<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>aliați &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/aliati/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 28 Aug 2023 07:16:18 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>aliați &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Aliaţii nu vor sprijini Ucraina dacă atacă în Rusia, declară liderul de la Kiev</title>
		<link>https://timpul.md/articol/aliatii-nu-vor-sprijini-ucraina-daca-ataca-in-rusia-declara-liderul-de-la-kiev.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/aliatii-nu-vor-sprijini-ucraina-daca-ataca-in-rusia-declara-liderul-de-la-kiev.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 28 Aug 2023 07:16:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[atac]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[sprijin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=499038</guid>

					<description><![CDATA[Coaliţia care sprijină lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse nu va sprijini Kievul dacă acesta va muta ostilităţile pe teritoriul rusesc, a declarat duminică, 27 august, preşedintele Volodimir Zelenski, citat de News.ro. ”Cred că acesta este un mare risc, cu siguranţă vom fi lăsaţi singuri”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat presei naţionale, unde a &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Coaliţia care sprijină lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse nu va sprijini Kievul dacă acesta va muta ostilităţile pe teritoriul rusesc, a declarat duminică, 27 august, preşedintele Volodimir Zelenski, citat de <a href="https://www.news.ro/externe/aliatii-nu-vor-sprijini-ucraina-daca-ataca-in-rusia-spune-zelenski-1922402028052023080821297313">News.ro.</a></strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Cred că acesta este un mare risc, cu siguranţă vom fi lăsaţi singuri”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat presei naţionale, unde a fost întrebat dacă a venit momentul unei astfel de mişcări pe teritoriul rusesc. </p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, liderul de la Kiev a declarat că lupta Ucrainei pentru a-şi recâştiga propriul teritoriu a fost ajutată în mod esenţial de relaţiile cu aliaţii săi. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Progresul şi responsabilitatea Ucrainei pe câmpul de luptă ”sunt întotdeauna bilaterale”, a declarat președintele ucrainean, adăugând că partenerii internaţionali sunt parte a oricărei victorii, a oricărui avans în contraofensivă, a oricărei acţiuni defensive şi a oricărei slăbiciuni. </p>



<p class="wp-block-paragraph">El a mai spus că el crede că este posibil să ”împingă demilitarizarea Rusiei” în Crimeea prin mijloace politice. Declaraţiile vin în contextul în care în ultimele câteva luni s-a înregistrat o creştere a atacurilor pe teritoriul rusesc, oficialii ruşi afirmând că dronele şi bombardamentele ucrainene au făcut victime printre civili. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Oficialii de la Kiev au făcut aluzie la aceste incidente &#8211; Zelenski a declarat după atacurile cu drone de luna trecută, de exemplu, că războiul ”se întoarce în Rusia” &#8211; dar Ucraina refuză adesea să îşi asume în mod explicit responsabilitatea pentru atacurile de peste graniţă. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În schimb, Ucraina şi-a asumat creditul pentru atacurile cu drone maritime şi alte tipuri de armament asupra Crimeei controlate de Rusia şi a ţintelor din jurul Mării Negre, promiţând că vor urma şi altele. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Vă amintim că Moscova a anexat peninsula şi a declarat-o teritoriu rusesc în anul 2014, într-o mişcare denunţată ca fiind ilegală de Ucraina, SUA şi organismele internaţionale. Kievul a declarat că obiectivul său de a alunga Rusia din Ucraina include recuperarea Crimeei.</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/aliatii-nu-vor-sprijini-ucraina-daca-ataca-in-rusia-declara-liderul-de-la-kiev.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Incendiile fac ravagii pentru a treia zi la rând în Grecia, aliaţii din UE trimit ajutoare</title>
		<link>https://timpul.md/articol/incendiile-fac-ravagii-pentru-a-treia-zi-la-rand-in-grecia-aliatii-din-ue-trimit-ajutoare.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/incendiile-fac-ravagii-pentru-a-treia-zi-la-rand-in-grecia-aliatii-din-ue-trimit-ajutoare.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 19 Jul 2023 11:02:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[ajutoare]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[incendii]]></category>
		<category><![CDATA[ravagii]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=494508</guid>

