<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>artă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/arta/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 12 Sep 2025 11:08:20 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>artă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Diplomația culturală: Moldova își promovează identitatea prin artă și tradiții</title>
		<link>https://timpul.md/articol/diplomatia-culturala-moldova-isi-promoveaza-identitatea-prin-arta-si-traditii.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/diplomatia-culturala-moldova-isi-promoveaza-identitatea-prin-arta-si-traditii.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Sep 2025 11:08:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[diaspora]]></category>
		<category><![CDATA[diplomație culturală]]></category>
		<category><![CDATA[identitate]]></category>
		<category><![CDATA[promovare internațională]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=522799</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova lansează oficial Concepția Diplomației Culturale, un document care transformă cultura într-un instrument de imagine externă. Obiectivul este de a face din artă, tradiții și industrii creative o carte de vizită pe plan internațional. Strategia prevede promovarea artiştilor locali, implicarea diasporei, colaborări internaționale și participări la evenimente culturale majore. Astfel, cultura devine puntea prin &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Republica Moldova lansează oficial Concepția Diplomației Culturale, un document care transformă cultura într-un instrument de imagine externă. Obiectivul este de a face din artă, tradiții și industrii creative o carte de vizită pe plan internațional.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Strategia prevede promovarea artiştilor locali, implicarea diasporei, colaborări internaționale și participări la evenimente culturale majore. Astfel, cultura devine puntea prin care Moldova se face cunoscută și recunoscută.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și instituțiile artistice vor colabora pentru a dezvolta programe educaționale, expoziții și proiecte internaționale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Diaspora este văzută ca un actor central, fiind invitată să joace rolul de „ambasador” cultural în comunitățile externe. Prin artă și tradiții, moldovenii pot construi o imagine autentică a țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Implementarea conceptului va fi evaluată pe baza unor indicatori clari: proiecte realizate, evenimente internaționale și nivelul de recunoaștere a simbolurilor culturale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Moldova își asumă astfel un pas decisiv: cultura nu mai rămâne marginală, ci devine parte integrantă din diplomația de stat.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/diplomatia-culturala-moldova-isi-promoveaza-identitatea-prin-arta-si-traditii.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FOTO Cele mai valoroase 10 opere ale artiștilor români</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Aug 2021 04:54:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[artist]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html/</guid>

					<description><![CDATA[Săptăm&#226;na aceasta am omagiat 137 de ani de la naşterea lui Constantin Br&#226;ncuşi. Sculptorul e cel mai scump artist rom&#226;n din toate timpurile, specialiştii evalu&#226;nd operele sale la un total de 110 milioane de euro.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Chiar dacă nu de acest nivel, ţara noastră are mulţi alţi artişti ale căror lucrări fac furori &icirc;n lume. &ldquo;Vizibilitatea rom&acirc;nilor &icirc;n străinătate e &icirc;n creştere. Pe l&acirc;ngă nume grele ale artei naţionale, asistăm şi la o revoluţie a artei contemporane tinere la nivel mondial. Reprezentanţii din &laquo;noul val&raquo; au intrat &icirc;n atenţia celor mai importanţi colecţionari ai lumii, ceea ce confirmă ascensiunea fulminantă a pieţei de artă &icirc;n ultimii ani&rdquo;, susţin reprezentanţii casei de licitaţii Artmark. Libertatea vă prezintă un top al recordurilor de autor aparţin&acirc;nd artiştilor rom&acirc;ni.</p>
