<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>arhiva timpul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/arhiva-timpul/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 19 May 2022 16:05:06 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>arhiva timpul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Eroii nu mor niciodată. Războiul ruso-moldovenesc sau de pe Nistru?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/eroii-nu-mor-niciodata-razboiul-ruso-moldovenesc-sau-de-pe-nistru-89295.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/eroii-nu-mor-niciodata-razboiul-ruso-moldovenesc-sau-de-pe-nistru-89295.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Silviu Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Mar 2021 06:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[arhiva timpul]]></category>
		<category><![CDATA[conflict]]></category>
		<category><![CDATA[eroi]]></category>
		<category><![CDATA[ocupatie]]></category>
		<category><![CDATA[război ruso-moldovenesc]]></category>
		<category><![CDATA[Războiul de pe Nistru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/eroii-nu-mor-niciodata-razboiul-ruso-moldovenesc-sau-de-pe-nistru-89295.html/</guid>

					<description><![CDATA[Motto: &#8222;Cel care luptă pentru victorie numai cu sabia, nu este un general bun&#8221; (Sun Tzu)&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n R. Moldova, pe data de 2 martie, au avut loc mai multe evenimente dedicate războiului ruso-moldovenesc din 1992. Presa, care a reflectat evenimentul, a numit diferit acest război. Pentru unii a fost &bdquo;război de pe Nistru&rdquo;, pentru alții, &bdquo;conflict&rdquo; sau &bdquo;războiul din Transnistria&rdquo;. Din păcate, nimeni nu știe prea bine ce-a fost atunci sau, din motive neclare, speră că, dacă redenumește &bdquo;războiul de independență&rdquo; &icirc;n &bdquo;războiul de pe Nistru&rdquo;, va schimba și ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat atunci cu adevărat.</p>
<p>Războiul ruso-moldovenesc de independență este cea mai potrivită denumire, pentru că n-a fost un simplu &bdquo;conflict&rdquo; (adică ne&icirc;nțelegere), dar un război &icirc;n toată legea, &icirc;n care au fost implicate 8 mii de persoane din direcția de apărare a &bdquo;Transnistriei&rdquo;, 5 mii din direcția de interne sau miliție, 4 mii din detașamente locale, 3-4 mii de cazaci și, &icirc;n jur de 6,5 mii de militari din armata a 14-a a F. Ruse (o divizie motorizată, două regimente de artilerie, un regiment de tancuri, un regiment anti-tanc, două regimente de pontonieri, un regiment de rachete și o escadrilă de elicoptere). Din partea R. Moldova au luptat grupări de miliție și c&acirc;teva detașamente de voluntari. Chișinăul nu avea atunci o armată organizată sau un serviciu propriu de securitate și informații.</p>
<p>&Icirc;narmarea și g&acirc;ndul războinic al rușilor din &bdquo;Transnistria&rdquo;, coordonați de serviciile speciale rusești, creștea pe măsură ce se puneau bazele independenței R. Moldova. Dacă la 31 august 1989 &#8211; limba moldovenească era proclamată limbă de stat, &icirc;n toamna aceluiași an, Colectivele Unificate de Muncă din regiune, organizează greve și mitinguri de protest &icirc;mpotriva limbii rom&acirc;ne și a alfabetului latin.</p>
<p>La 27 aprilie 1990, Tricolorul este adoptat ca steag național al RSS Moldovenești, așa-numitele soviete din Tiraspol și Tighina au refuzat arborarea tricolorului &icirc;n aceste orașe. &Icirc;n aprilie 1990, &icirc;n Tiraspol, Tighina și R&acirc;bnița este respinsă limba moldovenească, &icirc;ncepe mișcarea de nesupunere față de autoritățile legale și constituționale. La 2 septembrie 1990 este proclamată &bdquo;Republica Moldovenească Sovietică Socialistă Nistreană&rdquo;. La 22 decembrie 1990, M. Gorbaciov, liderul URSS, semnează un decret prin care declara nule hotăr&acirc;rile &bdquo;Congresului al II-lea al deputaților poporului din Transnistria&rdquo; care a proclamat &bdquo;Republica&rdquo; cu trei luni &icirc;nainte.</p>
