<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>anti-UE &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/anti-ue/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 26 Sep 2025 11:00:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>anti-UE &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Religia folosită ca armă: preoți moldoveni implicați în campanii pro-Rusia și anti-UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/religia-folosita-ca-arma-preoti-moldoveni-implicati-in-campanii-pro-rusia-si-anti-ue.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/religia-folosita-ca-arma-preoti-moldoveni-implicati-in-campanii-pro-rusia-si-anti-ue.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Sep 2025 11:00:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[anti-UE]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[preoți]]></category>
		<category><![CDATA[propagandă]]></category>
		<category><![CDATA[război hibrid]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=523834</guid>

					<description><![CDATA[O investigație recentă scoate la iveală o strategie sofisticată a Rusiei de a influența opinia publică din Republica Moldova prin intermediul clerului ortodox. Conform datelor, mai mulți preoți moldoveni ar fi fost recrutați în programe de pelerinaje plătite și recompensați cu carduri bancare, pentru a promova mesaje anti-europene în comunitățile lor. În cadrul acestor pelerinaje, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">O investigație recentă scoate la iveală o strategie sofisticată a Rusiei de a influența opinia publică din Republica Moldova prin intermediul clerului ortodox. Conform datelor, mai mulți preoți moldoveni ar fi fost recrutați în programe de pelerinaje plătite și recompensați cu carduri bancare, pentru a promova mesaje anti-europene în comunitățile lor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În cadrul acestor pelerinaje, clericilor li s-ar fi prezentat materiale care accentuau ideea „apărării tradițiilor” și legătura istorică cu Rusia. În schimb, aceștia erau îndemnați să își folosească autoritatea spirituală pentru a influența credincioșii, sugerând că integrarea europeană ar pune în pericol valorile naționale și religioase.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt element al planului a fost crearea și dezvoltarea de canale Telegram administrate de parohii. Analizele arată că după aceste vizite finanțate au apărut peste 90 de canale religioase, care distribuiau constant mesaje critice la adresa UE și favorabile Kremlinului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Această metodă de infiltrare transformă religia într-un instrument de război hibrid, exploatând încrederea ridicată a populației în Biserică pentru a răspândi narațiuni politice. Autoritățile de la Chișinău au catalogat aceste acțiuni drept o amenințare directă la adresa securității naționale și a orientării europene a țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Criticii avertizează că folosirea clerului în scopuri geopolitice subminează neutralitatea religioasă și creează o fractură periculoasă între valorile credinței și obiectivele politice externe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cazul ridică întrebări majore despre cum pot fi protejate comunitățile religioase de ingerințe externe și despre rolul statului în menținerea unui spațiu spiritual neatins de propaganda străină.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/religia-folosita-ca-arma-preoti-moldoveni-implicati-in-campanii-pro-rusia-si-anti-ue.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Preotul care răspândește frică anti-UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/preotul-care-raspandeste-frica-anti-ue.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/preotul-care-raspandeste-frica-anti-ue.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 Aug 2025 21:34:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[anti-UE]]></category>
		<category><![CDATA[biserică]]></category>
		<category><![CDATA[dezinformare]]></category>
		<category><![CDATA[Glodeni]]></category>
		<category><![CDATA[libertate]]></category>
		<category><![CDATA[preot]]></category>
		<category><![CDATA[propagandă]]></category>
		<category><![CDATA[Sadovoe]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=521603</guid>

