<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>argument militar &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/argument-militar/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 25 Apr 2022 16:25:10 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>argument militar &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>NATO și Republica Moldova (VI): argument militar</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nato-si-republica-moldova-vi-argument-militar-65164.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nato-si-republica-moldova-vi-argument-militar-65164.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Octavian Țîcu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Oct 2014 05:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[argument militar]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[RM]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nato-si-republica-moldova-vi-argument-militar-65164.html/</guid>

					<description><![CDATA[Motto: &#8222;Europa și-a remodelat arhitectura de securitate &#238;n trei r&#226;nduri după Revoluția Franceză: primul a fost arhitectura de securitate postnapoleoniană, pusă la punct &#238;n Congresul de la Viena din 1815...a doua remodelare a avut loc la Versailles, &#238;n 1919...cea de-a treia se profilează &#238;n 1945, după sistemul Yalta-Potsdam.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Actualmente suntem &icirc;ntr-a patra dimensiune de remodelare. Și tre să vedem ce alegem&#8230;&rdquo;.<br />
<em><strong>Richard Holbrooke</strong></em></p>
<p>Dincolo de multitudinea argumentelor istorice, politice sau de securitate, invocate &icirc;n necesitatea creării NATO &icirc;n 1949 și de care am făcut uz &icirc;n ideea de a convinge cititorul că protecția Organizației Nord-Atlantice este unica sursă de securitate și supraviețuire pentru statul nostru, factorul militar  este de departe cel mai important și reprezintă garantul fundamental al logicii sale de existență. Paradoxal, situația critică &icirc;n care se află actualmente R. Moldova, din punct de vedere al viitorului său, este comparabilă cu cea a statelor occidentale la sf&acirc;rșitul războiului. Atunci distrugerile provocate și situația economică precară făceau vulnerabilă Europa &icirc;n fața comunismului intern, exact cum și noi suntem expuși acestor influențe chiar și la două decenii după căderea comunismului prin vecinătăți, iar &icirc;n plan extern pericolul sovietic amenința integritatea spațiului civilizațional european, la fel cum pericolul rus actualmente afectează fundamentele statului moldovenesc. Ca și &icirc;n cazul actual al R. Moldova, situația militară a Europei era extrem de precară, la momentul semnării Tratatului Nord Atlantic &icirc;n anul 1949, &icirc;n Europa Occidentală afl&acirc;ndu-se 10 divizii subechipate, &icirc;n față cu 25 de divizii sovietice pe deplin echipate din Europa de Est. Așa cum forțele noastre militare n-ar rezista nici o săptăm&acirc;nă &icirc;n fața capacităților de război existente &icirc;n Transnistria, la fel și Occidentul n-ar fi rezistat nici o lună &icirc;n fața unei ofensive sovietice, care s-ar fi oprit &icirc;n Oceanul Atlantic.</p>
<p>Spre deosebire de naivii și mioriticii moldoveni, care au crezut și &icirc;n continuare cred că pot fi salvați de principiile unei neutralități stupide, doar din considerentul că este ancorată &icirc;n actul constituțional fundamental, occidentalii au &icirc;nțeles de la &icirc;nceputuri că fără dezvoltarea unei capacități militare adecvate nu poți &icirc;ncepe reconstrucția unei lumi aflate &icirc;n pragul colapsului. Scutul militar NATO a avut &icirc;n primul r&acirc;nd valoarea psihologică a menținerii propriei &icirc;ncrederi a Europei, necesară continuării reabilitării politice și economice. Apoi, așa cum declara la acel moment G. Kennan &bdquo;punerea pe picioare a scutului militar răspundea unei nevoi de stabilizare a situației &icirc;n Europa și reasigurare a popoarelor europene occidentale, &icirc;n lumina superiorității militare sovietice&rdquo;. Cu alte cuvinte, dezvoltarea capabilităților militare NATO a venit ca o reacție &icirc;mpotriva dominației sovietice și naturii acesteia &icirc;n Europa de Est, da &icirc;n același timp ca rezultat al globalizării fenomenului comunist, de la Berlin &icirc;n Oceanul Pacific. &Icirc;ntreg edificiul de &icirc;ngrădire a influenței sovietice și a comunismului per ansamblu la nivel global s-a bazat pe dezvoltarea unei capacități militare sporite, care este probabil una din cele mai importante moșteniri ale perioadei Războiului Rece, cu proiecție definitorie asupra contextului actual de securitate.</p>