<h1>1. Constantin Br&acirc;ncuşi, &laquo;Madame L.R.&raquo;, 29.000.000 de euro</h1>
<p>Recordul absolut pentru o operă a rom&acirc;nului a fost atins &icirc;n urmă cu trei ani. La o licitaţie care a avut loc la Paris, un colecţionar a dat 29 de milioane de euro pentru &ldquo;Madame L.R.&rdquo; (foto sus). Piesa, realizată &icirc;ntre anii 1914-1917 şi care făcea parte dintr-o colecţie Yves Saint Laurent, fusese ţinută aproape ascunsă p&acirc;nă atunci.</p>
<p>Acesta e, de fapt, şi motivul pentru care a st&acirc;rnit o curiozitate enormă, iar preţul a crescut ameţitor. &Icirc;ntr-un top zece al celor mai scumpe opere de artă din toate timpurile, Br&acirc;ncuşi este depăşit doar de Giacometti, Modigliani şi Matisse, devans&acirc;nd chiar şi cel mai bine cotată lucrare a lui Picasso.</p>
<h1>2. Victor Brauner, &laquo;Cazul straniu al domnului K&raquo;, 700.000 de euro</h1>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/2(69).jpg" width="450" height="358" alt="" /><br />
Victor Brauner s-a născut &icirc;n Piatra Neamţ, dar a trăit o bună perioadă &icirc;n Franţa, la Paris. E cel mai bine cotat pictor rom&acirc;n &icirc;n lume.<br />
Trei dintre lucrările lui au depăşit 500.000 de euro la licitaţiile din New York şi Paris, iar alte cinci au trecut de 300.000, &icirc;nsă recordul a fost atins cu lucrarea &ldquo;Cazul straniu al domnului K&rdquo;, adjudecată pentru 700.000 &euro;.</p>
<h1>3. Demeter Chipăruş, &laquo;Les Girls&raquo;, 590.240 de euro</h1>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/3(63).jpg" width="450" height="361" alt="" /><br />
Demeter Chipăruş a fost unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori ai perioadei Art Deco. Cele mai importante lucrări ale sale &icirc;nfăţişează dansatoare exotice şi balerine.</p>
<p>Artistul s-a născut &icirc;n 1886, &icirc;n Rom&acirc;nia, &icirc;nsă a plecat &icirc;n Franţa &icirc;nainte de Primul Război Mondial. Cea mai scumpă operă a sa, &ldquo;Les Girls&rdquo;, s-a v&acirc;ndut, la New York, cu 590.240 de euro.</p>
<h1>4. Reuven Rubin, &laquo;Copaci bătr&acirc;ni de sicomor&raquo;, 332.592 de euro</h1>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/4(43).jpg" width="450" height="316" alt="" /></p>
<p>Născut la Galaţi, Reuven Rubin a devenit unul dintre cei mai valoroşi artişti &icirc;n Israel, cu un record personal de 332.592 de euro. Suma a fost plătită de un colecţionar la o licitaţie din Tel Aviv, pentru lucrarea &ldquo;Copaci bătr&acirc;ni de sicomor&rdquo;.</p>
<p>Reuven a fost ministru al statului Israel &icirc;n Rom&acirc;nia, cu misiunea de a &icirc;ndupleca autorităţile noastre să accepte emigrarea evreilor.</p>
<h1>5. Nicolae Tonitza, &laquo;&Icirc;n iatac&raquo;, 290.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/5(36).jpg" width="450" height="671" alt="" /></p>
<p>Lucrările lui Nicolae Tonitza, considerat &icirc;n anii &rsquo;30 cel mai mare pictor &icirc;n viaţă, au reapărut pe piaţa de artă după 1990 cu peisaje şi p&acirc;nze inspirate de prizonieratul său &icirc;n Bulgaria, dar mai ales portrete de copii.</p>
<p>Preţul mediu pentru picturile lui Tonitza era &icirc;n anul 1995 de aproximativ 10.000 de euro pentru un tablou, iar această &ldquo;limită&rdquo; s-a menţinut p&acirc;nă &icirc;n anul 2004.</p>
<p>Ulterior, preţurile operelor sale au &icirc;nceput să &ldquo;sară&rdquo;, cea mai mare sumă fiind plătită de un colecţionar &icirc;n 2009 pentru un tablou semnat Tonitza, la o licitaţie Artmark pentru nudul &ldquo;&Icirc;n iatac&rdquo;: 290.000 de euro. E cea mai mare sumă tranzacţionată vreodată pe piaţa de artă din Rom&acirc;nia.</p>
<h1>6. Nicolae Grigorescu, &laquo;Ţărăncuţă odihnindu-se&raquo;, 270.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/6(25).jpg" width="450" height="561" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n ultimii ani, picturile lui Nicolae Grigorescu s-au v&acirc;ndut la licitaţiile din Capitală cu sute de mii de euro.<br />