					<description><![CDATA[Un preot din Sadovoe, raionul Glodeni, a intrat în atenția publică după ce a lansat mesaje alarmiste despre Uniunea Europeană, de care susține că ar aduce restricții absurde pentru cetățeni. Inochentie Oprea afirmă că, odată cu aderarea la UE, moldovenii nu vor mai putea crește animale în gospodării, nu vor mai face frigărui în curte &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Un preot din Sadovoe, raionul Glodeni, a intrat în atenția publică după ce a lansat mesaje alarmiste despre Uniunea Europeană, de care susține că ar aduce restricții absurde pentru cetățeni. Inochentie Oprea afirmă că, odată cu aderarea la UE, moldovenii nu vor mai putea crește animale în gospodării, nu vor mai face frigărui în curte și nici nu vor putea parca mașinile mai mult de o oră. Clericul vorbește chiar despre „pierderea libertății sufletului”, prezentând Bruxelles-ul ca pe o amenințare directă pentru viața tradițională a oamenilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Reacțiile comunității și ale altor preoți nu au întârziat să apară. Mulți cataloghează declarațiile ca fiind propagandă absurdă, ireale și menite să stârnească teamă. Alte fețe bisericești subliniază că biserica trebuie să rămână un spațiu spiritual, nu o tribună electorală sau o platformă de dezinformare politică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Specialiștii în comunicare și politică avertizează că astfel de mesaje pot crea confuzie și pot influența negativ percepția publică în perioada premergătoare alegerilor. Într-o țară deja fragilă din punct de vedere politic și cu o parte a populației sensibilă la retorica anti-europeană, afirmațiile unui lider religios pot genera neînțelegeri și tensiuni inutile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În același timp, comunitatea locală încearcă să contracareze dezinformarea prin informare corectă și dialog. Organizațiile civice atrag atenția asupra importanței verificării informațiilor și separării mesajelor religioase de cele politice sau electorale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Situația din Sadovoe devine un exemplu clar al modului în care liderii religioși pot influența percepția cetățenilor și al riscului ca biserica să fie folosită pentru propagandă, în detrimentul informării corecte și responsabilității civice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/preotul-care-raspandeste-frica-anti-ue.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Telegram, noua armă a Kremlinului: războiul informațional din Moldova se intensifică</title>
		<link>https://timpul.md/articol/telegram-noua-arma-a-kremlinului-razboiul-informational-din-moldova-se-intensifica.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/telegram-noua-arma-a-kremlinului-razboiul-informational-din-moldova-se-intensifica.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Jul 2025 21:20:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[anti-UE]]></category>
		<category><![CDATA[KP Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[manipulare alegeri]]></category>
		<category><![CDATA[pro-Kremlin]]></category>
		<category><![CDATA[propagandă rusă]]></category>
		<category><![CDATA[război informațional]]></category>
		<category><![CDATA[republica moldova]]></category>
		<category><![CDATA[spațiu digital]]></category>
		<category><![CDATA[Telegram]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=519061</guid>

					<description><![CDATA[Telegram a devenit principalul front al propagandei ruse în Republica Moldova. Canale aparent inofensive, precum KP Moldova, sunt în realitate noduri-cheie într-o rețea bine organizată de manipulare mediatică, cu mesaje repetate obsesiv pro-Kremlin, anti-UE și anti-PAS. Potrivit specialiștilor în securitate informațională, această „caracatiță digitală” include zeci de canale conectate politic la gruparea Șor, care distribuie &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Telegram a devenit principalul front al propagandei ruse în Republica Moldova. Canale aparent inofensive, precum KP Moldova, sunt în realitate noduri-cheie într-o rețea bine organizată de manipulare mediatică, cu mesaje repetate obsesiv pro-Kremlin, anti-UE și anti-PAS.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit specialiștilor în securitate informațională, această „caracatiță digitală” include zeci de canale conectate politic la gruparea Șor, care distribuie zilnic minciuni, teorii conspiraționiste și nostalgii sovietice. Promisiunile de gaz ieftin și „vremuri bune cu Rusia” sunt livrate într-un ambalaj populist, menit să inducă o stare de neîncredere și vulnerabilitate socială.