					<description><![CDATA[Incendii de pădure făceau ravagii miercuri, pentru a treia zi la rând, la vest de capitala Greciei Atena, în timp ce autorităţile se pregătesc pentru un nou val de căldură. Pompieri din toată ţara au fost trimişi pentru a ajuta la lupta împotriva incendiilor şi între timp încep să le sosească şi ajutoare şi din &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Incendii de pădure făceau ravagii miercuri, pentru a treia zi la rând, la vest de capitala Greciei Atena, în timp ce autorităţile se pregătesc pentru un nou val de căldură. Pompieri din toată ţara au fost trimişi pentru a ajuta la lupta împotriva incendiilor şi între timp încep să le sosească şi ajutoare şi din alte ţări ale Uniunii Europene, inclusiv din România, relatează <a href="https://www.news.ro/externe/incendiile-fac-ravagii-pentru-a-treia-zi-la-rand-in-grecia-aliatii-din-ue-trimit-ajutoare-1922404319592023071221260581">News.ro</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Pompierii au raportat că un al treilea focar de incendiu a izbucnit pe insula Rodos, arzând până acum păduri deocamdată departe de zonele rezidenţiale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Încă 40 de specialişti din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţilor subordonate au plecat miercuri din România spre Grecia şi se vor alătura contingentului format din 40 de pompieri salvatori care sunt deja prepozitionaţi în zona afectată de incendii de pădure.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, patru avioane trimise din Italia şi Franţa urmau să se alăture miercuri eforturilor se stingere a incendiilor din Grecia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Încă din zori, bombardierele aeriene cu apă au reluat operaţiunile peste oraşele Mandra, la vest de Atena, şi Loutraki, aproape de canalul Corint care separă Grecia continentală de Peloponez. Pompierii au lucrat toată noaptea pentru a ţine flăcările la distanţă de un complex de rafinării aflat pe coastă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Până miercuri dimineaţă, incendiul ajunsese aproape de zone rezidenţiale, dar era departe totuşi de rafinăriile din Corint, a declarat pentru Reuters un oficial al pompierilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Temperaturile tot mai mari şi vântul puternic au împiedicat eforturile pompierilor de a-l ţine sub control. Flăcările au continuat să se înteţească, în timp ce vântul şi-a schimbat constant direcţia, iar un fum dens a acoperit o zonă întinsă, potrivit imaginilor transmise de televiziunea de stat ERT.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Incendiul care a izbucnit luni în regiunea Dervenochoria, la aproximativ 30 km nord de Atena, s-a extins rapid, aţâţat de vânt, şi a ajuns marţi la Mandra, incendiind case şi forţând oamenii să fugă. Nu toţi au mers de bunăvoie. Imagini realizate de poliţia greacă au arătat agenţi care implorau un grup reticent de călugăriţe, care cântau imnuri, să evacueze o mănăstire, iar în altul poliţiştii strigau „să mergem” în timp ce flăcările înalte se ridicau într-o curte cu lemne.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Zeci de case au fost distruse şi sute de persoane au fost forţate să fugă din calea flăcărilor care au cuprins marţi micile aşezări din calea lor. Traficul a fost suspendat ore în şir pe două drumuri care leagă continentul de Peloponez.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>CONDIŢII EXTREME ÎNCĂ O SĂPTĂMÂNĂ</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Incendiile sunt obişnuite în Grecia, dar verile mai calde şi mai uscate au transformat Marea Mediterană într-un adevărat focar fierbinte în ultimii ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministrul Protecţiei Civile, Vassilis Kikilias, a declarat că statul face „eforturi supraomeneşti” pentru a stinge incendiile, dar a avertizat că miercuri condiţiile meteorologice vor fi dificile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Rămânem la un nivel de alertă ridicat”, a declarat purtătorul de cuvânt al pompierilor, Vassilis Varthakogiannis.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis era aşteptat să viziteze centrul naţional de operaţiuni, pentru a fi informat cu privire la incendii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Serviciul meteorologic elen a avertizat asupra unui risc crescut de incendii săptămâna aceasta, în timp ce ţara îşi revine după un prim val de căldură major al acestei veri. Un al doilea val de căldură este prognozat însă să înceapă joi. „Condiţiile sunt extreme şi probabil că vor fi aşa pentru încă o săptămână”, a declarat un oficial al pompierilor.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/incendiile-fac-ravagii-pentru-a-treia-zi-la-rand-in-grecia-aliatii-din-ue-trimit-ajutoare.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Putin dă noi asigurări aliaților din Asia în legătură cu stabilitatea Rusiei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/putin-da-noi-asigurari-aliatilor-din-asia-in-legatura-cu-stabilitatea-rusiei.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/putin-da-noi-asigurari-aliatilor-din-asia-in-legatura-cu-stabilitatea-rusiei.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 04 Jul 2023 12:39:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[Asia]]></category>
		<category><![CDATA[asigurări]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=492659</guid>

					<description><![CDATA[Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin le-a transmis marţi, 4 iulie, liderilor asiatici că poporul rus este mai unit ca oricând, aceasta fiind prima intervenţie publică internaţională a președintelui rus după revolta mercenarilor Wagner, din luna iunie, relatează Agerpres. ”Poporul rus este mai consolidat ca oricând”, a declarat Putin în cadrul summitului prin videoconferinţă al Organizaţiei de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin le-a transmis marţi, 4 iulie, liderilor asiatici că poporul rus este mai unit ca oricând, aceasta fiind prima intervenţie publică internaţională a președintelui rus după revolta mercenarilor Wagner, din luna iunie, relatează <a href="https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/07/04/vladimir-putin-da-noi-asigurari-aliatilor-din-asia-in-legatura-cu-stabilitatea-rusiei--1134499">Agerpres</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">”Poporul rus este mai consolidat ca oricând”, a declarat Putin în cadrul summitului prin videoconferinţă al Organizaţiei de Securitate de la Shanghai (OCS), for din care fac parte, printre alte ţări, China şi India. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Cercurile politice şi întreaga societate din Rusia şi-au demonstrat în mod clar unitatea şi sentimentul de responsabilitate pentru soarta patriei atunci când au răspuns ca un front unit împotriva unei tentative de revoltă armată”, a adăugat Putin.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Discursul președintelui rus şi accentul pus pe unitatea Rusiei sunt menite să arate cât de dornic este liderul rus să înlăture orice dubiu legat de autoritatea sa la nivel mondial după revolta condusă de liderul grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, în luna iunie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe 24 iunie, luptătorii Wagner au preluat controlul asupra oraşului Rostov-pe-Don şi s-au îndreptat spre Moscova, în cea mai gravă provocare pentru Vladimir Putin de la obţinerea puterii în Rusia în 1999.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Revolta a fost dezamorsată printr-un acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În discursul său, Vladimir Putin a afirmat că Rusia se va opune sancţiunilor şi ”provocărilor” occidentale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El a adăugat că Moscova intenţionează să îşi extindă relaţiile cu celelalte ţări din OCS.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/putin-da-noi-asigurari-aliatilor-din-asia-in-legatura-cu-stabilitatea-rusiei.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ar trebui Putin să conteze pe sprijinul aliaților BRICS &#8211; analiză (VIDEO)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ar-trebui-putin-sa-conteze-pe-sprijinul-aliatilor-brics-analiza-video.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ar-trebui-putin-sa-conteze-pe-sprijinul-aliatilor-brics-analiza-video.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Jun 2023 06:22:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[brics]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<category><![CDATA[sprijin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=491423</guid>

