<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>anatol taranu &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/anatol-taranu/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 21 Jul 2026 06:51:05 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>anatol taranu &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Anatol Țăranu: Națiunea civică moldovenească – reîncarnarea moldovenismului sovietic antiromânesc</title>
		<link>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-natiunea-civica-moldoveneasca-reincarnarea-moldovenismului-sovietic-antiromanesc.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-natiunea-civica-moldoveneasca-reincarnarea-moldovenismului-sovietic-antiromanesc.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 06:51:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[natiunea civica moldoveneasca]]></category>
		<category><![CDATA[reîncarnarea moldovenismului sovietic antiromânesc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=541873</guid>

					<description><![CDATA[O dezbatere lingvistică sau o problemă de stat? Declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, privind existența unor percepții diferite asupra limbii și identității în Republica Moldova, ar fi putut trece drept un incident diplomatic minor, ușor de corectat printr-o clarificare protocolară. Faptul că nu s-a întâmplat astfel — că declarația a generat &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>O dezbatere lingvistică sau o problemă de stat?</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, privind existența unor percepții diferite asupra limbii și identității în Republica Moldova, ar fi putut trece drept un incident diplomatic minor, ușor de corectat printr-o clarificare protocolară. Faptul că nu s-a întâmplat astfel — că declarația a generat o dezbatere publică amplă, comentată de istorici, politicieni și societate civilă deopotrivă — spune ceva esențial despre natura statului moldovean: aici, identitatea nu este un subiect de anticariat istoric, ci o infrastructură critică a securității naționale.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-un stat „normal”, disputele privind autoidentificarea etnică sau culturală a cetățenilor rămân, de regulă, în sfera academică sau, cel mult, electorală. În Republica Moldova, ele sunt terenul pe care se joacă, de fapt, apartenența geopolitică a țării. Nu este o exagerare retorică: modul în care un cetățean al Republicii Moldova își definește identitatea — român sau „moldovean” în sens etnic distinct — influențează direct atitudinea sa față de integrarea europeană, față de relația cu România și, în ultimă instanță, față de proiectul revizionist al Federației Ruse în regiune. De aceea, orice discuție serioasă despre securitatea Republicii Moldova care ignoră dimensiunea identitară este, structural, incompletă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Această realitate obligă la o schimbare de perspectivă: politicile identitare nu mai pot fi tratate ca un lux cultural sau ca o chestiune secundară, subordonată reformelor economice și instituționale cerute de parcursul european. Ele trebuie recunoscute ca o componentă activă a arhitecturii de apărare a statului — la fel de relevantă ca securitatea energetică, reziliența informațională sau capacitatea instituțională de a rezista ingerințelor externe.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Moștenirea sovietică: o armă concepută, nu un accident istoric</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a înțelege de ce identitatea a devenit un front de securitate, trebuie recuperată memoria modului în care a fost construită separarea dintre identitatea moldovenească și cea românească. Nu vorbim despre o evoluție organică, de tipul diferențierilor regionale care există în orice cultură europeană — bavarezi, catalani, sicilieni, ardeleni. Vorbim despre o inginerie politică deliberată, inițiată în 1924 odată cu crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, și extinsă după 1940 asupra Basarabiei ocupate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Instrumentele acestui proiect sunt bine documentate: un alfabet distinct, manuale rescrise, o istorie oficială fabricată, deportări, foamete organizată și lichidarea elitelor capabile să transmită memoria colectivă autentică. Scopul nu era protejarea unei particularități regionale, ci ruperea unei populații de matricea sa națională, pentru a face ca orice legătură ulterioară cu România să pară artificială, „importată”, suspectă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Această distincție este crucială pentru politicile publice de astăzi: dacă identitatea moldovenească separată ar fi un fenomen cultural autentic, orice intervenție a statului ar fi ilegitimă — o formă de inginerie inversă. Dar dacă, așa cum arată istoria, ea este însăși produsul unei ingineriei anterioare, atunci restabilirea unei educații istorice corecte nu este o manipulare, ci o reparație. Statul moldovean nu ar „crea” o identitate; ar corecta una fabricată artificial, cu instrumente ale aceluiași tip — educație, memorie instituțională, discurs public — dar puse, de această dată, în slujba adevărului istoric, nu al negării lui.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>&nbsp;„Națiunea civică” — reambalarea unui proiect vechi</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ultimul deceniu a adus o mutație terminologică semnificativă: vechiul moldovenism sovietic, compromis prin asocierea sa evidentă cu propaganda de la Moscova, a fost înlocuit, în discursul unor actori politici și civici, cu conceptul aparent modern și inofensiv de „națiune civică moldovenească”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Distincția pe care o asemenea formulă trebuie să o facă, dar de multe ori nu o face, este esențială. Cetățenia Republicii Moldova este, evident, o realitate legitimă și necesară — toți cetățenii statului, indiferent de etnie, formează comunitatea sa politică, iar acest lucru nu este pus sub semnul întrebării de nimeni. Problema apare atunci când comunitatea civică, definită prin cetățenie și instituții comune, este transformată subtil într-o identitate etno-culturală de sine stătătoare, ruptă deliberat de apartenența românească a majorității populației. În acel moment, „națiunea civică” încetează să mai fie un concept incluziv de tip occidental și devine, funcțional, un nou ambalaj pentru același obiectiv urmărit de Moscova începând cu 1924: tăierea legăturii dintre populația de la est de Prut și națiunea română.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De aceea, orice politică identitară responsabilă trebuie să facă o distincție clară, în legislație și în discursul public, între două planuri care nu ar trebui niciodată confundate: planul civic-politic (cetățenia, instituțiile comune, statul de drept) și planul etno-cultural (limba, istoria, apartenența națională). Confuzia deliberată între cele două planuri este exact mecanismul prin care moldovenismul sovietic supraviețuiește sub o formă aparent modernizată.