Recordul de autor a fost atins cu &ldquo;Ţărăncuţă odihnindu-se&rdquo;, pentru care cineva a plătit 270.000 de euro.</p>
<h1>7. Saul Steinberg, &laquo;Vedere asupra lumii de pe Ninth Avenue&raquo;, 179.890 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/7(21).jpg" width="450" height="629" alt="" /></p>
<p>Desenatorul şi graficianul american de origine rom&acirc;nă Saul Steinberg este cunoscut mai ales datorită operelor sale publicate &icirc;n &ldquo;The New Yorker&rdquo;.<br />
Tabloul &ldquo;Vedere asupra lumii de pe Ninth Avenue&rdquo; s-a v&acirc;ndut la o licitaţie a casei Christie&rsquo;s din New York, &icirc;n 1993, cu 179.890 de euro.</p>
<h1>8. Camil Ressu, &laquo;Aişe&raquo;, 160.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/8(17).jpg" width="450" height="771" alt="" /></p>
<p>Nudul &ldquo;Aişe&rdquo; al lui Camil Ressu, care făcea parte dintr-o celebră colecţie interbelică, a fost adjudecat, &icirc;n 2009, la o licitaţie pentru un preţ record la acea vreme obţinut vreodată la un eveniment public din Rom&acirc;nia: 160.000 de euro.</p>
<h1>9. Ştefan Luchian, &laquo;Flori de primăvară&raquo;, 155.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/9(14).jpg" width="450" height="312" alt="" /></p>
<p>Cele mai multe lucrări ale lui Ştefan Luchian ilustrează personaje feminine pline de graţie, &icirc;n portrete şi nuduri, &icirc;nsă cea mai valoroasă pictură a lui &icirc;nfăţişează natură moartă.</p>
<p>Astfel, tabloul &ldquo;Flori de primăvară&rdquo; al discipolului lui Nicolae Grigorescu a fost v&acirc;ndut anul trecut cu suma-record de 155.000 de euro.</p>
<h1>10. Adrian Ghenie, &laquo;Dr. Mengele 2&raquo;, 140.476 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/10(15).jpg" width="450" height="475" alt="" /></p>
<p>Lucrarea &ldquo;Dr. Mengele 2&ldquo; a pictorului Adrian Ghenie a fost v&acirc;ndută, acum zece zile, cu o sumă de patru ori mai mare dec&acirc;t valoarea estimată, ajung&acirc;nd la 140.746 de euro.</p>
<p>Rezultatul obţinut la licitaţia de la Londra, Marea Britanie, confirmă poziţia artistului pe lista celor mai căutaţi 50 de artişti contemporani.</p>
<h1>&laquo;Micuţa Picasso&raquo; a str&acirc;ns milioane de dolari din pictură</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/11(5).jpg" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>Cunoscută drept &ldquo;micuţa Picasso&rdquo;, Alexandra Nechita a ajuns o superbă t&acirc;nără de 28 de ani, cu milioane de dolari &icirc;n conturi &ldquo;adunate&rdquo; din pictură. A devenit faimoasă datorită operelor ei &icirc;ncă de la v&acirc;rsta de doi ani, iar la opt avea deja prima expoziţie &icirc;n Los Angeles. Fostul &ldquo;copil-minune&rdquo; experimentează &icirc;n prezent sculptura &icirc;n bronz şi sticlă.</p>
<h1>Ioan Nemţoi a transformat un hotel &icirc;n galerie de artă</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/12(7).jpg" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>Ioan Nemţoi e cunoscut la nivel internaţional drept un &ldquo;Br&acirc;ncuşi al sticlei&rdquo;. Şi-a expus lucrările la Vatican sau alături de prestigioasa tehnologie McLaren, iar preşedinţii Rom&acirc;niei &icirc;şi aleg din galeriile sale cadourile pentru vizitele delegaţiilor oficiale. Nemţoi a decorat &icirc;n centrul Vienei un &icirc;ntreg hotel, pe care l-a transformat &icirc;ntr-o galerie de artă.</p>
<p><strong>Sursa</strong>: libertatea.ro&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dodon, fără mască printre artiști CUMPĂRAȚI și recompensați cu o masă la pensiune</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dodon-fara-masca-printre-artisti-cumparati-si-recompensati-cu-o-masa-la-pensiune-159269.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dodon-fara-masca-printre-artisti-cumparati-si-recompensati-cu-o-masa-la-pensiune-159269.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Aug 2020 09:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[artiști]]></category>