					<description><![CDATA[Consilierul prezidențial al Statelor Unite, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească cu reprezentanți ai țărilor BRICS (prescurtarea de la Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), care nu au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Întâlnirea de la Copenhaga va avea loc după vizita premierului indian la Washington, în timpul căreia se așteaptă ca acesta să &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Consilierul prezidențial al Statelor Unite, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească cu reprezentanți ai țărilor BRICS (prescurtarea de la Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), care nu au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Întâlnirea de la Copenhaga va avea loc după vizita premierului indian la Washington, în timpul căreia se așteaptă ca acesta să discute situația din Ucraina cu președintele american Joe Biden. India, Brazilia, China și Africa de Sud au refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud s-au unit în iunie 2006 într-un Commonwealth care are ca scop cooperarea și consolidarea potențialului economic al țărilor membre.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8222;BRICS este o platformă de cooperare între țările emergente și în curs de dezvoltare. Se angajează să mențină multilateralismul, să promoveze în mod activ reforma guvernanței globale, să sporească reprezentarea și vocea piețelor emergente și a țărilor în curs de dezvoltare&#8221;, a declarat Mao Ning, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate acestea, BRICS nu este o uniune bine structurată de state cu puteri executive și legislative, precum UE. Potrivit experților, BRICS poate fi cu greu numit un bloc de țări, deoarece guvernele alese democratic și cele autoritare cooperează între ele. Spre deosebire de țările occidentale, în BRICS nu există o unitate politică. De exemplu, președintele chinez Xi Jinping l-a avertizat public de mai multe ori pe președintele rus Vladimir Putin să nu folosească arme nucleare în Ucraina. China și India nu intenționează să sprijine Rusia din punct de vedere militar, după cum au declarat în repetate rânduri cei doi lideri. În același timp, Brazilia a susținut o rezoluție a ONU care a condamnat războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8222;Vedem un grup de țări care încearcă să găsească o modalitate de a deveni mai importante, dar nu au valori sau interese comune. Va fi interesant de văzut dacă țările BRICS pot găsi modalități de a lucra împreună mai eficient, având în vedere că unele dintre cele mai ambițioase idei ale BRICS, cum ar fi o monedă internațională, sunt foarte departe de a fi realizate&#8221;, a declarat ambasadorul SUA în Kazahstan (1992-1995) William Courtney pentru Vocea Americii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cinci țări urmau să își creeze propria monedă unică internă pentru a înlocui dolarul american. Cu toate acestea, intențiile lor nu s-au concretizat. De exemplu, Brazilia și China au convenit în martie să facă schimburi comerciale în propriile monede, yuanul chinezesc și realul brazilian. China și Rusia folosesc o procedură reciprocă similară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8222;BRICS este în primul rând un proiect antihegemonic care urmărește să rupă ordinea mondială dominantă și să pună capăt dominației dolarului american în economia globală. &#8222;De-dollarizarea&#8221; comerțului internațional este cuvântul cheie. Acestea fiind spuse, decizia privind o monedă comună a BRICS nu are încă o bază solidă&#8221;, a subliniat Herbert Wolfe, un cercetător de frunte la Centrul Internațional de Conversie din Bonn.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit analiștilor americani, SUA doresc să organizeze propria reuniune cu BRICS. În special, scrie Finicial Times, citând surse anonime, consilierul prezidențial american pentru securitate națională, Jake Sullivan, intenționează să se întâlnească cu reprezentanți ai țărilor care nu au condamnat agresiunea rusă. Țările în cauză sunt India, Brazilia și Africa de Sud.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8222;SUA vrea să organizeze propria întâlnire cu reprezentanții țărilor BRICS la Copenhaga, unde se pare că vor încerca să ajungă la o înțelegere comună a ceea ce se întâmplă în Ucraina. Acesta este un semn că liderii occidentali vor exploata fisurile existente în blocul BRICS. Atunci când Putin a găzduit liderii africani, încă o dată, diferențele dintre Rusia și Africa de Sud au fost, de asemenea, evidente. Iar Putin s-a simțit rănit de acest lucru, a adoptat o poziție defensivă&#8221;, a observat analistul RANE Eurasia, Matthew Orr, într-un interviu pentru Voice of America.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La sfârșitul lunii august, summitul liderilor BRICS va avea loc în Africa de Sud. Întrebarea cheie este dacă Putin va participa, deoarece apartenența Africii de Sud la Curtea Penală Internațională obligă țara să îl aresteze. Potrivit președintelui sud-african Cyril Ramaphosa, republica va respecta dreptul internațional.</p>



<figure class="wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<iframe title="&#x1f4ac; Политика БРИКС. Станет ли объединение противовесом Западу" width="1220" height="686" src="https://www.youtube.com/embed/IIUswaMF7RQ?start=1&#038;feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe>
</div></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa <a href="https://uatv.ua/stoit-li-putinu-rasschityvat-na-podderzhku-stran-soyuznits-po-sodruzhestvu-briks-analiz/">Uatv</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ar-trebui-putin-sa-conteze-pe-sprijinul-aliatilor-brics-analiza-video.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Stoltenberg: Aliații vor lua decizii ”foarte semnificative” la summitul de la Vilnius</title>
		<link>https://timpul.md/articol/stoltenberg-aliatii-vor-lua-decizii-foarte-semnificative-la-summitul-de-la-vilnius.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/stoltenberg-aliatii-vor-lua-decizii-foarte-semnificative-la-summitul-de-la-vilnius.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 06 Jun 2023 13:15:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[decizii]]></category>
		<category><![CDATA[Jens Stoltenberg]]></category>
		<category><![CDATA[summmit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=488769</guid>

					<description><![CDATA[Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat marţi, că aliaţii vor lua decizii ”foarte semnificative” la summitul organizaţiei de luna viitoare din capitala lituaniană Vilnius pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO şi pentru a întări capacitatea de descurajare şi apărare a alianţei militare nord-atlantice. Stoltenberg a menţionat în discursul rostit în deschiderea &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat marţi, că aliaţii vor lua decizii ”foarte semnificative” la summitul organizaţiei de luna viitoare din capitala lituaniană Vilnius pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO şi pentru a întări capacitatea de descurajare şi apărare a alianţei militare nord-atlantice.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Stoltenberg a menţionat în discursul rostit în deschiderea summitului B9 de la Bratislava că aliaţii îşi vor întări sprijinul pentru Ucraina cu un pachet multianual de asistenţă pentru a o ajuta în tranziţia de la epoca sovietică la standardele NATO, potrivit unui comunicat difuzat pe site-ul alianţei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Toţi aliaţii sunt de acord că uşa NATO rămâne deschisă, că Ucraina va deveni membră a Alianţei şi că Rusia nu are veto” a subliniat el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Statele aliate intenţionează de asemenea ”să se angajeze faţă de noi planuri de apărare şi un nou model” al forţelor, presupunând un număr mai mare de trupe cu un nivel ridicat de pregătire de luptă şi o capacitate de comandă şi control întărită a Alianţei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Jens Stoltenberg a amintit totodată de necesitatea ca aliaţii să-şi întărească angajamentul de a creşte investiţiile în apărare la cel puţin 2% din PIB.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Directorul general al NATO a asigurat în acelaşi timp că lucrează ”din greu” pentru a asigura că Suedia va deveni ”în scurt timp membră deplină” a Alianţei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Stoltenberg a evocat în alocuţiunea sa şi situaţia din Ucraina, afirmând că ”războiul neprovocat al preşedintelui (rus Vladimir) Putin împotriva Ucrainei a schimbat mediul nostru de securitate pe termen lung” şi că ”Rusia a distrus pacea în Europa”. În referire la distrugerea, marţi, a barajului de la Kahovka, în regiunea Herson, el a spus că aceasta ”pune în pericol mii de civili şi provoacă pagube grave mediului” şi ”reprezintă un gest revoltător care demonstrează din nou brutalitatea războiului rus din Ucraina”.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/stoltenberg-aliatii-vor-lua-decizii-foarte-semnificative-la-summitul-de-la-vilnius.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rusia declară că unii dintre aliații ei se pregătesc să impună sancțiuni împotriva sa</title>
		<link>https://timpul.md/articol/rusia-declara-ca-unii-dintre-aliatii-ei-se-pregatesc-sa-impuna-sanctiuni-impotriva-sa.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/rusia-declara-ca-unii-dintre-aliatii-ei-se-pregatesc-sa-impuna-sanctiuni-impotriva-sa.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 May 2023 15:05:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[sancțiuni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=486147</guid>