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>De ce interesează Kremlinul: identitatea ca instrument geopolitic</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Investiția constantă a Federației Ruse în promovarea unei identități moldovenești distincte de cea românească nu este întâmplătoare și nu ține de nostalgie istorică. Este un calcul geopolitic rece. Dacă majoritatea populației Republicii Moldova se percepe ca parte a națiunii române, apropierea de România și integrarea europeană devin procese firești, greu de contestat politic. Dacă, dimpotrivă, cetățenii sunt convinși că formează o națiune separată, fără legături identitare organice cu România și prin extensie cu Occidentul, ei devin o resursă politică mult mai ușor de mobilizat pentru un proiect geopolitic alternativ, orientat spre Est.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Din această perspectivă, moldovenismul antiromânesc funcționează ca o platformă ideologică de întreținere a unei „zone gri” — un spațiu care, deși formal orientat spre Europa, rămâne vulnerabil influenței ruse tocmai pentru că o parte a populației sale nu se recunoaște pe deplin în proiectul occidental al țării. Orice ambiguitate venită din partea unor actori occidentali cu privire la identitatea moldovenilor — fie ea o formulare stângace de diplomat, fie o poziție politică internă — este imediat capitalizată de propaganda rusă drept „dovadă” a legitimității unei identități separate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Concluzia strategică este limpede: în Republica Moldova, câmpul identitar nu este un teren neutru, pe care statul poate opta să nu intervină. Vidul lăsat de absența unei politici identitare coerente este ocupat, sistematic, de narațiunea alternativă promovată de Moscova. Neutralitatea aparentă a statului în această privință nu este, de fapt, neutralitate — este o formă de dezarmare unilaterală.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>&nbsp;Rolul diplomației occidentale și limitele bunei-credințe</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Un element adesea neglijat în această ecuație este responsabilitatea partenerilor occidentali. Diplomați acreditați la Chișinău, oricât de bine intenționați, riscă să opereze cu date statistice brute — rezultatele unui recensământ, de exemplu — fără a le plasa în contextul istoric care le explică. O lectură pur sociologică a autoidentificării etnice, ruptă de mecanismele istorice care au produs-o, riscă să transforme efectul unei propagande de decenii într-un argument de legitimitate științifică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceasta nu este o chestiune de rea-credință, ci de responsabilitate profesională. Diplomația occidentală are datoria de a opera cu realitatea istorică și științifică — confirmată de instituții precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei sau Curtea Constituțională a Republicii Moldova — nu cu efectele reziduale ale ingineriei identitare sovietice. Instituțiile de la Chișinău și București au, la rândul lor, obligația de a sprijini partenerii occidentali să înțeleagă complexitatea acestui dosar, nu prin reacții emoționale sau scandal diplomatic, ci prin dialog instituțional susținut de argumente istorice solide.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Ce ar presupune, concret, o politică identitară de securitate națională</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">O politică identitară gândită ca instrument de securitate națională nu înseamnă impunerea coercitivă a unei identități, ci construirea condițiilor instituționale în care adevărul istoric nu mai poate fi ușor deturnat. Câteva direcții se desprind logic din analiza de mai sus:</p>



<p class="wp-block-paragraph">Educația istorică trebuie tratată drept infrastructură strategică, nu doar curriculă culturală – manualele de istorie și limbă fiind, de altfel, chiar instrumentele prin care a fost construită separarea identitară inițială, ele pot și trebuie să fie instrumentul reparației.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Comunicarea publică a statului trebuie să mențină distincția fermă între cetățenie (planul civic, incluziv, pentru toți) și identitate etno-culturală (planul istoric, real, majoritar românesc), evitând ambiguitățile care permit recuperarea „națiunii civice” de către narațiuni antiromânești.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Corpul diplomatic de la Chișinău și cel de la București trebuie să dezvolte o capacitate instituționalizată de a informa constant partenerii occidentali, astfel încât episoade precum cel al ambasadorului german să devină ocazii de clarificare, nu erori repetate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Reziliența informațională a statului trebuie să includă explicit monitorizarea și contracararea narațiunilor care exploatează ambiguitatea identitară în scop geopolitic, alături de componentele deja recunoscute (dezinformare electorală, securitate cibernetică, securitate energetică).</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Concluzie: o miză de securitate, nu de identitate culturală</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Afirmațiile ambasadorului Germaniei care au declanșat o dezbatere aprinsă în spațiul românesc pornește de la o observație corectă: viitorul Republicii Moldova, inclusiv orice decizie privind relația cu România, aparține exclusiv cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Dar exercitarea autentică a acestei suveranități presupune o populație care alege în cunoștință de cauză istorică, nu una ale cărei percepții rămân, un secol mai târziu, prizonierele unei inginerii identitare concepute la Moscova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De aceea, politicile identitare nu sunt un moft cultural al unor istorici nostalgici, ci o componentă structurală a securității naționale moldovenești. Națiunea civică este o formulă legitimă și necesară atunci când unește cetățenii în jurul valorilor democratice comune. Ea devine însă un pericol structural atunci când este folosită pentru a relativiza adevărul istoric și pentru a perpetua, sub o formă modernizată, moștenirea moldovenismului sovietic. În acest punct, diferența dintre o integrare europeană autentică și succesul strategiei revizioniste a Kremlinului nu mai este una de nuanță semantică — este o linie de front a securității naționale.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-natiunea-civica-moldoveneasca-reincarnarea-moldovenismului-sovietic-antiromanesc.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Anatol Țăranu: Neutralitatea Moldovei nu înseamnă izolare și nici tăcere în fața agresiunii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-neutralitatea-moldovei-nu-inseamna-izolare-si-nici-tacere-in-fata-agresiunii.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-neutralitatea-moldovei-nu-inseamna-izolare-si-nici-tacere-in-fata-agresiunii.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Jun 2026 21:20:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=540463</guid>