		<category><![CDATA[dodon]]></category>
		<category><![CDATA[kuliok]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[politică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dodon-fara-masca-printre-artisti-cumparati-si-recompensati-cu-o-masa-la-pensiune-159269.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n plină pandemie, președintele Igor Dodon a avut o &#238;nt&#226;lnire cu mai mulți artiști la o pensiune din Republica Moldova, &#238;n cadrul căreia au fost sfidate toate măsurile de protecţie stabilite de autorităţi pentru evitarea răsp&#226;ndirii noului coronavirus.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;ntr-o serie de fotografii publicate chiar de șeful statului, se observă clar că <strong>nici Igor Dodon și nici un alt participant la &icirc;nt&acirc;lnirea respectivă nu poartă mască și nici nu respectă distanța socială</strong>. Dimpotrivă, cele c&acirc;teva zeci de persoane pare că au dat o petrece de zile mari cu bucate tradiționale și vin.</p>
<p>&bdquo;Am avut plăcerea să mă înt&acirc;lnesc cu mai mulți interpreți autohtoni care, în cadrul Campaniei Naționale &bdquo;Iubesc Moldova&rdquo;, au susținut inițiativa mea de a lansa, cu prilejul a 29 de ani de Independență a Republicii Moldova, o serie de produse televizate, menite să promoveze valorile noastre culturale, dragostea față de neam și de țară, frumusețea plaiului natal. Înt&acirc;lnirea a avut loc la Pensiunea Butuceni &ndash; locul unde se contopesc istoria, cultura și tradițiile moldovenești&rdquo;, a punctat Igor Dodon.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="https://infoprut.ro/wp-content/uploads/2020/08/dodon2.jpg" width="750" height="500" alt="" /></p>
<p><strong>Menționăm că de la &icirc;nceputul pandemiei, șeful statului a fost surprins de nenumărate ori că nu respectă măsurile de prevenire a răsp&acirc;ndirii de COVID-19. </strong>Bunăoară, recent  Igor Dodon s-a re&icirc;ntors dintr-un sejur de la un sanatoriu din apropierea Moscovei, &icirc;nsă nu a respectat regimul celor 14 zile de izolare impus de autorități tuturor cetățenilor care revin de peste hotare.</p>
<p>&Icirc;n context precizăm că luni, 24 august, &icirc;n timp ce Igor Dodon chefuia la pensiunea de la Butuceni, &icirc;n Republica Moldova au fost confirmate alte 350 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 33828 de cazuri.</p>
<p>Totodată, &icirc;n săptăm&acirc;na 17-23 august, Republica Moldova a depășit, pentru prima dată de la redeclanșarea pandemiei de COVID-19, pragul de 3 mii de cazuri &icirc;n 7 zile. Prin urmare, 3.295 de persoane au fost depistate pozitiv săptăm&acirc;nă trecută. Statistica respectivă a plasat R. Moldova pe primul loc &icirc;n Europa la numărul de infectări cu noul coronavirus &icirc;n săptăm&acirc;na trecută, cu o medie de 942 de cazuri la un milion de locuitori.</p>
<p><a href="https://infoprut.ro/66577-dodon-fara-masca-printre-artisti-racolati-si-recompensati-cu-o-masa-la-pensiune.html?fbclid=IwAR19R1xvodXnVRC7kE13ExWt8n1akYIi6jxMhHUOmb6RJhw-4DSzp_tVWGE">https://infoprut.ro</a>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dodon-fara-masca-printre-artisti-cumparati-si-recompensati-cu-o-masa-la-pensiune-159269.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FOTO / Iată cum sunt reeducaţi minorii aflaţi după gratii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-iata-cum-sunt-reeducati-minorii-aflati-dupa-gratii-132825.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-iata-cum-sunt-reeducati-minorii-aflati-dupa-gratii-132825.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Jul 2018 12:12:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[gratii]]></category>
		<category><![CDATA[minori]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/foto-iata-cum-sunt-reeducati-minorii-aflati-dupa-gratii-132825.html/</guid>