					<description><![CDATA[​Unele țări din Asia Centrală lasă să se înțeleagă că nu sunt pregătite să-și asume riscuri și s-ar putea alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, relatează TASS, citându-l pe vicepremierul rus de Externe Mihail Galuzin, scrie Hotnews. Oficialul rus a făcut comentariile la a treia conferință din Asia Centrală a Clubului de Discuții „Valdai”, cel mai &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph" id="1"><strong>​Unele țări din Asia Centrală lasă să se înțeleagă că nu sunt pregătite să-și asume riscuri și s-ar putea alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, relatează <a rel="noreferrer noopener" href="https://tass.ru/politika/17755373" target="_blank">TASS</a>, citându-l pe vicepremierul rus de Externe Mihail Galuzin, scrie <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26269481-rusia-declara-unii-dintre-aliatii-pregatesc-impuna-sanctiuni-impotriva.htm">Hotnews.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph" id="2">Oficialul rus a făcut comentariile la a treia conferință din Asia Centrală a Clubului de Discuții „Valdai”, cel mai prestigios think tank din Rusia.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="3">„Cu toate că există poziții identice privind inacceptabilitatea și ilegitimitatea restricțiilor economice unilaterale, mai multe țări din Asia Centrală nu doresc totuși să-și asume riscurile corespunzătoare și lasă să se înțeleagă că sunt pregătite să urmeze măsurile de restricție occidentale”, a declarat Galuzin.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="4">El a susținut că Rusia nu impune nimănui direcția de urmat nici în ceea ce privește politica externă, nici politicile interne, „atâta timp cât acestea nu contravin obligațiilor reciproce, inclusiv cele din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (n.r. alianța militară condusă de Moscova), Uniunea Eurasiatică și Comunitatea Statelor Independente”.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="5">„Suntem siguri că capitalele din Asia Centrală văd și înțeleg acest lucru: distrugerea artificială a legăturilor cu Rusia poate avea consecințe mai grave decât costurile presupuselor sancțiuni secundare”, a adăugat el.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="6">Galuzin a subliniat că Rusia încearcă cu consecvență să își consolideze relațiile de parteneriat strategic cu țările din Asia Centrală.</p>



<h2 class="wp-block-heading has-medium-font-size"><strong>Influența Rusiei slăbește printre aliații săi</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph" id="7">Comentariile oficialului rus vin în contextul în care atât Statele Unite, cât și China, încearcă să își extindă influența în Asia Centrală, regiune considerată în mod tradițional ca făcând parte ferm din sfera de influență a Moscovei.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="8">La sfârșitul lunii februarie secretarul de stat american Antony Blinken a efectuat un turneu de forță în regiune, participând la Astana la o reuniune ministerială a șefilor ministerelor de afaceri externe ai țărilor din Asia Centrală în format C5+1 (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan + Statele Unite).</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="9">Blinken s-a deplasat apoi în Uzbekistan, unde s-a întâlnit cu oficiali de la Tașkent „pentru a promova în continuare parteneriatele pe o serie de probleme bilaterale și regionale”, potrivit Departamentului de stat de la Washington.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="10">Săptămâna aceasta preşedintele chinez Xi Jinping organizează în nordul țării sale un summit inedit cu liderii a cinci foste republici sovietice din Asia centrală în contextul în care China încearcă să profite de pe urma slăbirii influenței rusești ca urmare a declanșării războiului din Ucraina, mutare care a consternat inclusiv aliații Rusiei.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="11">Acest summit „China-Asia Centrală”, primul de acest fel, îi va reuni pe liderii Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Uzbekistanului şi Turkmenistanului, a anunțat lunea trecută ministerul chinez al Afacerilor Externe.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="12">Reuniunile vor avea loc pe 18 şi 19 mai în oraşul Xi&#8217;an (nord), punct de plecare al vechiului Drum al mătăsii.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/rusia-declara-ca-unii-dintre-aliatii-ei-se-pregatesc-sa-impuna-sanctiuni-impotriva-sa.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rusia, abandonată de 3 dintre aliații săi la ultimul vot ONU privind „agresiunea” împotriva Ucrainei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/rusia-abandonata-de-3-dintrse-aliatii-sai-la-ultimul-vot-onu-privind-agresiunea-impotriva-ucrainei.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/rusia-abandonata-de-3-dintrse-aliatii-sai-la-ultimul-vot-onu-privind-agresiunea-impotriva-ucrainei.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 May 2023 04:01:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[abandon]]></category>
		<category><![CDATA[agresiune]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[vot]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=484409</guid>