					<description><![CDATA[Analistul politic Anatol Țăranu afirmă că statutul de neutralitate al Republica Moldova este adesea interpretat greșit sau folosit în campanii de manipulare și dezinformare, în special în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucraina. El explică că neutralitatea nu înseamnă izolare și nu exclude cooperarea internațională în domeniul securității și apărării. Potrivit lui Anatol &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Analistul politic Anatol Țăranu afirmă că statutul de neutralitate al Republica Moldova este adesea interpretat greșit sau folosit în campanii de manipulare și dezinformare, în special în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucraina. El explică că neutralitatea nu înseamnă izolare și nu exclude cooperarea internațională în domeniul securității și apărării.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui Anatol Țăranu, articolul 11 din Constituția Republicii Moldova prevede clar că statul nu poate adera la alianțe militare și nu poate permite staționarea trupelor străine pe teritoriul său.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Neutralitatea Republicii este consfințită în Constituție, iar aceasta înseamnă că Republica Moldova nu poate să facă parte din alianțe militare și nu are dreptul să mențină pe teritoriul său trupe militare străine”, a declarat analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țăranu a atras atenția că, în realitate, prezența militarilor ruși în regiunea transnistreană reprezintă o încălcare directă a acestui statut constituțional.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Pe teritoriul Republicii Moldova se găsesc trupe militare străine. Acum vorbesc despre trupele militare ruse din Transnistria. Noi avem o neutralitate declarată, dar nu una de facto”, a precizat expertul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul a explicat că neutralitatea nu împiedică Republica Moldova să dezvolte parteneriate externe în domeniul securității și apărării și nici să adopte poziții politice clare în raport cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Ceea ce face Republica Moldova în raport cu Ucraina, cu războiul din Ucraina, este nimic altceva decât o reacție politică la acea agresiune pe care o face Rusia în raport cu vecinul nostru”, a afirmat Anatol Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut de articolul 11 din Constituție, însă dezbaterile privind aplicarea și limitele acestuia s-au intensificat după invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de securitatea regională și de prezența continuă a trupelor ruse în regiunea transnistreană.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-neutralitatea-moldovei-nu-inseamna-izolare-si-nici-tacere-in-fata-agresiunii.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Anatol Țăranu: UE a adus Europei pace și cel mai prosper spațiu din lume</title>
		<link>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ue-a-adus-europei-pace-si-cel-mai-prosper-spatiu-din-lume.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ue-a-adus-europei-pace-si-cel-mai-prosper-spatiu-din-lume.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 09 May 2026 18:28:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=537904</guid>

					<description><![CDATA[Analistul politic Anatol Țăranu afirmă că dezvoltarea economică și menținerea păcii sunt principalele caracteristici ale Uniunii Europene, iar aderarea R. Moldova la UE ar însemna inclusiv consolidarea securității și a rezilienței statului. Potrivit lui Țăranu, Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai eficiente comunități de state din lume, care a reușit să evite conflictele militare &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Analistul politic Anatol Țăranu afirmă că dezvoltarea economică și menținerea păcii sunt principalele caracteristici ale Uniunii Europene, iar aderarea R. Moldova la UE ar însemna inclusiv consolidarea securității și a rezilienței statului.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui Țăranu, Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai eficiente comunități de state din lume, care a reușit să evite conflictele militare și să creeze cel mai prosper spațiu economic și social.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Uniunea Europeană este una dintre principalele și cea mai eficientă comunitate de state pe mapamond care demonstrează eficiență și capacitate de a evita războaiele”, a declarat analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acesta a subliniat că menținerea păcii în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă „cea mai mare realizare a civilizației umane”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Uniunea Europeană este ceea ce a permis ca după 1945, pe continentul european, în zona care constituie UE, să nu existe niciun conflict militar”, a afirmat Anatol Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul consideră că aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană ar aduce nu doar beneficii economice, ci și o mai mare siguranță pentru stat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui Țăranu, Bruxelles-ul lucrează în prezent la dezvoltarea unui sistem european de apărare, însă procesul este încă la început.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Aderarea la UE, indiscutabil, va crește gradul de reziliență, inclusiv militară, a R. Moldova”, a spus analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, acesta a precizat că, în prezent, singurul mecanism care garantează securitatea statelor membre rămâne NATO.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„UE nu este un garant absolut al securității. Unicul mecanism suficient care garantează securitatea membrilor săi este NATO”, a subliniat Anatol Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul a atras atenția și asupra diviziunilor din societatea moldovenească, afirmând că lipsa unei coeziuni interne afectează capacitatea țării de a avansa mai rapid pe calea europeană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit acestuia, modul în care este marcată ziua de 9 mai demonstrează cât de scindată rămâne societatea și cât de mult mai are R. Moldova de recuperat în ceea ce privește înțelegerea interesului național.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ue-a-adus-europei-pace-si-cel-mai-prosper-spatiu-din-lume.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Anatol Țăranu: Ziua de 9 Mai a devenit în Rusia un simbol al agresiunii militare</title>
		<link>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ziua-de-9-mai-a-devenit-in-rusia-un-simbol-al-agresiunii-militare.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ziua-de-9-mai-a-devenit-in-rusia-un-simbol-al-agresiunii-militare.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 May 2026 12:06:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[9 mai]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Victoriei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=537774</guid>