<p>La 19 mai 1991, ministrul apărării al URSS a dispus mobilizarea militarilor de rezervă pentru completarea efectivelor trupelor Armatei a 14&ndash;a, dislocată &icirc;n Transnistria, și menținerea acestor trupe și a arsenalului militar &icirc;n stare de luptă. El ar fi justificat acest ordin &icirc;n acest fel &bdquo;țin&acirc;nd cont de faptul că Transnistria este un teritoriu rusesc și că situația s-a &icirc;nrăutățit, noi trebuie să-l apărăm prin toate mijloacele&rdquo;.</p>
<p>A urmat un război s&acirc;ngeros &icirc;ntre t&acirc;nărul stat, R. Moldova, care dorea drepturi elementare de limbă și cultură națională și comuniștii ruși, care nu voiau să accepte că URSS a dispărut de pe hartă. Din partea R. Moldova, &icirc;n acest război au murit &icirc;n jur de 300 de oameni și alți 1200 au fost răniți. Merită menționat că la recensăm&acirc;ntul din 1989, &icirc;n regiunea transnistreană locuiau 40,0% moldoveni, 28,3% ucraineni, 25,4% ruși și 1,9% bulgari.</p>
<h1>Rușii recunosc implicarea &icirc;n război, noi &hellip;?</h1>
<p>&bdquo;Soarta conflictului a fost decisă de Armata a 14-a. Mulţi dintre ostaşii acestei armate au luptat cu arma &icirc;n m&acirc;ini &icirc;n armata transnistreană. Trădaţi de comandanţii lor, dar devotaţi Rusiei, soldaţii au trecut de partea poporului transnistrean, ridic&acirc;ndu-se &icirc;n apărarea acestuia. Acest război a fortificat poziţiile republicii moldoveneşti nistrene şi a poporului său glorios, căruia, p&acirc;nă &icirc;n prezent, comunitatea internaţională &icirc;i respinge dreptul la autodeterminare şi propria statalitate&quot;, afirmă Dmitri Rogozin &icirc;n cartea sa dedicată războiului din R. Moldova.</p>
<p>&bdquo;Transnistria trebuie să revină fără &icirc;nt&acirc;rziere &icirc;n componența Federației Ruse, conform voinței poporului, exprimate &icirc;n cadrul referendumurilor, care au avut loc &icirc;n această regiune&rdquo;, crede Dmitri Rogozin.</p>
<p>&bdquo;Se pare că autoritățile ruse de atunci preferau să protejeze dreptul la viaţă, chiar şi al maimuţelor din grădina zoologică, &icirc;nsă nu și pe cele 25 de milioane de ruși, lăsați de Elţ&icirc;n să fie devorați de fasciştii din Caucaz, Asia Centrală, Republica Moldova şi Țările Baltice&quot;, mai scrie autorul.<br />
Pentru criminali ruși ca Rogozin, a cere pentru 40% din populația regiunii dreptul la limbă națională este &bdquo;fascism&rdquo;, &icirc;n schimb, ocuparea de către 25% din locuitori ai &icirc;ntregii regiuni este &bdquo;voința poporului&rdquo;. &Icirc;n vara anului 2004, autoritățile transnistrene au &icirc;nchis cu forța cele șase școli din regiunea ocupată de Rusia &icirc;n care se utiliza limba rom&acirc;nă, scrisă cu alfabet latin, o măsură care a afectat cei 3.400 de elevi, care &icirc;nvățau &icirc;n aceste școli. Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni &icirc;nvață &icirc;n limba rom&acirc;nă, folosind alfabetul chirilic.</p>
<h1>Ocupați, dar m&acirc;ndri</h1>
<p>Războiul militar pentru independență a fost pierdut de t&acirc;nărul stat R. Moldova. Conflictul ruso-moldovenesc s-a extins ulterior și la Chișinău, unde Moscova, prin toate căile posibile, a &icirc;ncercat să subjuge autoritățile constituționale să cedeze &icirc;n fața ultimatumurilor criminale, g&acirc;ndite &icirc;n diverse laboratoare ale serviciilor rusești. &Icirc;nfr&acirc;ngerea militară &icirc;n fața Rusiei a dus la pierderea de facto a unei bucăți din teritoriul R. Moldova, dar a salvat Chișinăul și restul țării de la restaurarea unui regim sovietic, șovin și xenofob, cu accente bolșevico-teroriste.</p>