					<description><![CDATA[China, Armenia și Kazahstanul s-au alăturat marți, 2 mai, majorității țărilor lumii care au votat pentru rezoluția A77/L65 a ONU, istoricul Serghei Radcenko explicând pe pagina sa de Twitter că opțiunea Beijingului este cu atât mai interesantă încât acesta s-a abținut de la toate voturile organizației internaționale privind războiul din Ucraina. Radcenko, care este considerat &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph" id="2"><strong>China, Armenia și Kazahstanul s-au alăturat marți, 2 mai, majorității țărilor lumii care au votat pentru rezoluția A77/L65 a ONU, istoricul Serghei Radcenko explicând pe pagina sa de Twitter că opțiunea Beijingului este cu atât mai interesantă încât acesta s-a abținut de la toate voturile organizației internaționale privind războiul din Ucraina.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph" id="3">Radcenko, care este considerat unul dintre cei mai reputați specialiști în probleme legate de Rusia, afirmă că rezoluția nu condamnă explicit agresiunea împotriva Ucrainei, ci doar „recunoaște” că aceasta a creat „provocări fără precedent”.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">I&#8217;ll briefly touch on Armenia &amp; Kazakhstan (Russia&#8217;s treaty allies) later; here, let me just focus on China. China previously abstained on resolutions that touch on the war in Ukraine, so voting yes is indeed a new departure. Let&#8217;s take a look at the language of resolution. Oops. <a href="https://t.co/u95EJdZABW">pic.twitter.com/u95EJdZABW</a></p>
<p>— Sergey Radchenko (@DrRadchenko) <a href="https://twitter.com/DrRadchenko/status/1653254869334077442?ref_src=twsrc%5Etfw">May 2, 2023</a></p>
</blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph" id="5">Diplomații au avut două voturi separate asupra documentului, primul dintre acestea vizând tocmai includerea unui paragraf despre războiul declanșat de Vladimir Putin în data de 24 februarie 2022.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="6">China, Armenia și Kazahstanul s-au abținut la primul vot. Însă reprezentanții tuturor celor 3 țări au votat apoi pentru rezoluția finală, după includerea paragrafului respectiv, al 9-lea din document.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">Here&#8217;s an interesting development. China (but also Armenia, Kazakhstan, and many others) vote &#8222;yes&#8221; to a UN General Assembly resolution (A77/L65) that terms Russian actions against Georgia and Ukraine as &#8222;aggression&#8221;. Let&#8217;s take a closer look at what this could possibly mean. <a href="https://t.co/yTWNixXr4i">pic.twitter.com/yTWNixXr4i</a></p>
<p>— Sergey Radchenko (@DrRadchenko) <a href="https://twitter.com/DrRadchenko/status/1653254866112770050?ref_src=twsrc%5Etfw">May 2, 2023</a></p></blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph" id="8">Reprezentantul Rusiei s-a plâns în timpul dezbaterilor de o „politizare” a unei rezoluții care altfel viza reglementarea relațiilor dintre ONU și Consiliul Europei, diplomatul rus îndemnând totodată ca „toți membri responsabili ai comunității internaționale să voteze împotrivă”.</p>



<h2 class="wp-block-heading has-medium-font-size"><strong>Votul ONU privind agresiunea rusească, după vizita lui Xi la Moscova</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph" id="9">Radcenko pune acest vot în context, amintind de <a href="https://timpul.md/articol/video-presedintele-chinei-a-aterizat-la-moscova.html">vizita efectuată recent de președintele chinez Xi Jinping la Moscova,</a> unde a dat din nou asigurări alături de Putin că relațiile dintre cele două țări au ajuns la niveluri fără precedent de apropiate.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="10">Istoricul amintește însă că referința la „parteneriatul fără limite” dintre Moscova și Beijing n-a mai fost inclus în documentul final semnat de cei doi lideri autoritari.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="11">„Avem de asemenea vizita ulterioară a ministrului [chinez] al Apărării Li Shangfu la Moscova și semne privind cooperarea militară sino-rusă tot mai apropiată. Dar avem de asemenea <a href="https://timpul.md/articol/volodimir-zelenski-anunta-ca-a-avut-o-convorbire-telefonica-lunga-si-semnificativa-cu-liderul-chinez.html">conversația telefonică recentă dintre Zelenski și Xi,</a> în care Xi și-a reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei”, explică Serghei Radcenko.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="12">Acesta, un profesor la Centrul pentru Probleme Globale „Henry A. Kissinger”, Facultatea de Studii Internaționale Avansate din cadrul Universității John Hopkins, și Universitatea Cardiff, afirmă că noul vot de la ONU arată cel puțin 3 lucruri.</p>



<h2 class="wp-block-heading has-medium-font-size"><strong>Kazahstanul ar fi „înjunghiat în spate” Rusia (din nou)</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph" id="13">Potrivit lui Radcenko, votul arată în primul rând că Beijingul încearcă să bifeze unele căsuțe pentru a arăta că este mai neutru în ceea ce privește războiul din Ucraina decât poziția sa reală și că discuția recentă dintre Xi și Zelenski ar trebui privită în aceeași notă.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="14">Însă votul de la ONU transmite clar Moscovei că ar fi extrem de puține pârghii pentru a putea exercita presiuni asupra Chinei și „trebuie să înghită ce i se oferă”, potrivit istoricului britanic născut în URSS.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="15">„În al treilea rând, China continuă să se încline înspre o direcție (n.r. a Rusiei), dar cu rezerve. Ea încearcă să înghețe conflictul mai degrabă decât să vadă o prelungire pe termen nedefinit sau o escaladare a sa. O Rusie slăbită/ izolată îndatorată după război Beijingului servește intereselor Chinei”, subliniază Serghei Radcenko.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="16">În ceea ce privește votul Armeniei și Kazahstanului, istoricul afirmă că fiecare dintre cele două țări are ceva de împărțit cu Rusia, guvernul de la Erevan fiind profund nemulțumit că Moscova l-a abandonat în contextul conflictului din Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul emite revendicări tot mai îndrăznețe.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="17">„Kazahstanul nu va rata o ocazie să îl înjunghie cu grijă pe Putin în spate. Aș face la fel dacă aș fi în locul lor”, mai spune Radcenko, amintind totodată că, deși rezoluțiile ONU nu au caracter obligatoriu, aceasta a atras pe bună dreptate multă atenție.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/rusia-abandonata-de-3-dintrse-aliatii-sai-la-ultimul-vot-onu-privind-agresiunea-impotriva-ucrainei.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Până și aliații lui Putin se întorc împotriva lui</title>
		<link>https://timpul.md/articol/pana-si-aliatii-lui-putin-se-intorc-impotriva-lui.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/pana-si-aliatii-lui-putin-se-intorc-impotriva-lui.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Mar 2023 07:18:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=479544</guid>