					<description><![CDATA[În Rusia, ziua de 9 Mai a devenit un simbol al agresiunii militare. Declarația aparține doctorului în istorie, Anatol Țăranu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „9 Mai: o zi și două căi civilizaționale”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, ceea ce anterior era o zi de comemorare a victimelor și &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>În Rusia, ziua de 9 Mai a devenit un simbol al agresiunii militare. Declarația aparține doctorului în istorie, Anatol Țăranu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „9 Mai: o zi și două căi civilizaționale”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, ceea ce anterior era o zi de comemorare a victimelor și cinstire a eroilor celui de-al Doilea Război Mondial s-a transformat, în Rusia lui Putin, într-un instrument al propagandei de stat și al justificării politicilor militare agresive.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Istoricul Anatol Țăranu a explicat că imediat după destrămarea Uniunii Sovietice, autoritățile ruse au încercat să se distanțeze de moștenirea sovietică, iar Ziua Victoriei și-a pierdut din importanță.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„După căderea URSS, pe timpul lui Boris Elțin, s-a produs o metamorfoză și Ziua de 9 mai a dispărut din palmaresul sărbătorilor și acest lucru a fost menținut până în 1995. Atunci nu se acorda nicio atenție acestei sărbători, pentru că Elțin și-a construit politica pe detașarea guvernării de la Moscova de regimul sovietic”, a explicat Anatol Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui, schimbarea majoră s-a produs după anul 1995, când Federația Rusă a început să caute un nou fundament identitar după colapsul URSS. În acest context, victoria din cel de-al Doilea Război Mondial a fost transformată într-un simbol politic central.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Dar, începând cu anul 1995, situația s-a schimbat radical. Acest lucru era cauzat de faptul că Rusia, care a trăit șocul căderii imperiului, căuta un nou simbol, căuta un nou model de identitate națională și statală. Din 1995 sărbătoarea de 9 mai, Victoria asupra fascismului, se transformă în principalul marker identitar al Federației Ruse, care deja pe timpul lui Putin s-a prefăcut într-un model de propagandă absolută”, a mai spus istoricul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anatol Țăranu consideră că, în perioada guvernării lui Vladimir Putin, mesajul comemorativ al zilei de 9 mai a fost înlocuit treptat cu unul militarist și expansionist. Istoricul susține că propaganda oficială rusă glorifică excesiv trecutul sovietic și folosește simbolistica războiului pentru a legitima actuala agresiune militară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Prin sloganul „Putem repeta”, sărbătoarea de comemorare s-a prefăcut într-un simbol al agresiunii militare. Exagerarea eroismului soldatului sovietic în cel de-al Doilea Război Mondial este o poziție care intră în contradicție cu adevărul istoric. Da, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial soldații sovietici au dat dovadă de eroism militar, dar în mare parte, Armata Sovietică a câștigat acest război nu prin eroism, ci prin frica viscerală implantată armatei”, a notat istoricul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Un singur exemplu, în timpul războiului, tribunalele militare sovietice au dat 135 de mii de sentințe capitale pentru ofițerii și soldații sovietici. Asta înseamnă 15 divizii împușcate tot de ai lor. Asta era metoda de a impune armata să lupte. În alte armate care au luptat în acel război, asemenea sentințe au fost pronunțate la nivel de câteva mii, inclusiv în armata hitleristă”, a adăugat Anatol Țăranu.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ziua-de-9-mai-a-devenit-in-rusia-un-simbol-al-agresiunii-militare.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce eliminarea lui Perțu din cursa pentru Primăria Orhei nu „onorează” democrația</title>
		<link>https://timpul.md/articol/de-ce-eliminarea-lui-pertu-din-cursa-pentru-primaria-orhei-nu-onoreaza-democratia.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/de-ce-eliminarea-lui-pertu-din-cursa-pentru-primaria-orhei-nu-onoreaza-democratia.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 May 2026 09:30:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[cec]]></category>
		<category><![CDATA[democratie acasa]]></category>
		<category><![CDATA[eliminare din cursa electorala]]></category>
		<category><![CDATA[primaria orhei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=537766</guid>

					<description><![CDATA[Decizia Comisiei Electorale Centrale de a anula înregistrarea candidatului „Democrația Acasă” la Primăria Orhei reaprinde dezbaterea despre limitele democrației în Republica Moldova. Analistul Anatol Țăranu a avertizat că, deși astfel de episoade afectează încrederea publică și ridică semne de întrebare, unele derapaje pot fi tolerate în contextul războiului hibrid la care trebuie să țină piept &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Decizia Comisiei Electorale Centrale de a anula înregistrarea candidatului „Democrația Acasă” la Primăria Orhei reaprinde dezbaterea despre limitele democrației în Republica Moldova. Analistul Anatol Țăranu a avertizat că, deși astfel de episoade afectează încrederea publică și ridică semne de întrebare, unele derapaje pot fi tolerate în contextul războiului hibrid la care trebuie să țină piept Chișinăul.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși, această „toleranță” poate deveni periculoasă atâta timp cât nu e clar unde sunt stabilite acele „linii roșie” ale legalității în privința proceselor electorale și democratice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un astfel de episod ar fi problematic pentru orice sistem democratic și cu siguranță nu consolidează încrederea publică în instituțiile statului. Totuși, anumite abateri de la normele democratice ar putea fi totuși tolerate în contextul necesității de a proteja sistemul democratic în plin război hibrid la care Republica Moldova a fost și continuă să fie supusă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Trebuie să spunem că această istorie miroase prost pentru democrația moldovenească. Bun, ea ar mirosi tot atât de prost pentru orice democrație. Ceea ce s-a întâmplat nu este bine și nu face imagine, inclusiv CEC-ul. Dar asta s-a întâmplat și noi știm că anumite derogări de la normele democratice au fost admise inclusiv pentru a proteja această democrație, în condițiile în care Republica Moldova a fost supusă unui atac vehement al războiului hibrid &#8211; un război care continuă până astăzi”, a menționat expertul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul a subliniat că principala dilemă este stabilirea limitei până la care pot fi tolerate anumite acțiuni mai puțin democratice fără a afecta totuși democrația.