<p>Este evident că F. Rusă a susținut acest război și ocupă &icirc;n continuare o parte din teritoriul R. Moldova, acest lucru este, din păcate, ignorat de presa de la Chișinău, care se comportă de parcă ea este ocupată de tancurile rusești. Această zi, 2 martie, va trece, vor trece lunile, vor urma &bdquo;sărbătorile&rdquo; de independență și aceeași presă năucă va celebra cu m&acirc;ndrie independența și existența R. Moldova. Jurnaliștii nu vor scoate niciun cuv&acirc;nt despre teritoriul RM, unde oamenii sunt răpiți pe stradă de &bdquo;avtoritețile&rdquo; din regiune, care ulterior cer răscumpărare pentru a-i elibera, așa cum fac grupările teroriste paramilitare din junglele Americii de Sud.</p>
<h1>Sub ocupație rusă, dar neutri</h1>
<p>Altă mostră de cretinism politic este obsesia partidelor pro-rusești (PCRM, PSRM, PN etc.) pentru menținerea &bdquo;neutralității&rdquo;. Dacă o zecime din energia cheltuită de ei pentru a apăra neutralitatea ar fi consumată pentru a convinge Moscova să-și retragă armata și să respecte Constituția noastră &#8211; poate lucrurile s-ar schimba.</p>
<p>Un caz clinic &icirc;l reprezintă deputatul socialist Bătr&acirc;ncea, care, cu spume la gură, se &icirc;ntreba &icirc;n cadrul unei ședințe a Parlamentului: ce caută un grup de generali americani &icirc;n R. Moldova? Deși este deputat de mai mulți ani, niciodată, nici el, nici colegii săi &bdquo;socialiști&rdquo; nu s-au &icirc;ntrebat: ce caută armata F. Ruse pe teritoriul R. Moldova? N-au &icirc;ntrebat niciodată de ce F. Rusă &icirc;ncalcă Constituția noastră și menține ilegal, &icirc;n ciuda promisiunilor, trupe și muniții pe teritoriul nostru. Această liniște de morm&acirc;nt, c&acirc;nd vine vorba de războiul ruso-moldovenesc de ocupare a unei bucăți din teritoriul național de către F. Rusă, arată, dincolo de orice dubiu, că războiul Moscovei &icirc;mpotriva noastră nu s-a terminat. Mai nou, &icirc;n loc de tancuri, tunuri și rachete, &icirc;mpotriva intereselor poporului R. Moldova sunt folosiți deputații, cumpărați de Moscova.</p>
<h1>Războiul informațional</h1>
<p>Este regretabil și neclar de ce presa tratează at&acirc;t de superficial și denaturează importanța războiului ruso-moldovenesc de independență, pierdut de t&acirc;nărul stat R. Moldova. Intenționat sau nu, dar aceste relatări denaturate folosesc de minune grupărilor teroriste de la Tiraspol care nu vor ca societatea din R. Moldova să &icirc;nțeleagă ce-a fost atunci. Unica șansă ca ei să c&acirc;știge &icirc;n totalitate războiul este să-i manipuleze total pe moldoveni. Presa năucă este o armă mai puternică dec&acirc;t orice regiment de tancuri, iar Moscova și serviciile lor speciale au &icirc;nțeles perfect acest lucru și anume din acest motiv arma lor preferată nu mai este tunul, ci minciuna, omisiunea sau dezinformarea. Deși presa de limbă rom&acirc;nă din R. Moldova nu poate ajunge cu mesajele sale nici la moldovenii aflați sub ocupație rusească &icirc;n regiunea transnistreană, cu at&acirc;t mai mult la rușii din F. Rusă. Putem, &icirc;n schimb, să spunem adevărul fără să ne temem de &bdquo;ce-o să zică Moscova&rdquo;. &Icirc;n loc să ne folosim de minima independență și libertate, pe care au obținut-o atunci eroii moldoveni, care au luptat, av&acirc;nd resurse minime, cu Imperiul Sovietic, presa preferă să se dea moartă &icirc;n păpușoi.</p>
<p>Fără o presă independentă de interesele și de presiunile Moscovei, sunt șanse mici ca societatea să-și cinstească eroii care au murit, inclusiv pentru libertatea noastră de a călători liber sau a dezbate liber orice subiect.</p>
<p>Dacă media va refuza, ca p&acirc;nă acum, să numească războiul pe nume, adică ruso-moldovenesc, dacă nu va spune că bătălia s-a dat nu pentru un r&acirc;u, ci pentru dreptul nostru elementar la limbă, cultură sau libertate, riscăm să pierdem și ce avem.</p>
<h1>Pe toate fronturile</h1>