<h2>Transformări militare NATO &icirc;n perioada post-Război Rece</h2>
<p>Pentru toți cei care urmăresc evoluția bugetelor militare a țărilor lumii nu este un secret că NATO a cheltuit pentru necesitățile de apărare &icirc;n anul 2013 circa 1.02 trilioane dolari. Prin comparare, bugetele militare a tuturor țărilor lumii au constituit &icirc;n 2012 circa 1.745 trilioane, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii Stockholm, care &icirc;n general este considerată o sursă credibilă de raportare. &Icirc;ntr-o perspectivă mai detaliată, cheltuielile militare ale Chinei s-au cifrat &icirc;n anul 2012 la 166 miliarde, ale Rusiei la circa 90 miliarde, iar cele ale Iranului la mai puțin de 7 miliarde. Singure Statele Unite ale Americii oferă 4.1 procente din PIB pentru apărare, ceea ce constituie 735 miliarde dolari, &icirc;n timp ce aliații europeni cheltuiesc 274 miliarde pentru necesitățile de apărare (Marea Britanie &#8211; 91 miliarde, Franța &#8211; 59, Germania &#8211; 46, iar Italia &#8211; 34).<br />
&Icirc;n termeni de efective militare, NATO are de asemenea un avantaj considerabil față de orice altă națiune, cu un total de 3, 370, 000 militari, potrivit statisticilor organizației, &icirc;n contrast cu Rusia care deține o armată de 766,000 soldați și China cu circa 2,3 milioane. Potrivit aceleiași surse, NATO deține o majoritate clară a cheltuielilor militare globale, circa 60 procente, iar o mare parte din țările cu buget militar sporit, cum ar fi Arabia Saudită și Israel, sunt aliații Occidentului, ceea ce face ca &icirc;n termeni de capacitate militară Statele Unite și NATO să răm&acirc;nă absolut dominante pentru o perioadă imprevizibilă de timp.</p>
<p>De multe ori, această natură militaristă a NATO naște cele mai multe acuze și mituri, care poziționează alianța &icirc;ntr-o ipostază negativă, catalog&acirc;nd-o drept &bdquo;agresivă și imperialistă&rdquo;. Aceste mituri nu sunt doar rezultatul războiului informațional și propagandistic pe care &icirc;l duc alți actori importanți ai sistemului internațional, deranjați de această dominație militară, ci și rezultatul unor acțiuni ale organizației &icirc;n epoca post-Război Rece, care &icirc;ntrețin aparențele acestui militarism. Doar simpla enumerare a acestora este destul de semnificativă &icirc;n conturarea acestei imagini: intervenția din Bosnia (1994); Kosovo și Serbia (1999); războiul din Afganistan (2001); Irak (2003-2010); intervenția din Libia (2011).<br />
Dar dincolo de această percepție eronată asupra naturii de &bdquo;jandarm sau polițist al lumii&rdquo;, negativismul față de NATO vine și din lipsa de cunoaștere a mediului internațional de securitate, care determină această menținere a dimensiunii militare ca prioritară. La ora actuală NATO reprezintă principala garanţie de menţinere a controlului strategic al situaţiilor tensionate din regiunile Caucazului de Sud, Asiei Centrale sau Orientului Mijlociu/Africii de Nord, de prevenire a ameninţărilor asimetrice şi a conflictelor majore şi de protejare a intereselor europene şi euro-atlantice. Declanşarea unor competiţii militare &icirc;n spaţiile respective ce implică arme convenţionale şi, mai ales, neconvenţionale (arme de distrugere &icirc;n masă) poate avea efecte dintre cele mai serioase la adresa securităţii populaţiei, teritoriului şi forţelor Aliaţilor. <br />
&Icirc;n Noul Concept Strategic al Alianţei, adoptat la Summitul de la Lisabona din 2010, şefii statelor membre au atras atenţia asupra ameninţării generate de producerea/achiziţionarea de către unele ţări ale lumii de capacităţi militare moderne, arme nucleare şi alte arme de distrugere &icirc;n masă, cu consecinţe greu de prevăzut pentru stabilitatea şi securitatea euroatlantică. Conexat cu aceste ameninţări,  grupările teroriste continuă să se extindă &icirc;n regiuni de importanţă strategică pentru NATO, ceea ce sporeşte riscul unui atac, ce implică tehnologie şi armament modern, cu efecte asupra prosperităţii şi securităţii cetăţenilor. </p>
<p>După sf&acirc;rşitul confruntării bipolare, riscurile şi ameninţările la adresa securităţii NATO s-au diversificat peste măsură. De la reţelele de criminalitate transfrontalieră şi de trafic ilegal de arme, droguri şi persoane s-a trecut la problema proliferării armelor de distrugere &icirc;n masă şi la ameninţarea nucleară, pe fondul exacerbării terorismului (doar &icirc;n 2006, anul de apogeu al terorismului după 2001, au fost comise 14.338 de acte teroriste, care au făcut 74.543 de victime printre civili). <br />