					<description><![CDATA[Cu arme nucleare tactice desfășurate în țară, Kremlinul se va simți îndreptățit să reprime orice revoltă serioasă contra regimului Lukașenko. Vladimir Putin a anunțat că va detașa arme nucleare tactice în Belarus. Acest nou zăngănit de sabie e menit în mod evident a intimida Occidentul, și în special țările libere ale Europei de Est; odată desfășurate, astfel &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cu arme nucleare tactice desfășurate în țară, Kremlinul se va simți îndreptățit să reprime orice revoltă serioasă contra regimului Lukașenko.</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">Vladimir Putin a anunțat că va detașa arme nucleare tactice în Belarus. Acest nou zăngănit de sabie e menit în mod evident a intimida Occidentul, și în special țările libere ale Europei de Est; odată desfășurate, astfel de arme ar amenința o porțiune apreciabilă a continentului, de la statele baltice în nord la România și Moldova în sud-est. Dar în spatele deciziei mai există încă un motiv. Cum până și cei mai vechi aliați își pierd încrederea în puterea Kremlinului, Putin devine profund paranoic, relatează <a rel="noreferrer noopener" href="https://www.telegraph.co.uk/news/2023/03/28/vladimir-putin-belarus-nuclear-hostage" target="_blank">The Telegraph</a> citat de Rador. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu e nicidecum o coincidență faptul că anunțul a fost făcut de Ziua Libertății Belarusului, eveniment marcat în fiecare an de opoziția belarusă, care e hăituită și reprimată de președintele Alexander Lukașenko. În definitiv, a fost o amenințare prost disimulată. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Kremlinul a transmis un mesaj clar, neîndoielnic: cu armele sale nucleare desfășurate în Belarus, Rusia se va simți îndreptățită să reprime orice revoltă pro-occidentală serioasă contra lui Lukașenko. După cum a apreciat și secretarul consiliului național de securitate și apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, Belarus a devenit un „ostatic nuclear” al lui Putin.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Această etalare a mușchilor reflectă o schimbare a peisajului geopolitic: Kremlinul încalcă una dintre dogmele principale ale propriei politici antiamericane pe termen lung. Putin a susținut dintotdeauna că retragerea armelor nucleare de pe teritoriul fostelor state sovietice în anii &#8217;90 demonstrează buna credință a Rusiei, în contrast cu persistența detașării de armament american în Europa.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă acum nu prea mai are sens să te prefaci că Rusia, iar nu SUA, ar fi cea care respectă suveranitatea țărilor est-europene. Natura respectului Kremlinul a fost acum expusă în văzul tuturor prin ororile pe care le dezlănțuie zilnic asupra Ucrainei. Nu e de mirare că acele țări care încă mai ascultă de Rusia au început să-și reconsidere poziția.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Manifestațiile de amploare din Georgia trebuie să fi speriat Kremlinul. Guvernul georgian practică o echilibristică cinică între Rusia și Occident, urmărind aderarea la UE în timp ce strânge relațiile economice cu Moscova. Legăturile cu Rusia pe care le au influenții oligarhi ai țării se află într-un contrast puternic cu simpatiile pro-occidentale ale populației.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Luna aceasta guvernul georgian a renunțat la un proiect de lege care ar fi afectat entitățile finanțate din străinătate, considerat o tentativă de a apropia Georgia de Rusia. Protestele febrile au fost întâmpinate cu duritate de poliție, iar diplomații occidentali cu care am discutat se întreabă dacă tulburările nu vor duce la apariția unei mișcări revoluționare pro-vestice similare cu revolta Maidan din Ucraina.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între timp, de cealaltă parte a Mării Negre, Rusia și-a pierdut influența pe care o avea în UE înainte de invazie. Premierul ungar Viktor Orbán, liderul UE cel mai înclinat să mențină relații cu Putin, a declarat recent că schimbarea realităților geopolitice ar putea impune o modificare a poziției sale. Și alte țări, care vor să adere la UE dar au relații prietenoase de lungă durată cu Moscova, încep să vadă legăturile cu Rusia ca pe un impediment. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Serbia, cel mai mare aliat ideologic al Kremlinului din Europa, ar putea fi o altă țară aflată într-un punct de cotitură, gata să se dezbare de influența Rusiei. Sprijinul popular pentru Rusia rămâne puternic, dar establishment-ul politic al țării începe să realizeze datorită invaziei din Ucraina că un viitor în UE nu e compatibil cu relațiile strânse cu Putin.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Un acord mediat de Occident între Serbia și Kosovo &#8211; țara separatistă pe care Serbia și Rusia nu o recunosc &#8211; pare a fi ca și convenit, având potențialul să înlăture un obstacol considerabil din calea lentei îndepărtări a Belgradului de Moscova. E posibil de asemenea ca guvernul sârb să pregătească acum în mod subtil populația pentru o eventuală adoptare de sancțiuni contra Rusiei, conform solicitărilor Vestului; duminică ministrul de externe Ivica Dačić a admis că Serbia ar putea sancționa Rusia, dacă inacțiunea în acest sens ar ajunge la un moment dat să aibă consecințe suficient de grave.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Influența Rusiei în Europa de Est se erodează de mulți ani, însă invazia din Ucraina a accelerat imediat acest proces &#8211; chiar și în regimuri considerate până acum de Putin aliați apropiați. Cu cât războiul se lungește și victoria Kremlinului întârzie, cu atât mai mare va fi imboldul pentru politicienii și populația din țări precum Serbia și Georgia să se descotorosească de influența sufocantă a Rusiei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Enormitatea greșelii strategice a lui Putin de a invada Ucraina a dus nu numai la extinderea NATO și distrugerea controlului vital al Moscovei asupra energiei Europei. Încet dar sigur, Putin își pierde și ultimii amici europeni care-i mai rămăseseră. Amplasarea armelor nucleare în Belarus e o tentativă disperată a Rusiei de a-și conserva cea mai strânsă alianță.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa: <a href="https://www.stiripesurse.ro/pana-si-aliatii-lui-putin-se-intorc-impotriva-lui_2855895.html">Stiripesurse.ro</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/pana-si-aliatii-lui-putin-se-intorc-impotriva-lui.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ungaria este din ce în ce mai izolată. Viktor Orbán: ”Nu mai am aliați”. Blocaj la Finlanda și Suedia</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ungaria-este-din-ce-in-ce-mai-izolata-viktor-orban-nu-mai-am-aliati-blocaj-la-finlanda-si-suedia.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ungaria-este-din-ce-in-ce-mai-izolata-viktor-orban-nu-mai-am-aliati-blocaj-la-finlanda-si-suedia.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Mar 2023 13:36:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[Finlanda]]></category>
		<category><![CDATA[izolare]]></category>
		<category><![CDATA[orban]]></category>
		<category><![CDATA[Suedia]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=476801</guid>