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Acum, problema se formează în termenii următori: această linie roșie, care nu trebuie să fie depășită, ea unde trebuie să fie trasată. E o chestiune la care e foarte greu să găsești un răspuns plauzibil în această situație”, a mai adăugat Anatol Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu este neștiut faptul că formațiunea condusă de Costiuc nu dispune de o bază solidă de cadre și că, în prezent, aceasta capitalizează mai ales pe vizibilitatea și legitimitatea obținute odată cu intrarea în Parlament. Mai mult, rezultatele ultimelor alegeri parlamentare au indicat un transfer semnificativ al electoratului asociat anterior lui Șor către „Democrația acasă”, fapt care, foarte probabil, ridică suspiciuni suplimentare și determină autoritățile să manifeste o atenție sporită.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În același timp, Țăranu a subliniat că, în pofida acestor suspiciuni, există un cadru legal general care trebuie respectat, iar încălcarea acestuia ar pune în pericol funcționarea instituțiilor democratice din Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Da, noi știm ce înseamnă partidul Costiuc. El nu are cadre. El acum se folosește de posibilitatea lui că a intrat în Parlament și are o anumită reputație. Mai mult decât atât, analiza rezultatelor electorale la ultimele alegeri parlamentare au demonstrat că o parte considerabilă din potențialul electoral al lui Șor a trecut de partea lui Costiuc. Asta desigur că trezește bănuieli suplimentare și face ca organele Republicii Moldova să fie cu ochii în patru. Dar repet încă o dată, există cadrul legal general, care nu poate fi încălcat, pentru că este pusă în pericol însăși funcționarea instituțiilor democratice în Republica Moldova”, a explicat analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Expertul speră totuși că instanța de judecată va pronunța o decizie conformă cu legea și cu normele democratice. Totodată, Anatol Țăranu a criticat atât prima instanță, pentru modul în care a gestionat înregistrarea candidatului, cât și Comisia Electorală Centrală, față de care a spus că există întrebări justificate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Eu foarte mult sper că ultima instanță care a rămas, judecata, își va spune cuvântul și acest cuvânt va fi în conformitate cu legea și în conformitate cu normele democratice ale statului nostru. Fiindcă nici prima instanță care l-a înregistrat pe candidatul partidului nu și-a făcut treaba, dar și pentru Comisia Electorală Centrală tot există întrebări fundamentate”, a conchis Anatol Țăranu.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/de-ce-eliminarea-lui-pertu-din-cursa-pentru-primaria-orhei-nu-onoreaza-democratia.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Anatol Țăranu: Ungaria după Orban, lecția pe care Chișinăul nu o poate ignora</title>
		<link>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ungaria-dupa-orban-lectia-pe-care-chisinaul-nu-o-poate-ignora.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ungaria-dupa-orban-lectia-pe-care-chisinaul-nu-o-poate-ignora.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Apr 2026 07:27:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[ungaria dupa orban]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=536367</guid>

					<description><![CDATA[Victoria lui Péter Magyar la recentele alegeri parlamentare din Ungaria nu marchează o ruptură spectaculoasă față de epoca Viktor Orban, ci mai degrabă o continuitate adaptată noilor realități europene. Concluzia aparține analistului politic Anatol Țăranu, care subliniază că Budapesta traversează un proces de recalibrare, nu o revoluție politică. Potrivit expertului, mesajele lui Péter Magyar reflectă &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Victoria lui Péter Magyar la recentele alegeri parlamentare din Ungaria nu marchează o ruptură spectaculoasă față de epoca Viktor Orban, ci mai degrabă o continuitate adaptată noilor realități europene. Concluzia aparține analistului politic Anatol Țăranu, care subliniază că Budapesta traversează un proces de recalibrare, nu o revoluție politică.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit expertului, mesajele lui Péter Magyar reflectă o „radiografie a Europei reale”, în care Uniunea Europeană funcționează mai degrabă ca o sumă de interese naționale decât ca un bloc solidar. Pentru Chișinău, obișnuit să privească integrarea europeană ca pe un „destin inevitabil”, această abordare ar trebui să fie un semnal de alarmă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Una dintre cele mai importante declarații ale liderului ungar vizează respingerea ideii unei aderări accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, extinderea va urma procedurile standard, cu un orizont de cel puțin un deceniu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul susține că această poziție reflectă o tendință tot mai vizibilă în interiorul UE – „oboseala extinderii”, combinată cu temeri economice și electorale. În aceste condiții, dacă Ucraina, susținută puternic de Occident, este plasată pe un termen atât de lung, Republica Moldova trebuie să își recalibreze așteptările.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Integrarea europeană nu mai este un proces geopolitic accelerat de urgențe, ci unul birocratic, lent și profund politizat. Nu există scurtături și nici garanții”, avertizează Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Expertul mai atrage atenția că retorica triumfalistă de la Chișinău, bazată pe ideea unei aderări rapide, riscă să creeze frustrări interne și să erodeze credibilitatea politică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O altă poziție importantă exprimată de Péter Magyar ține de relația energetică cu Rusia. Acesta nu susține întreruperea completă a legăturilor energetice, dar evită contactele politice directe cu Moscova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul consideră că acest model reflectă pragmatismul dominant în Europa Centrală: statele prioritizează securitatea economică atunci când costurile devin prea mari.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru Republica Moldova, acest exemplu indică faptul că vulnerabilitățile energetice nu vor fi rezolvate exclusiv la nivel european.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Securitatea energetică trebuie tratată ca o problemă de securitate națională, cu soluții interne și regionale”, subliniază expertul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În discursul său, Péter Magyar a anunțat crearea unui Birou Anticorupție și limitarea mandatelor premierului la două. Deși aceste inițiative aliniază Ungaria la standardele europene, eficiența lor rămâne incertă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Experiența Europei de Est, inclusiv a Republicii Moldova, arată că astfel de instituții pot deveni eficiente doar dacă există voință politică reală. În lipsa acesteia, reformele riscă să rămână la nivel declarativ.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul mai evidențiază că noua conducere de la Budapesta își reafirmă apartenența la UE și NATO, dar urmărește și consolidarea relațiilor bilaterale, în special cu Germania. Această abordare indică o strategie de echilibru între integrare și autonomie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru Republica Moldova, o astfel de marjă de manevră este dificil de replicat, din cauza vulnerabilităților de securitate și a conflictului transnistrean. Cu toate acestea, Chișinăul ar trebui să dezvolte o strategie mai complexă, care să combine integrarea europeană cu parteneriate regionale și consolidarea capacităților interne.