea aproximativ 16 milioane de locuitori și o infrastructură industrială gigantică ce trebuia restructurată. Republica Moldova are o populație similară cu cea a Bucureștiului&nbsp; și o economie incomparabil mai flexibilă și mai integrată deja cu spațiul european și românesc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În plus, trebuie luat în calcul și un alt element esențial: într-un eventual scenariu de reunificare, România nu ar fi singură. Un asemenea proiect ar deveni inevitabil și un proiect european. Uniunea Europeană a investit deja miliarde de euro în integrarea Republicii Moldova și este greu de imaginat că Bruxelles-ul ar rămâne în afara unui proces care ar însemna, în fond, extinderea directă a spațiului european până la Nistru.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De aceea, cred că discuția despre costuri este adesea exagerată și folosită propagandistic. Problema reală nu este dacă reunificarea este posibilă economic. Problema este dacă există voința politică și strategică pentru asumarea unui asemenea proiect.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Citiți&nbsp;<a href="https://guvernu.ro/zece-intrebari-esentiale-despre-unire-ce-ar-trebui-sa-se-intample-inainte-sa-se-intample-unirea" target="_blank" rel="noreferrer noopener">AICI</a>&nbsp;interviul complet&nbsp;</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-discutia-despre-costurile-unirii-este-adesea-exagerata-si-folosita-propagandistic-comparatia-cu-germania-trebuie-facuta-cu-foarte-multa-prudenta.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VIDEO &#124; Alexandru Tănase recomandă guvernării PAS să acorde mai multă atenție relației frățești cu România: „Este singurul nostru aliat firesc”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/video-alexandru-tanase-recomanda-guvernarii-pas-sa-acorde-mai-multa-atentie-relatiei-fratesti-cu-romania-este-singurul-nostru-aliat-firesc.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/video-alexandru-tanase-recomanda-guvernarii-pas-sa-acorde-mai-multa-atentie-relatiei-fratesti-cu-romania-este-singurul-nostru-aliat-firesc.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 14 Nov 2025 08:48:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru tanase]]></category>
		<category><![CDATA[pas]]></category>
		<category><![CDATA[romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=526654</guid>

					<description><![CDATA[Relația cu Bucureștiul este tratată la Chișinău cu prudență excesivă, deși este vorba despre singurul aliat sincer și stabil pentru Republica Moldova. Opinia aparține fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care s-a referit, în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.md, la încercările constante ale guvernării PAS de a face abstracție, inclusiv la nivel declarativ, de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Relația cu Bucureștiul este tratată la Chișinău cu prudență excesivă, deși este vorba despre singurul aliat sincer și stabil pentru Republica Moldova. Opinia aparține fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care s-a referit, în cadrul <a href="https://www.youtube.com/watch?v=xsB2AGfo1OI&amp;t=3149s">emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.md</a>, la încercările constante ale guvernării PAS de a face abstracție, inclusiv la nivel declarativ, de importanța parteneriatului strategic cu România.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Tănase a subliniat că singurul aliat cu adevărat durabil al Chișinăului rămâne România, de aceea, efortul său în sprijinirea Republicii Moldova ar trebui menționat aparte, nu la pachet cu ceilalți.</p>



<blockquote class="wp-block-quote quote-light is-layout-flow wp-block-quote quote-light-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">„Mi-ar fi plăcut și mie mai mult ca de fiecare dată când se vorbește despre integrarea europeană, să fie pomenit neapărat și contextul românesc. Această mențiune este una absolut necesară”, a atras atenția Alexandru Tănase.</p>
</blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">El a subliniat, în context, că relațiile cu alte state europene, deși importante, nu reprezintă garanții pe termen lung și a explicat fragilitatea acestor legături făcând trimitere la precedente din istorie.</p>



<blockquote class="wp-block-quote quote-light is-layout-flow wp-block-quote quote-light-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">„A fost cancelarul german, premierul polonez, președintele francez, dar astea nu sunt relații care, într-un fel sau altul, denotă durabilitate. Este o relație personală între președinta doamnă Sandu… contextuală, sigur. (…) „Germania a fost acel stat care, la un moment dat, a însemnat pactul Molotov-Ribbentrop și a acceptat decuparea acestei teritorii din statul român și lipirea la Uniunea Sovietică, cu toate consecințele dramatice pe care le-am suportat noi”, a spus fostul președinte al CC.</p>
</blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">De aceea, crede el, atitudinea față de România ar trebui să fie mai responsabilă.</p>



<blockquote class="wp-block-quote quote-light is-layout-flow wp-block-quote quote-light-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">„Singurul nostru aliat firesc, natural, dezinteresat, indiferent cine ar fi la guvernare, este România. Altul nu îl avem. Noi depindem în totalitate de statul român. Nu este vorba doar de o dependență economică, este vorba de o dependență morală, ideologică și identitară”, a adăugat Tănase.</p>
</blockquote>



<p class="wp-block-paragraph">Mai mult, el a atras atenția că partidul aflat astăzi la guvernare evită conturarea clară a unei viziuni naționale și asumarea identității românești.</p>



<blockquote class="wp-block-quote quote-light is-layout-flow wp-block-quote quote-light-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">„Actuala guvernare este cumva inodoră și incoloră la acest subiect. Ei nu au o coloratură națională foarte clară. Sunt ancorați în altă zonă a valorilor politice, care nu sunt prea apropiate de valorile naționale. (…) Nu am observat acțiuni mai curajoase din partea Chișinăului în ultimii cinci ani care ar veni să accentueze relația specială cu România. Chiar dacă sunt scrise în limbaj diplomatic sau de lemn, ai senzația că nu sunt duse până la capăt. Sunt spuse pe jumătate pentru a nu deranja nu știu pe cine”, a menționat Alexandru Tănase.</p>
</blockquote>


<p><iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&#038;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Freel%2F1760663731286160%2F&#038;show_text=false&#038;width=560&#038;t=0" width="560" height="314" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share" allowFullScreen="true"></iframe></p>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/video-alexandru-tanase-recomanda-guvernarii-pas-sa-acorde-mai-multa-atentie-relatiei-fratesti-cu-romania-este-singurul-nostru-aliat-firesc.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alexandru Tănase: „Nu este problema minorităților etnice să decidă cum își numesc moldovenii limba”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-nu-este-problema-minoritatilor-etnice-sa-decida-cum-isi-numesc-moldovenii-limba.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-nu-este-problema-minoritatilor-etnice-sa-decida-cum-isi-numesc-moldovenii-limba.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 08 Mar 2023 05:50:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru tanase]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=475770</guid>

					<description><![CDATA[Fruntași și simpatizanți ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au protestat în fața Curții Constituționale, indignați de intenția majorității parlamentare de a înlocui în toate legile sintagma „limba moldovenească” cu „limba română”. Deputații PAS au spus că doar pun în aplicare o hotărâre a Curții Constituționale de acum 10 ani. Fostul președinte al CC, Alexandru Tănase &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Fruntași și simpatizanți ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au protestat în fața Curții Constituționale, indignați de intenția majorității parlamentare de a înlocui în toate legile sintagma „limba moldovenească” cu „limba română”. Deputații PAS au spus că doar pun în aplicare o hotărâre a Curții Constituționale de acum 10 ani. Fostul președinte al CC, Alexandru Tănase a declarat pentru Vocea Basarabiei că aceste proteste organizate de opoziție fac jocul Kremlinului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dle Tănase, credeți că denumirea corectă a limbii mai rămâne a fi un măr al discordiei în societatea Republicii Moldova?</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Alexandru Tănase: Denumirea corectă a limbii pe care o vorbesc cetățenii și pe care o folosește administrația din Republica Moldova de mult nu mai este un măr al discordiei în societate. Cetățenii Republicii Moldova de 35 de ani de zile învață în școli limba română, învață literatura română, învață istoria românilor. Nimeni din oamenii pe care, cel puțin, îi cunosc eu, nu au o dilemă la acest capitol. Acest subiect a fost speculat de politicieni care la un moment dat, când nu mai aveau alte argumente își găseau un recurs în patriotism și se erijau fie în apărătorii frenetici ai românismului, fie în apărători la fel de vehemenți ai moldovenismului. A fost un subiect speculat mai mult în mediul politic, în societate există un consens total…</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Vocea Basarabiei: Și totuși, articolul 13 din Constituție stipulează că limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Constituția trebuia ajustată imediat după hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013. Din