					<description><![CDATA[Ungaria este din ce în ce mai singură în cadrul sistemului de alianțe occidentale. Premierul Viktor Orbán a contestat deseori curentul european, însă odată cu izbucnirea războiului în Ucraina și-a pierdut și cel mai important sprijin: guvernul polonez. Nu e de mirare atunci că premierul a afirmat, în timpul discursului său din luna februarie privind &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ungaria este din ce în ce mai singură în cadrul sistemului de alianțe occidentale.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Premierul Viktor Orbán a contestat deseori curentul european, însă odată cu izbucnirea războiului în Ucraina și-a pierdut și cel mai important sprijin: guvernul polonez.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu e de mirare atunci că premierul a afirmat, în timpul discursului său din luna februarie privind starea naţiunii, că nu are aliați, relatează EUObserver.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vorbind despre război și tancurile germane Leopard 2 livrate în Ucraina, Orbán a declarat: ”Celelalte țări au crezut că dacă germanii nu ar putea rezista presiunilor externe, atunci niciunul nu va reuși. ​​Și, de fapt, au trecut din tabăra păcii în cea a războiului”.</p>



<h4 class="wp-block-heading">Ultimul obstacol pus acum de guvernul ungar este amânarea continuă a ratificării aderării Suediei și Finlandei la NATO.</h4>



<p class="wp-block-paragraph">Un expert consideră că acest lucru face ca Ungaria să fie mai izolată ca niciodată.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Péter Krekó, director al think tank-ului ”Capital politic”, explică: ”Pare destul de clar că, deși Ungaria nu primește fonduri UE, două state membre care au criticat deseori Ungaria pentru democraţia sa ”înapoiată” e vorba de Finlanda și Suedia, se confruntă acum din partea Ungariei cu un fel de pedeapsă și șantaj”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Profesorul universitar Zoltán Szenes, care a fost și șeful Statului Major al Armatei Ungare, consideră că vetoul Budapestei asupra reuniunilor la nivel ministerial ale Comitetului NATO-Ucraina ar putea fi un punct de fricțiune și mai important decât amânarea ratificării celor două țări scandinave.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Din punctul de vedere al Alianţei, această întârziere este o problemă tehnică. Adevărata problemă este cum putem rezolva situaţia cu Ucraina, supusă acum unei presiuni importante şi care îşi modifică legile în funcţie de cerinţele Uniunii Europene. Cred că această problemă va fi în curând pe ordinea de zi și atunci, poate că acest punct dureros pentru NATO, va fi în sfârșit rezolvat”, explică Zoltán Szenes.</p>



<h4 class="wp-block-heading">În prezent, Parlamentul Ungariei va vota la sfârșitul lunii martie dacă va sprijini, sau nu aderarea Suediei și Finlandei la NATO.</h4>



<p class="wp-block-paragraph">Oficial, guvernul susține cu fermitate propunerea de aderare, prezentată pentru prima dată în iulie anul trecut. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Corespondentul Euronews de la Budapesta, Ádám Magyar: </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Am fi vrut să-l întrebăm pe șeful politicii externe al Ungariei, Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe, care este poziția Ungariei în cadrul NATO și al Uniunii Europene, însă ministerul nu a răspuns solicitării noastre”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa: <a href="https://www.stiripesurse.ro/ungaria-este-din-ce-in-ce-mai-izolata-viktor-orb-n-nu-mai-am-aliati-blocaj-la-finlanda-si-suedia_2831765.html">Stiripesurse.ro</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ungaria-este-din-ce-in-ce-mai-izolata-viktor-orban-nu-mai-am-aliati-blocaj-la-finlanda-si-suedia.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cazimir Țino: Aliații de ieri și de mâine și problemele de azi</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-aliatii-de-ieri-si-de-maine-si-problemele-de-azi.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-aliatii-de-ieri-si-de-maine-si-problemele-de-azi.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 08 Mar 2023 07:47:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[aliați]]></category>
		<category><![CDATA[cazimir țino]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[probleme]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=475969</guid>

					<description><![CDATA[Sine ira et studioUltimile alegeri în Republica Moldova au fost cele din octombrie 2019 (locale), noiembrie 2020 (prezidențiale) și iulie 2021 (parlamentare). La cele locale de acum patru ani, pe primul loc s-au situat socialiștii proruși (PSRM) cu 26,95% din voturi, urmați de social-democrații lui Plahotniuc (PDM) cu 25,27%, respectiv, pe locul trei, blocul electoral &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Sine ira et studio<br><br></em>Ultimile alegeri în Republica Moldova au fost cele din octombrie 2019 (locale), noiembrie 2020 (prezidențiale) și iulie 2021 (parlamentare).</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">La cele locale de acum patru ani, pe primul loc s-au situat socialiștii proruși (PSRM) cu 26,95% din voturi, urmați de social-democrații lui Plahotniuc (PDM) cu 25,27%, respectiv, pe locul trei, blocul electoral ACUM, compus din PAS și PPDA, cu 21,97%. Alte trei partide au luat și ele câteva mandate de consilieri și primari: P. Șor, P. Nostru și PLDM, scrie <a href="https://www.ziarulnational.md/cazimir-tino-aliatii-de-ieri-si-de-maine-si-problemele-de-azi/">Ziarul Național.</a></p>