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Propaganda este regizată cu precizie militară: coordonare, distribuție și repetiție. Obiectivul? Slăbirea instituțiilor democratice, manipularea alegerilor și crearea unei punți pentru revenirea forțelor pro-ruse la putere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În fața acestui asalt informațional, autoritățile par copleșite, iar spațiul online devine un câmp de luptă tăcut, dar devastator. Experții avertizează că, fără acțiuni ferme, Moldova riscă să piardă controlul asupra propriei narațiuni și încrederii publice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este un război fără bombe, dar cu victime reale: democrația, siguranța națională și adevărul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/telegram-noua-arma-a-kremlinului-razboiul-informational-din-moldova-se-intensifica.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Reacţiile anti-UE. Dincolo de limită</title>
		<link>https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Taban]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Nov 2011 03:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[anti-UE]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[moneda euro]]></category>
		<category><![CDATA[Olanda]]></category>
		<category><![CDATA[populisti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html/</guid>

					<description><![CDATA[Creşterea numărului de populişti reprezintă o ameninţare at&#226;t pentru moneda euro, c&#226;t şi pentru UE &#238;n ansamblu.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Europa are o nouă voce disonantă &#8211; <strong>populiştii</strong>. Antimusulmani, antielite, antiglobalizare şi din ce &icirc;n ce mai anti-Bruxelles, fie că sunt din ţările nordice, olandezi şi flamanzi, fie din Franţa, Italia şi Austria sau unele părţi din Europa de Est, populiştii reprezintă ceea ce Pierre Poujade, populistul postbelic originar din Franţa, numea &bdquo;cel care se zbate pentru a minţi omuleţi&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n ultimii ani, populiştii au găsit modalităţi de a se poziţiona &icirc;n afara ideologiei neonaziste. Mulţi dintre ei sprijină homosexualii şi drepturile femeilor (totul pentru a blama musulmanii) şi sunt de cele mai multe ori pro-Israel. Populiştii din Europa nu sunt oamenii care formează guverne, nu au voturile necesare pentru aceasta şi sunt complet incompatibili cu munca de birou. Şi totuşi, politicienii nu ştiu cum să-i scoată din scenă. Obsesiile şi resentimentele lor s-au transformat &icirc;n subiect de dezbatere, chiar şi pentru cei care nu ar vota pentru ei.</p>
<p>Acest lucru se &icirc;nt&acirc;mplă din trei motive. &Icirc;n primul r&acirc;nd, pentru că moneda euro şi banca centrală sunt proiecte de elită prin excelenţă. Cele mai puternice voci ale clasei politice din Europa au insistat că Europa are nevoie de propria monedă. Ei au forţat economiile să conveargă pe parcursul anilor 1990 şi au creat complexe extravagante de locuri de muncă. Acum, că tehnocraţii au demonstrat incompetenţă, anti-tehnocraţii au avut de c&acirc;ştigat. &Icirc;n al doilea r&acirc;nd, populiştii sunt naţionalişti şi protecţionişti, ei resping at&acirc;t ideea de a plăti pentru a salva periferia zbuciumată a Europei, c&acirc;t şi tot felul de reforme structurale de care Europa are nevoie. Şi, &icirc;n al treilea r&acirc;nd, populiştii sunt ne&icirc;ncrezători &icirc;n Bruxelles şi &icirc;n toate acţiunile sale, ceea ce va limita opţiunile disponibile pentru extinderea zonei euro.</p>
<p>Pentru a &icirc;nţelege modul &icirc;n care populismul a prins rădăcini, să vedem ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n <strong>Olanda</strong>. &Icirc;n studiul său despre uciderea lui Theo van Gogh de către un musulman radical olandez &icirc;n 2004, regizorul de film Ian Buruma &icirc;mprumută termenul regentă pentru a descrie elita modernă olandeză, care, &icirc;n secolul 21 este interesată doar de ea &icirc;nsăşi şi neglijează problemele oamenilor simpli.   <br />
Ce legătură au toate acestea cu Europa? La prima vedere, niciuna. Dar, după moartea lui Fortuyn, de asemenea, ucis &icirc;n 2002 (de către un activist pentru drepturile animalelor, nu de un musulman), un alt politician olandez, Geert Wilders, a preluat cauza acestuia şi a continuat să exploateze resentimentele populare &icirc;mpotriva proiectului regentei de integrare europeană.</p>