Prezenţa la granița estică a NATO a unor crize şi conflicte latente complică şi mai mult planurile occidentale de extindere a păcii, stabilităţii politice, toleranţei etnice şi altor valori democratice dincolo de aria sa de responsabilitate. Aceste surse de alimentare a extremismului, terorismului şi a activităţilor transnaţionale ilegale ameninţă &icirc;n mod direct securitatea Alianţei, dar prin extensie și a &icirc;ntregii lumi.</p>
<h2>Răspunsul militar NATO: &icirc;ntre cooperare și constr&acirc;ngere</h2>
<p>NATO a căutat și caută permanent soluții pentru aceste probleme, dincolo de caracterul și natura militară a problemei.  Pe prima dimensiune, NATO vizează realizarea unei reţele extinse de relaţii de parteneriat cu ţările şi organizaţiile din &bdquo;arcul de insecuritate&rdquo;. Astfel, majoritatea statelor din regiunile respective sunt cuprinse &icirc;n diferite forme de cooperare cu Alianţa: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, K&acirc;rg&acirc;zstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan sunt&nbsp;membri şi parteneri &icirc;n cadrul Parteneriatului pentru Pace şi Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic; Egipt, Israel şi Iordania sunt implicate &icirc;n Dialogul Mediteranean; iar Kuweit şi Emiratele Arabe Unite sunt membri ai Iniţiativei de Cooperare de la Istanbul. De asemenea, Comisia NATO-Georgia vizează maximizarea asistenţei aliate şi sprijinirea procesului de pregătire &icirc;n perspectiva aderării. Aceste structuri ale NATO constituie elementele centrale ale procesului de dezvoltare a unor relaţii reciproc avantajoase ce vizează creşterea stabilităţii, diminuarea ameninţărilor la adresa păcii şi consolidarea relaţiilor &icirc;n domeniul securităţii şi interoperabilităţii &icirc;ntre/dintre statele partenere şi organizaţia nordatlantică. </p>
<p>Pe cea de-a doua dimensiune, NATO continuă să se angajeze &icirc;n prevenirea şi gestionarea crizelor, stabilizare şi reconstrucţie, operaţii care vizează şi obiective de dezarmare, control al armamentelor şi neproliferare. O parte importantă a eforturilor Alianţei se &icirc;ndreaptă şi spre misiunile de prevenire şi combatere a acţiunilor teroriste, precum Active Endeavour. Lansată &icirc;n luna octombrie 2001, operaţia din Marea Mediterană constă &icirc;n activităţi de patrulare, monitorizare a traficului naval, control şi escortă şi, mai recent, inspectare a navelor pentru a descuraja proliferarea armamentelor şi dezorganiza acţiunile teroriste. De asemenea, acţiunile aliate se &icirc;ndreaptă şi spre crearea unui sector militar eficient, capabil să asigure securitatea Irakului. Misiunea de instruire a ofiţerilor irakieni NTM-I22, lansată &icirc;n a doua jumătate a anului 2004, vizează instruirea noilor forţe de securitate irakiene şi refacerea Armatei prin contribuţii<br />
financiare şi donaţii de echipamente militare.</p>
<p>O altă direcţie de acţiune mai nouă a Organizaţiei Nord-Atlantice vizează dezvoltarea capacităţii de apărare antirachetă pentru a proteja populaţia, teritoriul şi forţele NATO din Europa &icirc;mpotriva atacurilor cu rachete balistice, ceea ce a adus scutul antirachetă &icirc;n chiar proximitatea noastră, pe teritoriul Rom&acirc;niei, &icirc;ntr-o dorință explicită de a face clare intențiile de protejare a aliaților est-europeni.</p>
<p>Cei care cred că aderarea la NATO va &icirc;nsemna cheltuieli sporite pentru bugetul țării și angrenarea tinerilor noștri &icirc;n campaniile Alianței &icirc;n regiuni ale lumii care nu ne privesc, trebuie să conștientizeze că lumea s-a transformat &icirc;ntr-o asemenea măsură &icirc;nc&acirc;t nicăieri nu există siguranță. Nici NATO nu ne va salva &icirc;n totalitate de efectul cumulat al insecurității la nivel global. Dar privind prin prisma unui minim de securitate acordat printr-un efort colectiv și prin climatul de siguranță care l-au obținut statele care au aderat la NATO, nu ne vom simți singuri &icirc;n fața marilor provocări care ne așteaptă &icirc;n secolul XXI. Cu alte cuvinte, parafraz&acirc;ndu-l pe Holbrooke, tre să vedem ce alegem.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nato-si-republica-moldova-vi-argument-militar-65164.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