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În opinia lui Anatol Țăranu, mesajul transmis de Péter Magyar nu este un model de urmat, ci o lecție de înțeles: Europa funcționează pe baza echilibrelor negociate, nu a idealurilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context, Republica Moldova trebuie să renunțe la „iluziile comode” și să adopte o politică externă bazată pe realism strategic. Analistul aduce în discuție inclusiv opțiunea unirii cu România, văzută ca o alternativă directă de integrare europeană și securitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Chișinăul trebuie să treacă de la o politică externă bazată pe speranțe la una fundamentată pe calcule”, concluzionează expertul, subliniind că, în noul context european, vor avea de câștigat statele care își folosesc inteligent toate opțiunile.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-ungaria-dupa-orban-lectia-pe-care-chisinaul-nu-o-poate-ignora.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Țăranu: Rusia lui Putin nu e o abatere, ci revenirea la matricea imperială</title>
		<link>https://timpul.md/articol/taranu-rusia-lui-putin-nu-e-o-abatere-ci-revenirea-la-matricea-imperiala.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/taranu-rusia-lui-putin-nu-e-o-abatere-ci-revenirea-la-matricea-imperiala.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Dec 2025 12:04:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[imperialiasm]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Vladimir Putin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=529308</guid>

					<description><![CDATA[Analistul politic și istoricul Anatol Țăranu afirmă că istoria Rusiei nu este doar o relatare a trecutului, ci un instrument de interpretare a prezentului și de anticipare a viitorului, iar tocmai din acest motiv devine periculoasă pentru regimurile autoritare. Într-o analiză dedicată proiectului „Istoria statului rus”, semnat de Boris Akunin, Anatol Țăranu susține că autorul &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Analistul politic și istoricul Anatol Țăranu afirmă că istoria Rusiei nu este doar o relatare a trecutului, ci un instrument de interpretare a prezentului și de anticipare a viitorului, iar tocmai din acest motiv devine periculoasă pentru regimurile autoritare.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-o analiză dedicată proiectului „Istoria statului rus”, semnat de Boris Akunin, Anatol Țăranu susține că autorul propune una dintre cele mai incomode lecturi ale trecutului rus din ultimele decenii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit istoricului, Akunin nu se limitează la popularizarea istoriei, ci demontează justificările ideologice prin care statul rus și-a legitimat, timp de secole, caracterul autoritar. Îmbinarea deliberată a expunerii istorice cu narațiunea literară – prin povești de aventură plasate în umbra marilor evenimente – scoate în prim-plan destinul individului, nu gloria statului, intrând astfel în contradicție directă cu mitologia oficială rusă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anatol Țăranu subliniază că ideea centrală a interpretării lui Akunin este că statalitatea rusă s-a construit ca un sistem hipercentralizat, ostil autonomiilor reale, federalismului și separației puterilor. De la Ivan al III-lea până la Vladimir Putin, logica puterii ar fi rămas aceeași: consolidarea centrului cu prețul libertății și demnității supușilor, indiferent de ideologiile folosite.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context, anul 1917 este interpretat nu ca o alegere între libertate și dictatură, ci între două forme de dictatură. Akunin consideră că Rusia a ales atunci varianta bolșevică, iar evoluțiile actuale reprezintă o deplasare pe același traseu, dar spre dreapta. Perioada putinistă nu ar constitui un „nou curs”, ci o revenire la matricea imperială, incompatibilă cu presa liberă, justiția independentă și autoguvernarea reală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Istoricul atrage atenția și asupra diferenței dintre liderii autoritari ai Rusiei. În lectura lui Akunin, Stalin a fost un strateg puternic, dar un tactician slab, în timp ce Putin este un tactician abil pe termen scurt, însă urmărește obiective strategice irealizabile sau autodistructive. În opinia sa, Rusia nu va deveni o superputere sub conducerea actuală, ci riscă să-și schimbe dependența de Occident cu una față de China.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Războiul din Ucraina este descris drept un proiect personal al lui Vladimir Putin și un eșec personal, nu o fatalitate istorică. Akunin respinge ideea că agresiunea ar fi o continuare inevitabilă a politicii leniniste și indică drept declanșatori teama de un „scenariu Maidan” în Rusia și viziunea arhaică asupra lumii ca un ansamblu de sfere de influență.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anatol Țăranu remarcă faptul că influența lui Boris Akunin asupra societății ruse explică reacția dură a autorităților împotriva sa. Într-un stat în care identitatea națională a fost modelată în mare măsură de literatură, o narațiune alternativă despre istorie devine o amenințare politică. Etichetarea scriitorului drept „agent străin” sau „terorist”, precum și condamnarea sa în lipsă, ar confirma, potrivit istoricului, frica puterii față de cuvânt.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În concluzie, Țăranu afirmă că lectura istoriei propusă de Akunin transmite o lecție dură: Rusia nu poate deveni democratică fără a-și schimba radical structura statală. Atâta timp cât va rămâne o construcție hipercentralizată, vecinii săi vor continua să trăiască sub spectrul revanșei imperiale, iar singura contrapondere reală va rămâne solidaritatea democrațiilor și refuzul autoamăgirii istorice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/taranu-rusia-lui-putin-nu-e-o-abatere-ci-revenirea-la-matricea-imperiala.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Analistul politic Anatol Țăranu consideră că „într-o țară săracă precum Republica Moldova, salariile unor funcționari reprezintă o adevărată provocare”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/analistul-politic-anatol-taranu-considera-ca-intr-o-tara-saraca-precum-republica-moldova-salariile-unor-functionari-reprezinta-o-adevarata-provocare.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/analistul-politic-anatol-taranu-considera-ca-intr-o-tara-saraca-precum-republica-moldova-salariile-unor-functionari-reprezinta-o-adevarata-provocare.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 16:05:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[profesori]]></category>
		<category><![CDATA[salarii]]></category>
		<category><![CDATA[saracie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=528862</guid>