<p>O parte, iarăși ignorată de presă, a războiului ruso-moldovenesc este latura ei energetică. Fiind prea concentrați să ne &icirc;ntrebăm c&acirc;t costă un watt sau un metru cub de gaze, nu ne interesăm ce prejudicii economice ar fi, dacă teroriștii din regiunea transnistreană ar decide să ne deconecteze lumina și gazele. Un pas obligatoriu, &icirc;nt&acirc;rziat de prea mult timp, este interconectarea energetică a R. Moldova la spațiul Uniunii Europene. Fără a anula această metodă cinică de șantaj, este greu de imaginat o R. Moldova independentă economic față de cei care i-au omor&acirc;t pe moldoveni &icirc;n 1992. Niciun investitor străin responsabil nu va investi &icirc;n capacități mari de producție &icirc;n R. Moldova, at&acirc;ta timp c&acirc;t există un risc plauzibil că, &icirc;ntr-o zi, un &bdquo;prezident&rdquo; nerecunoscut de nimeni, nici măcar de cei care l-au creat, să taie lumina sau gazele și să prăbușească producția.</p>
<p>Nu avem tancuri sau MIG-uri ce pot recuceri teritoriul ocupat de F. Rusă, dar avem obligația față de societate să spunem adevărul despre cine ne-a ocupat, cine ne-a ucis eroii care au murit pentru libertatea noastră. Nu avem rachete &bdquo;Uragan&rdquo; sau o armată prea dotată, dar e necesar să obținem o independență energetică pentru a nu fi șantajați de cei care ne-au ucis cetățenii &icirc;n 1992.  </p>
<p><strong>ARHIVA TIMPUL<br />
09.03.2016</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/eroii-nu-mor-niciodata-razboiul-ruso-moldovenesc-sau-de-pe-nistru-89295.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ARHIVA TIMPUL // Oleg Voronin: votându-l pe Timofti, Dodon a răposat politic</title>
		<link>https://timpul.md/articol/arhiva-timpul-oleg-voronin-votandu-l-pe-timofti-dodon-a-raposat-politic-89785.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/arhiva-timpul-oleg-voronin-votandu-l-pe-timofti-dodon-a-raposat-politic-89785.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Mar 2018 06:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[arhiva timpul]]></category>
		<category><![CDATA[dodon]]></category>
		<category><![CDATA[Oleg Voronin]]></category>
		<category><![CDATA[Timofti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/arhiva-timpul-oleg-voronin-votandu-l-pe-timofti-dodon-a-raposat-politic-89785.html/</guid>

					<description><![CDATA[Igor Dodon a răposat ca politician &#238;ncă &#238;n martie 2012, c&#226;nd a votat pentru alegerea lui Nicolae Timofti ca preşedinte, susţine Oleg Voronin, fiul liderului PCRM.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Progenitura comunistului numărul unu a declarat pentru Agenţia Infotag, uz&acirc;nd de un joc de cuvinte, că Dodon, prin votul respectiv, n-a făcut epocă, ci urme, adică a maculat, ceea ce &icirc;l va &icirc;mpiedica să se reabiliteze &icirc;n ochii societăţii &icirc;n următorul deceniu.</p>
<p>&bdquo;Cauza acestui vot le este cunoscută tuturor: Dodon a mai trădat o dată interesele ţării şi ale alegătorilor săi, deoarece nu dorea dec&acirc;t să-şi păstreze locul şi să se menţină pe linia de plutire. Dar i-a scăpat un aspect important şi anume: nu tot ce pluteşte emană un miros plăcut! Aşa se face că numele lui Dodon se &icirc;ncarcă azi, la rostire, de o conotaţie negativă&rdquo;, consideră omul de afaceri.</p>
<p>&Icirc;n opinia sa, declaraţiile pe care Dodon le-a făcut apropo de regretele sale legate de acest vot sună ca nişte scuze stupide şi nu-i pot restitui respectul şi susţinerea cetăţenilor.</p>
<p>La 16 martie 2012, Igor Dodon şi colegii săi, Veronica Abramciuc şi Zinaida Grecean&icirc;i, au votat &icirc;n favoarea candidaturii lui Nicolae Timofti la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. &Icirc;naintea votului, socialiştii au desfăşurat &bdquo;un test la statalitate&rdquo;. Ca urmare a suportului socialiştilor, Timofti a devenit şef al statului. </p>
<p><strong>TIMPUL.MD / 17 martie 2016</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/arhiva-timpul-oleg-voronin-votandu-l-pe-timofti-dodon-a-raposat-politic-89785.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