<p class="wp-block-paragraph">La cele prezidențiale, Maia Sandu, susținută în principal de PAS, l-a învins pe candidatul socialiștilor, Igor Dodon, atât în Basarabia, cât și în Diaspora. În sfârșit, la parlamentarele de acum aproape 2 ani, pe primul loc s-a situat PAS, cu 52,80% din voturi și 63 de mandate, urmat de Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor cu 27,17% și 32 de mandate, respectiv P. Șor cu 5,74% și 6 mandate. P. Nostru, PPDA și PDM nu au reușit să treacă pragul electoral. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Urmează trei ani „de foc” pentru partidele moldovenești. Vom avea mai întâi alegeri locale anul acesta, probabil în ultima duminică din octombrie, apoi alegeri prezidențiale, în toamna lui 2024, urmate de alegeri parlamentare în vara lui 2025. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Recent, la sfârșit de ianuarie, Comunitatea WatchDog și CBS Resarch au dat publicității un sondaj de opinie. În privința intențiilor de vot pentru parlamentare, situația stă astfel (procent intenție de vot dintre cei care și-au declarat o opțiune): PAS 33,1%, BECS 31,1%, P. Șor 16,0%, MAN 4,1%, PN 3,1%, PPDA 2,6%, PDCM 2,3%, AUR 2,2%, P. Schimbării 1,8%, CUB 1,3%. Să lăsăm deoparte partidele stângiste proruse, cu care este aproape exclus să se facă o alianță prooccidentală, și să privim puțin posibilii viitori parteneri pentru continuarea cursului proeuropean. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Partidul Acțiune și Solidaritate își continuă erodarea – firească oricărui partid de guvernământ – cu o viteză, totuși, mai mare decât scăderea Maiei Sandu în sondaje. Și nu am ajuns nici măcar la mijlocul mandatului! Este adevărat că PAS a prins o perioadă de guvernare cum nu se poate mai nefericită: pandemia și lock-down-ul, criza economică, financiară și energetică, războiul din Ucraina. Obiectiv vorbind, toate acestea se constituie în circumstanțe atenuante pentru guvernarea Gavrilița. Cu toate acestea, s-au întrecut și în erori, dintre care multe ar fi putut fi evitate. Prea mulți oameni ”buni”, dar prea puțini profesioniști, o transparență aproximativă a actului de guvernare, supraîndatorarea, gafa magistrală cu gazul gratuit către Transnistria versus curent electric pe bani de la Cuciurgan, eșuarea (cel puțin până acum) a reformei în justiție, amânarea reformei administrativ-teritoriale, alinierea tardivă și cu jumătate de gură la sancțiunile internaționale contra Rusiei – și lista ar putea continua. Dar tronând, peste toate acestea, lipsa de curaj și de voință politică, în tandem cu o înfumurare și o auto-suficiență demnă de cauze mai bune. Problema este că, în peste doi ani de acuma, PAS se va eroda și mai mult. Parțial este normal, parțial este vina lor. Desigur, nu până acolo încât să nu mai intre în parlament, dar suficient de mult încât să nu mai formeze singuri guvernul. Ci, cel mult, într-o coaliție de partide cu, aproximativ, aceleași viziuni de dezvoltare a statului și de politică externă. Personal, aș adăuga și nevoia imperioasă a unei clarificări teoretic – doctrinare: PAS este un partid social-liberal prin Statutul său (așadar de centru-stânga), un partid popular și creștin-democrat prin afilierea sa europeană la PPE (deci de centru-dreapta), și un partid conservator prin afilierea sa internațională la IDU (carevasăzică de dreapta). O singură linie verticală pe oricare din cele trei căi de mai sus ar aduce consecvență și claritate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Următorul partid pro-european, conform sondajului, este Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), care a și format cu PAS blocul electoral Acum (între decembrie 2018 și noiembrie 2019). Felul în care PAS a subminat activitatea acestui partid și maniera în care l-a adus în irelevanță, nu face deloc cinste partidului de guvernământ. Plus că, arzând toate podurile cu acest fost partener, PAS a dat dovadă de infantilism politic, infatuare și relativitate morală. După plecarea lui Andrei Năstase și venirea, ca președinte, al lui Dinu Plângău, PPDA a scăzut și a tot scăzut în sondaje, ceea ce a determinat o hemoragie internă în partid. Iar aceasta va face ca relevanța acestuia să scadă până la a deveni un partid absolut insignifiant. Este foarte greu de crezut că va mai putea trece de pragul electoral. Și atunci nu va face decât să risipească voturile utile, altminteri, dreptei pro-europene.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Coborând în ultimul sondaj, întâlnim și micul Partid al Schimbării, al lui Ștefan Gligor. Putând fi caracterizat, la o privire superficială, ca un partid pro-european, anti-corupție, ridică în același timp câteva semne de întrebare: lipsa unei echipe vizibile și cu oameni cu notorietate, relațiile de colaborare dubioase și susținerea politică a primarului Bălțiului, Nicolae Grigorișin (cel care nici nu știe românește). Nu în ultimul rând, rezultatele electorale ridicol de mici obținute la scrutinul parlamentar din iulie 2021 nu îi dau deloc speranțe pentru următoarele alegeri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Urmează apoi, cu 1,3%, Coaliția pentru Unitate și Dezvoltare (CUB). Procentul obținut în sondaj ar putea părea mic pentru cineva neavizat. Dar dacă socotim că doar cu 4 luni în urmă acest partid încă nici nu exista, am spune că nu e deloc rău scorul obținut. Cu condiția, desigur, ca să nu se blocheze la această cifră. Ceea ce ar fi greu de crezut, având în vedere calitatea și competența fondatorilor – începând chiar cu Președintele partidului, Igor Munteanu. În plus, această echipă își construiește destul de repede filialele sale teritoriale, și-a dezvoltat deja un concept pragmatic de abordare a crizelor și problemelor societății, propune soluții concrete – doar ca titlu de exemplu, conceptul de spații comune integrate cu România. Acest din urmă aspect făcându-l și alegerea firească a unioniștilor – azi, nereprezentați în parlament. În sfârșit, CUB s-a afiliat, ca partid autentic liberal, și la Alianța Liberalilor și Democraților din Europa (ALDE).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cât despre partidele care se pretind a fi pro-europene sau pro-românești: MAN (Ion Ceban), PDCM (Ion Chicu) sau AUR (Boris Volosatâi) – acestea nu mai pot păcăli multă lume. Că vin de pe filieră comunistă (MAN) sau socialistă (PDCM), ori dintr-o zonă pro-rusă (AUR) – toate acestea nu fac decât să inducă în eroare electoratul de bună-credință pro-european, pro-românesc și cu claritate morală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Revenind la partidul de la putere de azi, remarcăm faptul că acesta trebuie să-și caute – ba chiar să-și cultive – de pe acuma aliați politici, și nu doar în exterior. Meciurile electorale se vor juca acasă, cu oameni din tribunele de aici. Nu există nici o îndoială că scoruri de 50% și peste, vor rămâne un vis frumos. PAS prea a ars poduri, în trecut (ah, dulce infatuare moldovenească!). Și prea nu se grăbește să devină simpatic unor posibili aliați. Care ar fi alternativa? Ca peste doi ani și un pic să vedem revenirea la putere a comuniștilor-socialiștilor-șoriștilor și năruirea tuturor măsurilor pro-europene care, de bine de rău, s-au lut totuși până acum. Situație de care dor PAS ar fi, atunci, răspunzător. De aceea, ”mânza” și nasul pe sus trebuie puse între paranteze. De înțelepciunea unei astfel de decizii – sau de lipsa ei – depinde, până la urmă, continuarea sau nu a cursului european de democratizare și de modernizare a țării. Va fi PAS în stare să-și calce peste orgoliu și să coopereze cu ceilalți, spre binele comun? Și dacă da, și dacă nu, va rămâne în istorie. Dar nu de aceeași parte.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-aliatii-de-ieri-si-de-maine-si-problemele-de-azi.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