păcate, acest lucru nu a fost făcut, deoarece în parlament nu a existat o majoritate capabilă să impună pe agendă această ajustare a textului constituțional la hotărârea Curții Constituționale. Dacă ar fi să ne referim la efectele pe care timp de 10 ani de zile le are hotărârea Curții Constituționale, nu cred că există vreun colț unde să se mai fi păstrat sintagma de „limbă moldovenească” în limba administrației, în limba oficială. În actele legislative se folosește noțiunea de limbă română, pe dimensiunea externă, în relațiile internaționale acele contracte sau acorduri care sunt semnate în limba română este menționată sintagma de limba română, la Consiliul Europei a fost modificată sintagma de „limbă moldovenească” în toate comunicările oficiale și în toate instituțiile Consiliului Europei, fie că este vorba de Curtea Europeană, Comisia de la Veneția, APCE sau Comitetul de Miniștri. În baza hotărârii Curții Constituționale, eu personal i-am scris o scrisoare la acea vreme secretarului general dlui Jagland și el mi-a comunicat oficial că această problemă a fost rezolvată, deoarece hotărârea Curții Constituționale face parte din textul Constituției. Prin urmare, efectele s-au produs imediat după hotărârea Curții Constituționale, iar ajustarea tehnică pe care o face acum partidul de guvernământ este una absolut necesară pentru a elimina acea confuzie existentă mereu când cineva vrea să înțeleagă cine sunt moldovenii, ce limbă vorbesc, din ce cultură fac parte și încotro se îndreaptă ei. Lucrurile sunt mult mai simple decât par la prima vedere, doar că în această situație opoziția rusofilă și toți cei care au opțiuni nostalgice și putiniste, fie că sunt din zona puterii, fie că sunt persoane care comentează procesul politic, dar afiliate acestui curent de opinii, ei toți au găsit o oportunitate de a ieși din nou la suprafață cu anumite argumente și de a ataca puterea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu există la ora actuală un cadru normativ explicit care să dea o soluție exhaustivă cum se execută o hotărâre interpretativă a Curții Constituționale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar să ne spuneți, s-a încălcat procedura atunci când în primă lectură a fost votată această normă?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Eu nu cred că există vreo încălcare de procedură în acest sens, din simplul motiv că legislația moldovenească nu conține reglementări explicite la capitolul executării hotărârilor constituționale. Potrivit textului Constituției, se consideră că acel text declarat neconstituțional se consideră a fi inexistent, prin urmare, parlamentul sau cei care gestionează baza de date juridice sunt obligați să intervină și să opereze modificările respective. Din păcate, de când există Republica Moldova cineva a impus o regulă absolut stupidă că parlamentul să anuleze acele legi care sunt declarate neconstituționale sau să opereze alte modificări care derivă din hotărârile Curții Constituționale, ceea ce este un absurd. Potrivit articolului 140 din Constituție, hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii, produc efect direct, fără niciun fel de posibilități de a fi cenzurate. Astfel nu există la ora actuală un cadru normativ explicit care să dea o soluție exhaustivă cum se execută o hotărâre interpretativă a Curții Constituționale. Eu cred că nici lege ordinară nu ar fi fost necesară și nici lege organică nu ar fi fost necesară la acest capitol, era suficientă o hotărâre de parlament prin care s-ar fi dat dispoziție gestionarilor de baze de date juridice și celor de la Monitorul Oficial să opereze tehnic această modificare și s-o aducă în corespundere cu hotărârea Curții Constituționale, după care să republice încă o dată textul Constituției integral cu nouă sintagmă, conform hotărârii din 2013.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar chiar și colegi de-ai dvs. juriști spun că Constituția totuși poate fi modificată doar cu două treimi din voturile deputaților?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Este un sufism și fie o ușoară neînțelegere a realității, fie o ușoară manipulare a realității. Constituția nu se modifică în cazul de față, textul constituțional a fost modificat prin interpretare. Orice interpretare din Constituție pe care o face Curtea Constituțională presupune o modificare de text, nu mai putem vorbi de textul anterior din moment ce a fost interpretat și i s-a dat un sens cu anumite nuanțe, exact așa se întâmplă și în cazul hotărârilor Curții Constituționale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Până la urmă, neapărat opoziția sau cei care sunt interesați vor contesta la Curtea Constituțională procedura de operare a modificărilor tehnice în textul actualei Constituții. Și atunci vom vedea ce va spune Curtea Constituțională, sunt ele constituționale sau ar urma să fie parcursă altă cale. Deocamdată suntem într-o zonă a incertitudinii la acest capitol, dar din punct de vedere pur juridic textul Constituției, articolul 13 care vorbea de limba moldovenească, el a fost, de facto, prin interpretarea modificată în 2013, când s-a spus că e limba română.