<p>Astfel, cum UE s-a extins de la şase la 27 de ţări, olandezii, care au fost printre membrii fondatori, au simţit că influenţa lor se diminuează. Ei <strong>au trecut de la beneficiarii de fonduri europene la contribuabili</strong>. Gradul de sentimente antieuropene a devenit mai evident &icirc;n 2005, c&acirc;nd olandezii au votat &icirc;n cadrul unui referendum cu 62% respingerea Constituţiei UE nou-propusă. Pentru prima dată elita olandeză a binevoit să ceară opinia oamenilor obişnuiţi despre Europa c&acirc;nd, cum spune Andr&eacute; Krouwel, politolog la Universitatea din Amsterdam, chiar şi oameni care nu aveau nimic &icirc;mpotriva Europei au găsit ceva &icirc;n Constituţie care să le displacă.</p>
<p>Cu Partidul Libertăţii pe de o parte, şi Partidul Socialist antiglobalizare pe de altă parte, mijlocul proeuropean, proglobalizare este exclus din politica olandeză. Dacă mai &icirc;nainte, partidele de centru obţineau 80-90% din voturi, la cele mai recente alegeri au primit doar 54%. &Icirc;ntre timp, Partidul Libertăţii care avea doar 16% &icirc;n parlamentul olandez, reuşeşte să obţină 40%, ceea ce, potrivit lui Krouwel, &bdquo;a distrus democraţia consensuală olandeză&rdquo;.</p>
<p>O poveste similară este &icirc;n curs de dezvoltare &icirc;n &icirc;ntreaga Europă, deşi detaliile diferă. <strong>Finlandezii </strong>sunt mai mult eurosceptici dec&acirc;t antimusulmani, Partidul Poporului din Danemarca şi Democraţii din <strong>Suedia</strong> sunt obsedaţi de fenomenul imigraţiei; &icirc;n <strong>Italia</strong>, Liga Nordului manifestă un mare dispreţ faţă de Napoli şi sudul ţării, precum şi faţă de imigranţi şi UE; partidul Vlaams Belang din <strong>Belgia</strong> militează pentru independenţa flamandă; &icirc;n <strong>Franţa</strong>, Marine Le Pen a &icirc;ndepărtat Frontul Naţional de trecutul fascist şi antisemit; Jobbik din <strong>Ungaria</strong> nici măcar nu a &icirc;ncercat să se conformeze normelor europene.</p>
<p>Heather Grabbe de la Open Society Institute din Bruxelles  numeşte acest proces  &bdquo;politica resentimentelor &icirc;mpotriva elitelor&quot;. Astăzi, populiştii preferă să stea pe jumătate &icirc;n guvern şi pe jumătate &icirc;n afara acestuia. Aceasta a fost strategia lui Pia Kj&aelig;rsgaard din Partidul Popular, cel care a decis politica de imigraţie &icirc;n Danemarca, p&acirc;nă c&acirc;nd &icirc;n vară la putere a venit st&acirc;nga daneză. Aceste părţi şi-au disputat &icirc;mpreună strategiile şi astfel danezii au fost copiaţi de Geert Wilders, politicianul olandez care susţine un guvern minoritar olandez, dar nu face parte din el. Ministrul de Finanţe olandez, Jan Kees de Jager, spune că prin această abordare, Olanda demonstrează că face parte din Europa, dar fără să-ş piardă anumite particularităţi. Guvernul poate adopta legislaţia cu privire la UE cu sprijinul partidelor de centru din opoziţie, priv&acirc;ndu-l pe dl Wilders de influenţă. Această idee este susţinută de studiile care arată că nivelul de sprijin olandez pentru &bdquo;Europa&quot;, &icirc;n sensul general, nu a scăzut dramatic &icirc;n ultimii ani.</p>
<p>Dar acest argument nu este pe deplin convingător. Atitudinile olandeze de suveranitate sunt din ce &icirc;n ce mai puternice. Politicienii revin de la Bruxelles la Haga indignaţi că nu au putut obţine beneficiile pe care le doreau, iar ideea de a cheltui banii Olandei pentru a salva economia Greciei nu a fost susţinută. </p>
<h1>Nu aştepta recunoştinţă</h1>
<p>&Icirc;n plus, <strong>votul olandez &icirc;mpotriva Constituţiei Europene a fost parte dintr-o reacţie populară &icirc;mpotriva UE la nivel european</strong>. Constituţia trebuia să &icirc;mbunătăţească legislaţia UE, precum şi să apropie Bruxellesul de oameni. Dar aceştia, fie nu l-au &icirc;nţeles, fie n-au fost interesaţi. După ce a fost respinsă &icirc;n Franţa, precum şi &icirc;n Olanda, Constituţia a fost refăcută prin Tratatul de la Lisabona şi respinsă din nou, de această dată prin referendumul din Irlanda. Tratatul a intrat &icirc;n vigoare abia &icirc;n 2009, după opt ani de lucru. </p>
<p>Mesajul este clar. Cu toate acestea, oric&acirc;t de neplăcute ar fi unele opinii ale populiştilor, UE &bdquo;trage &icirc;n sus&rdquo; ţările membre. Pentru europenii ordinari, Bruxellesul reprezintă o autoritate, o elită. Aşa cum se &icirc;nt&acirc;mplă de obicei, la &icirc;nceput proiectul european a fost unul bun şi creat din motivele cele mai bune.</p>
<p><!--[if !mso]&gt;--></p>
<p>v:* {behavior:url(#default#VML);}<br />
o:* {behavior:url(#default#VML);}<br />