					<description><![CDATA[Analistul politic Anatol Țăranu consideră că „într-o țară săracă precum Republica Moldova, salariile unor funcționari reprezintă o adevărată provocare”. Într-un interviu la Jurnal TV, acesta a declarat că „problema inegalității salariale se dezvoltă și persistă de mult timp sub diverse guverne”. „Așa plăteau și pe vremea lui Plahotniuc &#8211; oameni care renunțau la funcții pentru &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Analistul politic Anatol Țăranu consideră că „într-o țară săracă precum Republica Moldova, salariile unor funcționari reprezintă o adevărată provocare”.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-un interviu la Jurnal TV, acesta a declarat că „problema inegalității salariale se dezvoltă și persistă de mult timp sub diverse guverne”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Așa plăteau și pe vremea lui Plahotniuc &#8211; oameni care renunțau la funcții pentru a face loc unor cifre mai convenabile. Acestea erau un fel de bonusuri, plătite în esență cu bani publici. Faptul că acestea nu proveneau oficial direct de la buget schimbă puțin. Toți banii aparțin poporului; ei sunt cei care creează bogăția din care se formează aceste fonduri”, a subliniat analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit acestuia, scopul introducerii unui plafon salarial nu este atât de mult de a economisi potențial câteva milioane de lei, cât de a restabili justiția socială.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Există ceva mult mai important decât economisirea banilor. Este vorba despre justiția socială și despre modul în care oamenii percep ceea ce se întâmplă. Imaginați-vă pe cineva care câștigă 6.000-7.000 de lei pe lună, și există mulți astfel de oameni. Când aud că în Republica Moldova există cetățeni care câștigă peste 100.000 de lei pe lună, reacția și percepția devin cu adevărat devastatoare”, a remarcat Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El consideră că acest lucru alimentează în societate convingerea că statul nu este fondat pe principii de justiție socială.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Oamenii cred că statul este organizat nedrept. Faptul că au fost inițiate anumite reforme în acest domeniu este un lucru bun. Dar este important ca acestea să nu fie doar de machiaj, ci să abordeze cu adevărat miezul problemei”, a declarat analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În același timp, el a avertizat că, chiar și după introducerea plafonului salarial, nivelurile veniturilor în aceste structuri vor rămâne disproporționate față de câștigurile majorității cetățenilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Chiar și nivelul salarial care rămâne după plafonarea salarială va fi în mod clar în conflict cu salariile standard ale marii majorități a cetățenilor moldoveni. Acest lucru trebuie luat în considerare”, a concluzionat Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><a href="https://stiri.md/article/social/expert-salariile-unor-functionari-reprezinta-o-adevarata-provocare/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAYnJpZBExTWJ5OXdqMnBVQ0EydW9Vd3NydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR71xbLrYsFGGxtfcVclKOJkOX4wKHfhg4O9KkbmG94DKcNU1dhHGgkCy-XrXQ_aem_7_XrQzbV5IPkWLALCjtm0Q" target="_blank" rel="noreferrer noopener"></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/analistul-politic-anatol-taranu-considera-ca-intr-o-tara-saraca-precum-republica-moldova-salariile-unor-functionari-reprezinta-o-adevarata-provocare.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Țăranu: Moldovenismul neromânesc, o construcție ideologică incompatibilă cu UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/taranu-moldovenismul-neromanesc-o-constructie-ideologica-incompatibila-cu-ue.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/taranu-moldovenismul-neromanesc-o-constructie-ideologica-incompatibila-cu-ue.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Dec 2025 07:13:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[aderarea la ue]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[moldovenism]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=528803</guid>

					<description><![CDATA[Analistul politic și istoricul Anatol Țăranu susține că disputa identitară dintre moldovenism și românism rămâne una dintre cele mai persistente linii de fractură ale societății din Republica Moldova, chiar și la peste trei decenii de la proclamarea Independenței. Într-o analiză, acesta afirmă că moldovenismul neromânesc nu reprezintă o expresie autentică a identității populației dintre Prut &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Analistul politic și istoricul Anatol Țăranu susține că disputa identitară dintre moldovenism și românism rămâne una dintre cele mai persistente linii de fractură ale societății din Republica Moldova, chiar și la peste trei decenii de la proclamarea Independenței.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-o analiză, acesta afirmă că moldovenismul neromânesc nu reprezintă o expresie autentică a identității populației dintre Prut și Nistru, ci o construcție ideologică apărută din imperativele geopolitice ale imperiului rus și, ulterior, ale Uniunii Sovietice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui Țăranu, conceptul de moldovenism antiromânesc a fost elaborat în „laboratoarele ideologice ale Moscovei țariste” și perfecționat în perioada stalinistă, având drept scop desprinderea Basarabiei din spațiul național românesc și transformarea acesteia într-o periferie obedientă a „lumii ruse”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„El nu s-a afirmat ca expresie a unei identități autentice, ci ca un instrument de dominație”, subliniază analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Istoricul atrage atenția că aproape două secole de rusificare, inginerie socială și falsificare a istoriei au lăsat urme profunde în conștiința colectivă. Cu toate acestea, identitatea românească nu a fost anihilată, ci a supraviețuit în familie, cultură, biserică și memoria istorică, revenind de fiecare dată când contextul politic a permis acest lucru.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Faptul că această identitate a rezistat este dovada caracterului ei natural și organic”, afirmă Țăranu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În opinia sa, Declarația de Independență din 27 august 1991 a reprezentat o ruptură juridică și simbolică de moștenirea imperială și sovietică, afirmând explicit apartenența teritoriului dintre Prut și Nistru la spațiul istoric și etnic românesc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși, Anatol Țăranu consideră că această fereastră istorică a fost rapid închisă de lipsa de curaj și inconsecvența politicilor identitare promovate ulterior de stat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El critică faptul că o mare parte a clasei politice post-independență a rămas tributară conceptului stalinist de moldovenism, văzut drept o formulă de „echilibru intern”, dar care, în realitate, a perpetuat confuzia identitară și a fost alimentată constant de politicile revanșarde ale Moscovei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Identitatea a devenit un câmp de bătălie geopolitică, iar statul moldovean – un teren de experimente”, afirmă analistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țăranu susține că acest model identitar este incompatibil cu integrarea europeană. În viziunea sa, Europa este o comunitate de valori și identități naționale asumate, iar niciun stat european nu și-a construit viitorul pe negarea propriilor rădăcini istorice. Din acest motiv, moldovenismul neromânesc ar menține Republica Moldova într-o „zonă gri”, vulnerabilă la presiuni externe și lipsită de un proiect național coerent.