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Și acum articolul 13 din Constituție cum trebuie să-l citim?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: La ora actuală, el trebuie citit prin prisma hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 ca fiind denumirea corectă a limbii oficiale a Republicii Moldova limba română, or, parlamentul va opera aceste modificări în textele scrise și va aduce în corespundere cadrul normativ cu hotărârea Curții Constituționale și subiectul va fi închis. Dar vreau să mai fac o mică precizare ca să înțeleagă toată lumea. Până la urmă, neapărat opoziția sau cei care sunt interesați vor contesta la Curtea Constituțională procedura de operare a modificărilor tehnice în textul actualei Constituții. Și atunci vom vedea ce va spune Curtea Constituțională, sunt ele constituționale sau ar urma să fie parcursă altă cale. Deocamdată suntem într-o zonă a incertitudinii la acest capitol, dar din punct de vedere pur juridic textul Constituției, articolul 13 care vorbea de limba moldovenească, el a fost, de facto, prin interpretarea modificată în 2013, când s-a spus că e limba română. Efectele se produc de la acest moment, nu există absolut niciun dubiu și nimeni nu poate să aducă niciun argument că după 5 decembrie 2013 a mai găsit undeva în textele oficiale noțiunea de „limbă moldovenească”. Asta înseamnă că efectele sunt, modificarea s-a produs, urma doar să fie ajustat textul actual al Constituției și anume asta au făcut parlamentarii în acest sens. Chiar în aceste condiții complicate în care suntem noi, eu cred că a fost un pas important, deoarece deciziile majore, politicile le adopți atunci când ai majoritate, or actuala majoritate parlamentară este una convingătoare. Eu cred că este arhisuficient pentru a opera o modificare tehnică și a ajusta un act normativ cu prevederile altui act juridic care este superior ca forță celorlalte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar ce spun exponenții opoziției? Că exact cu asemenea ușurință cei care au 63 de mandate în parlament, Partidul Acțiune și Solidaritate ar putea să modifice și articolul din Constituție care consfințește neutralitatea și alte articole. Iată aici e bine să lămuriți situația.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Vreau să vă spun că vaca sacră a coloanei a cincea din Republica Moldova este neutralitatea, un soi de neutralitate care este opozabilă oricui, numai nu agresorilor, adică dacă ar fi să-i ascultăm pe aceștia, noi trebuie să fim neutri cu agresorii, trebuie să stăm și să batem din palme când vecinii noștri din Ucraina sunt măcelăriți la metrul pătrat și supuși unei crize umanitare de statul agresor asta ar însemna să fim neutri. Or, din punctul de vedere al dreptului internațional, lucrurile stau total diferit, neutralitatea este o clauză care operează în perioade de liniște. Atâta timp cât Republica Moldova nu s-a confruntat cu anumite conflicte, cât nu au existat războaie în jurul Republicii Moldova, sigur că Republica Moldova a fost neutră. În situația în care deasupra teritoriului nostru zboară rachetele rusești, peste un milion de refugiați au ales să părăsească țara și dezastrul umanitar în care s-au pomenit, trecând prin Republica Moldova, avem o bucată din teritoriul suveran al Moldovei ocupat de trupele agresoare, sigur că neutralitatea își pierde din valențele care sunt valabile pe timp de pace. Și vreau să vă spun că există o prevedere în dreptul constituțional potrivit căreia Constituția nu este un pact sinucigaș, tu nu poți să distrugi un stat sau să-l supui dispariției și riscurilor doar din simplul motiv că undeva există o prevedere sau o clauză pe care o interpretezi în felul acesta. Curtea Constituțională și la acest capitol a explicat lucrurile prin hotărârea din 2017. În acea decizie este scris explicit că neutralitatea nu este o valoare constituțională, valorile sunt: suveranitatea, independența, respectul pentru demnitatea umană, drepturile omului și democrația. Acestea sunt valori, restul sunt chestiuni tehnice care trebuie astfel interpretate încât să protejeze aceste valori și în acea hotărâre mai este scris că în cazul în care Guvernul Republicii Moldova, dacă, Doamne ferește, s-ar confrunta cu pericole iminente la adresa securității este obligat să încheie orice acorduri, orice alianță, inclusiv de ordin militar pentru a salva suveranitatea și independența Republicii Moldova. Astfel, chestiunea neutralității în modul cum o înțelege opoziția este acel laț în jurul gâtului Republicii Moldova care a fost aruncat în 1994 de către guvernarea rusofilă agrariano-socialistă cu care mereu ei pe noi ne-au șantajat. Astfel, opoziția speculează, este un subiect ușor interpretabil, manipulabil și neutralitatea nu poate fi exclusă. Dacă, Doamne ferește, s-ar întâmpla că mâine sau într-o zi oarecare noi realmente ne-am confrunta cu o agresiune militară, orice guvern, oricare ar fi acesta, fie că și ar fi guvernul Recean sau cine ar fi prim-ministru, el ar avea obligația constituțională să apere țara, indiferent de ce scrie în Constituție. Așa că toate șmecheriile acestea cu sperietoarele pe care le inventează opoziția pro-putinistă nu au niciun fel de bază juridică și nu pot fi discutate la modul serios.