w:* {behavior:url(#default#VML);}<br />
.shape {behavior:url(#default#VML);}</p>
<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p>Normal<br />
0</p>
<p>false<br />
false<br />
false</p>
<p>MicrosoftInternetExplorer4</p>
<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p><!--[if gte mso 10]&gt;--></p>
<p>/* Style Definitions */<br />
table.MsoNormalTable<br />
{mso-style-name:&#8221;Table Normal&#8221;;<br />
mso-tstyle-rowband-size:0;<br />
mso-tstyle-colband-size:0;<br />
mso-style-noshow:yes;<br />
mso-style-parent:&#8221;&#8221;;<br />
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;<br />
mso-para-margin:0cm;<br />
mso-para-margin-bottom:.0001pt;<br />
mso-pagination:widow-orphan;<br />
font-size:10.0pt;<br />
font-family:&#8221;Times New Roman&#8221;;<br />
mso-ansi-language:#0400;<br />
mso-fareast-language:#0400;<br />
mso-bidi-language:#0400;}</p>
<p>Dar să privim retrospectiv la fondarea Comunităţii Economice Europene, precursorul UE, &icirc;n 1957. După al Doilea Război Mondial, mulţi europeni se temeau de un nou ciclu de depresiune economică, instabilitate şi război. Ei s-au trezit prinşi &icirc;ntre oroarea revanşismului german şi coşmarul ocupaţiei comuniste. UE a fost antidotul la nebunia care aproape a distrus civilizaţia occidentală &icirc;n cele două războaie mondiale, fiind administrată de către regenta zilei. Atunci nu s-a căutat să se exploateze entuziasmul popular, şi a fost at&acirc;t de mult entuziasm &icirc;nc&acirc;t a dus la fascism şi bolşevism.</p>
<p>Inspiraţi de preocupările lor pentru pace, designerii din Europa se aşteptau ca creaţia lor să fie justificată de ceea ce oficialii de la Bruxelles numeau &bdquo;legitimitatea de ieşire&quot; &#8211; altfel spus, că europenii vor accepta UE, deoarece funcţionează. Dar nu s-a &icirc;nt&acirc;mplat aşa. Europenii de astăzi iau pacea ca pe o normalitate. Ei sunt &icirc;nclinaţi să măsoare UE prin prosperitatea pe care le-a adus-o. </p>
<p>UE nu a contribuit la propria ei cauză. <strong>Termeni ca &bdquo;metoda comunitară&quot; sau &bdquo;codecizie&quot; par aproape nişte concepte bune de speriat oamenii.</strong> Procesele sale sunt comico-obscure. Paul Magnette, un politician belgian, crede că există 22 de proceduri legislative diferite şi 30 de instrumente juridice de luare a deciziilor &icirc;n cadrul UE.</p>
<p>Toate aceste lucruri au făcut criticii să se pl&acirc;ngă de &bdquo;deficitul democratic&quot; al UE. Dar linia de atac este de fapt oprită. Comisia Europeană (care nu este aleasă, dar e aprobată de Parlamentul European) poate propune o nouă legislaţie şi ajută la punerea &icirc;n practică a acesteia. Noile legi au nevoie &icirc;nsă de sprijinul miniştrilor din guvernele naţionale şi de susţinerea Parlamentului European, care este ales. Comparativ cu capitalele naţionale, Bruxellesul este mult mai accesibil, după ce &icirc;i &icirc;nţelegi jargonul şi procedura.</p>
<p><strong>Ce &icirc;i lipseşte UE nu este democraţia, ci angajamentul popular.</strong> Această problemă a fost şi va fi mereu. &Icirc;n ceea ce priveşte alegerea preşedintelui PE direct de către Comisie sau trimiterea de deputaţi naţionali cu jumătate de normă &icirc;n Parlamentul European, niciunul dintre aceşti factori nu ar schimba faptul că UE este la distanţă, impenetrabilă şi elitistă. Cu toate aceste &icirc;ncercări grele, UE nu va fi iubită de către cetăţenii europeni, nici chiar de cei care sunt &icirc;n mare parte proeuropeni. Cum spunea Anand Menon, un academic britanic, <strong>aceasta este &bdquo;condamnată structural să inspire apatie&rdquo;.<br />
</strong><br />
&bdquo;<strong>Opinia publică este un actor nou &icirc;n UE, care limitează tehnocraţii</strong>&quot;, spune Charles Grant, director al Centrului pentru Reformă Europeană. Copleşită de populistul antielitist, pe de o parte, şi tehnocraţia impenetrabilă, pe de altă parte, soarta monedei euro, prin urmare, se află &icirc;n m&acirc;inile guvernelor naţionale, dar cel mai mult &icirc;n m&acirc;inile Franţei şi Germaniei.<br />
<em><strong><br />
(După &bdquo;Beyond the fringe&rdquo;, <a href="http://www.economist.com/node/21536873?fsrc=scn/tw/te/ar/beyondthefringe"><span>The Economist</span></a>, 12 noiembrie, 2011) </strong></em><a href="http://www.economist.com/node/21536873?fsrc=scn/tw/te/ar/beyondthefringe"><br />
</a> <strong><br />
Foto: Eurobarometru, 2011 &bdquo;Vocea mea contează &icirc;n UE&rdquo;</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