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analistul consideră că asumarea identității românești nu subminează statalitatea Republicii Moldova, ci o consolidează, oferindu-i un fundament identitar clar, compatibil cu valorile europene și cu respectarea drepturilor minorităților.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context, el pledează pentru necesitatea adoptării unui nou document fondator, comparabil ca importanță cu Declarația de Independență, care să consacre explicit identitatea națională a statului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui Anatol Țăranu, un asemenea document ar închide definitiv „paranteza colonială și post-colonială”, ar elimina falsurile ideologice moștenite din epoca țaristă și sovietică și ar deveni reper pentru politicile educaționale, culturale și externe ale Republicii Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Dacă Declarația de Independență a fost actul nașterii statului, un document fondator privind identitatea națională ar fi actul maturizării sale”, a conchis analistul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/taranu-moldovenismul-neromanesc-o-constructie-ideologica-incompatibila-cu-ue.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Anatol Țăranu: Sprijinul occidental pentru Moldova nu va mai veni automat</title>
		<link>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-sprijinul-occidental-pentru-moldova-nu-va-mai-veni-automat.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-sprijinul-occidental-pentru-moldova-nu-va-mai-veni-automat.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Nov 2025 08:29:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[aderarea la ue]]></category>
		<category><![CDATA[anatol taranu]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=527104</guid>

					<description><![CDATA[Germania își exprimă public nemulțumirea față de creșterea numărului de tineri ucraineni care ajung în UE după decizia Kievului de a permite mai ușor ieșirea bărbaților apți de serviciul militar. Analiza lui Anatol Țăranu explică de ce această reacție de la Berlin poate influența direct securitatea Republicii Moldova. Germania aduce în atenția publică creșterea rapidă &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Germania își exprimă public nemulțumirea față de creșterea numărului de tineri ucraineni care ajung în UE după decizia Kievului de a permite mai ușor ieșirea bărbaților apți de serviciul militar. Analiza lui Anatol Țăranu explică de ce această reacție de la Berlin poate influența direct securitatea Republicii Moldova.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Germania aduce în atenția publică creșterea rapidă a numărului de tineri ucraineni care ajung în UE după schimbarea regulilor de ieșire pentru bărbații apți de serviciul militar. Cancelarul german Friedrich Merz i-a transmis președintelui Volodimir Zelenski că tinerii ar trebui să participe la apărarea țării și nu să se stabilească în statele europene.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Datele Ministerului german de Interne arată o creștere de la aproximativ 19 tineri pe săptămână în august la până la 1 800 pe săptămână în octombrie. Fenomenul a alimentat tensiuni în societatea germană și a creat presiune asupra sprijinului politic acordat Ucrainei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui Anatol Țăranu, reacția Berlinului reprezintă o schimbare de ton în Europa și transmite indirect un semnal mai larg: sprijinul occidental nu poate funcționa la nesfârșit în condițiile în care o parte a tinerilor ucraineni pleacă din țară în timp ce armata întâmpină un deficit de personal. Analiza subliniază că unele segmente ale frontului sunt apărate aproape exclusiv cu drone, dezertările în rândul recruților cresc, iar Rusia păstrează un avantaj numeric semnificativ în Donbas.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țăranu notează că autoritățile ucrainene evită mobilizarea totală a bărbaților sub 25 de ani pentru a proteja generația care ar trebui să reconstruiască țara după război. Totuși, această strategie pune presiune directă pe rezistența militară a Ucrainei și limitează capacitatea statului de a-și acoperi pierderile de pe front.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analiza lui Anatol Țăranu avertizează că reacția Germaniei trebuie privită și prin prisma intereselor de securitate ale Republicii Moldova. O eventuală retragere a Ucrainei în Donbas sau o slăbire semnificativă a frontului ar apropia riscurile militare de granița moldovenească, în condițiile în care regiunile Odesa și Mikolaiv sunt „ultimul tampon” dintre Rusia și Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Slăbirea Ucrainei ar crește și potențialul regiunii transnistrene de a deveni instrument de presiune asupra Chișinăului. În lipsa blocajului strategic exercitat astăzi de Ucraina, spațiul de manevră al Moscovei ar fi mai larg.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țăranu subliniază că sprijinul occidental pentru Republica Moldova este posibil doar pentru că Ucraina ține linia frontului. Dacă frontul se prăbușește, UE și SUA își vor concentra resursele pe gestionarea unei noi crize regionale, iar Moldova riscă să devină o prioritate secundară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Elementul central al analizei este avertismentul privind schimbarea atitudinii europene: în contextul „oboselii strategice”, sprijinul pentru Ucraina – și implicit pentru Moldova – ar putea deveni condiționat. Statele europene vor cere mai mult efort intern, mai multă reformă, mai multă capacitate de apărare și coeziune instituțională pentru a continua susținerea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țăranu consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reformele, să își consolideze reziliența și să își definească o strategie de apărare adecvată unui scenariu în care Ucraina ar putea pierde teren. El atrage atenția că sprijinul occidental nu va mai veni automat și că pentru a-l păstra, Chișinăul trebuie să demonstreze maturitate politică și instituțională.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analiza mai subliniază că integrarea într-un spațiu de securitate solid, prin aprofundarea cooperării cu România și avansarea rapidă în procesul european, devine tot mai importantă, în condițiile în care „timpul nu curge în favoarea Republicii Moldova”.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/anatol-taranu-sprijinul-occidental-pentru-moldova-nu-va-mai-veni-automat.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