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Esența putinismului și a opoziției moldovenești, de fapt, este una destul de simplă, ei utilizează instituțiile și instrumentele democratice pentru a accede la putere cu orice preț, ca mai apoi să le demonteze și să le facă să fie butaforice și să nu funcționeze.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar aceste proteste care au fost organizate de către opoziția din parlament în fața Curții Constituționale cum trebuie să fie înțelese, pentru că ați văzut ce au spus cei care au fost prezenți la aceste întâlniri?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Esența putinismului și a opoziției moldovenești, de fapt, este una destul de simplă, ei utilizează instituțiile și instrumentele democratice pentru a accede la putere cu orice preț, ca mai apoi să le demonteze și să le facă să fie butaforice și să nu funcționeze. Așa, de fapt, au funcționat regimurile autoritare în toată lumea. Acum ei fac uz de faptul că Republica Moldova este un stat democratic, în Republica Moldova poți liber vorbi și poți protesta și încearcă să manipuleze opinia publică prin mesaje desprinse total din contextul în care trăim noi și sunt foarte departe de realitate pentru a obține cât mai multe puncte politice și a încerca să obțină o schimbare de putere, ca ei să poată să-și servească în continuare mai bine și mai eficient stăpânii de la Moscova. În primul rând, protestele împotriva Curții Constituționale sunt absolut ilegale, Curtea Constituțională este unul din organele centrale ale statului care se află pe același nivel cu parlamentul, guvernul și care trebuie să adopte deciziile independent și indiferent de ce strigă gloata afară în fața Curții Constituționale. Orice protest de genul acesta nu face altceva decât să pună presiune pe Curtea Constituțională ca să ia o decizie sau alta și cei care organizează astfel de proteste știu foarte bine de ce fac lucrul acesta. Asta este unu, doi la mână &#8211; cât ține de protestele opoziției în general, slavă Domnului, Moldova este un stat democratic, puterea guvernează, iar opoziția protestează. Atâta timp cât lucrurile sunt făcute în limitele legale nu există nicio problemă, este dreptul lor să protesteze cum vor, dar e o chestiune deja de maturitate politică și a cetățenilor care trebuie să înțeleagă și să desprindă cumva grâul de neghină, să înțeleagă unde, de fapt, ei sunt mințiți, unde sunt manipulați și unde realmente puterea comite anumite gafe. Acestea sunt lucruri absolut diferite și atunci când sunt puse într-un singur coș altceva decât ceartă ele nu produc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar după votul în primă lectură a reacționat Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova. De fapt, această reacție a Federației Ruse cum trebuie înțeleasă?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Este absolut firesc acest lucru. Ministerul de Externe de la Moscova și putinismul, în general, apără valorile staliniste, tot ce este legat de Stalin. Încercați mâine să demontați un monument al unui soldat sovietic din Moldova și o să vedeți că veți avea o reacție de la Ministerul de Externe de la Moscova. Rușii apără stalinismul, deci este absolut firesc că moldovenii care au fost victimele stalinismului vor să se dezbaiere de el, să meargă înainte împreună cu familia europeană și fiecare își face datoria lui. Eu nu văd nimic ieșit din comun că Ministerul de Externe de la Moscova a făcut anumite declarații critice în adresa Moldovei. Dacă ar fi să analizăm ultimul an de zile, toate declarațiile care au fost făcute de Ministerul de Externe de la Moscova în privința Moldovei, veți vedea că toate absolut au la bază falsuri, manipulări, rea-voință și nu cred că am putea identifica, oricât de mult am căuta, măcar un element de obiectivitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă noi am admite ideea că mâine rusofonii din Transnistria și găgăuzii să decidă ce limbă să vorbească moldovenii, noi am fi în prezența unui exercițiu absolut absurd.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar mai reacționează și Tiraspolul, și Comratul. Iată, în cazul acesta credeți că pot crește presiunile?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Nu cred că pot crește presiunile, minoritățile imperiale, cum sunt numite ele în literatura de specialitate, ca regulă vibrează la acele mesaje care sunt transmise de la Ministerul de Externe de la Moscova. Lucrul acesta se face prin agenții de influență ai serviciilor speciale pe care Rusia îi are în aceste teritorii. <strong>Eu nu cred că este problema găgăuzilor să decidă cum își numesc moldovenii limba</strong>. La fel când găgăuzii au decis să treacă de la grafie chirilică la grafie latină, ei au făcut-o fără să-i întrebe pe moldoveni și a fost dreptul lor să-și numească limba așa cum vor ei și să folosească pentru limba lor acel alfabet pe care consideră ei. Aceasta nu-i o problemă care îi vizează pe moldoveni, pe ruși sau alte grupuri minoritare etnice care trăiesc în Republica Moldova. <strong>Exact același lucru e și cu denumirea limbii, problema identității moldovenilor este problema moldovenilor și nicidecum nu este problema tuturor cetățenilor Republicii Moldova</strong>. Găgăuzii sunt cetățeni ai Republicii Moldova absolut cu drepturi depline, ei participă plenar în viața publică, socială, culturală, politică și nu există niciun fel de probleme și este foarte bine că participă. Așa este corect să procedeze toți cetățenii, dar când este vorba despre o chestiune specifică unui anumit grup etnic, competența de a decide asupra acestei probleme nu aparține nicidecum altor grupuri etnice. Dacă noi am admite ideea că mâine rusofonii din Transnistria și găgăuzii să decidă ce limbă să vorbească moldovenii, noi am fi în prezența unui exercițiu absolut absurd.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Hotărârea Curții Constituționale din 2013 efectele juridice se produc și astăzi. O lege putem zice că este în totalitate funcțională atunci când ea produce efecte juridice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Deci dacă va fi votată în lectura a doua, ea devine normă legală funcțională, da?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Ea deja este normă legală funcțională, deoarece după hotărârea Curții Constituționale din 2013 efectele juridice se produc și astăzi. O lege putem zice că este în totalitate funcțională atunci când ea produce efecte juridice. Or, interpretarea Curții din 2013 produce efecte juridice chiar din acel moment. Acum suntem la o ajustare tehnică și mă bucur că în această legislatură avem oameni care și-au asumat acest risc de a se confrunta cu tot felul de inși care se identifică ca și opoziție pentru a repara o chestiune fundamentală și pentru a închide odată și pentru totdeauna subiectul speculațiilor identitare și care ne-ar permite nouă ca și grup social să mergem înainte, focusându-ne pe alte probleme, dar nu pe chestiuni de genul cum se numește limba. Odată cu modificarea Constituției, după adoptarea în a doua lectură a acestei legi, eu cred că subiectul speculațiilor lingvistice va fi închis odată pentru totdeauna. Și asta este în beneficiul societății noastre ca noi să putem să ne mișcăm înainte, să nu stăm ancorați în capcanele staliniste care ne-au pus nouă cu multă abilitate în anii ’90 tot felul de agenți ai Moscovei și ne-au ținut prizonieri ai unor hărțuieli interne lamentabile și interminabile în timp ce ei se îmbogățeau și guvernau cu succes această țară. De acum încolo, subiectul acesta va fi consumat și eu cred că este un lucru foarte pozitiv.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar o sesizare la Curte înseamnă că Înalta Curte trebuie să examineze o asemenea sesizare?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Evident, Curtea va fi obligată să o examineze, dar Curtea cu ușurință ar putea să o declare și inadmisibilă, explicând natura tehnică a acestei legi care, de fapt, nu conține norme care pot fi verificate, dar este foarte complicat acum să anticipăm conținutul sesizării și, cu atât mai mult, ipotetica soluție a Curții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vocea Basarabiei: Dar sesizarea poate să spună că procedura a fost încălcată, nu de fond?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alexandru Tănase: Chiar nu are nicio importanță care poate fi conținutul unei asemenea sesizări, indiferent că este vorba de chestiuni de procedură sau de fond, Constituția nu face distincție la capitolul acesta, însăși Curtea face o anumită distincție prin decizia sa în momentul când declară admisibile sau inadmisibile anumite sesizări, dar asta ține deja de jurisprudența internă a Curții Constituționale.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sursa: <a href="https://voceabasarabiei.md/audio-alexandru-tanase-protestele-organizate-de-opozitie-la-cc-fac-jocul-kremlinului/">Vocea Basarabiei</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-nu-este-problema-minoritatilor-etnice-sa-decida-cum-isi-numesc-moldovenii-limba.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