					<description><![CDATA[Vacanța de vară este resimțită  și de deținuții minori din custodia Penitenciarului nr.10-Goian, care timp de o săptăm&#226;nă au fost delectați cu multe z&#226;mbete și voie bună de către reprezentanții A.O. &#8222;Viviamo in Pozitivo&#8221; din Italia, care și-au propus să depăşească barierele geografice și să contribuie la dezvoltarea abilităților mişcării teatrale din domeniul clounadei prin interacțiunea cu minorii.<br />
<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Prin variatele mijloace de expresie scenică, minorilor le-a fost creată o atmosferă de degajare emoțională, iar pe chipul acestora predominau emoțiile pozitive și pline de speranțe.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/penitenciar_copii%20(2)(1).JPG" width="650" height="389" alt="" /></p>
<p>Repertoriul activității desfășurate a cuprins diverse genuri de producţii scenice: comedie, clounadă, spectacol de animaţie, utiliz&acirc;nd limbajul plastic scenic prin anumite principii și metode de exprimare.</p>
<p>Scopul acestei manifestări constituie cunoaşterea reciprocă, ieşirea din izolare, deschiderea spre alte spaţii culturale şi promovarea tinerelor talente.</p>
<p>Evenimentul a fost organizat de comun acord cu reprezentanții Fundației &bdquo;Regina Pacis&rdquo;, care mențin o str&acirc;nsă colaborare &icirc;n timp, cu instituția penitenciară și se implică activ &icirc;n reeducarea și resocializarea minorilor delecvenți.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/penitenciar_copii%20(3).JPG" width="650" height="429" alt="" /></p>
<p><strong>Sursa: hotnews.md<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-iata-cum-sunt-reeducati-minorii-aflati-dupa-gratii-132825.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>INCREDIBIL: Picturi suprarealiste de Igor Morski</title>
		<link>https://timpul.md/articol/incredibil-picturi-suprarealiste-de-igor-morski-35046.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/incredibil-picturi-suprarealiste-de-igor-morski-35046.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 Jun 2018 05:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[suprarealism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/incredibil-picturi-suprarealiste-de-igor-morski-35046.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pictorul polonez Igor Morski creează opere de artă uimitor de ireale, care sunt at&#226;t de bine executate &#238;nc&#226;t te duc &#238;ntr-o altă lume&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="600" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski3.jpeg" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="600" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski4.jpeg" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="601" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski5.jpeg" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="600" height="600" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski6.jpeg" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="519" height="559" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski8.jpeg" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="524" height="565" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski9.jpeg" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="540" height="540" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski10.jpeg" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="430" height="600" alt="" src="/uploads/images/06-2012/IgorMorski11.jpeg" /></p>
<p><strong>via&nbsp;</strong><a href="http://www.igor.morski.pl"><strong>www.igor.morski.pl</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/incredibil-picturi-suprarealiste-de-igor-morski-35046.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Și-a construit propriul oraş la 78 ani</title>
		<link>https://timpul.md/articol/si-a-construit-propriul-oras-la-78-ani-129540.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/si-a-construit-propriul-oras-la-78-ani-129540.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 22 Apr 2018 10:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[ani]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[oraș]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/si-a-construit-propriul-oras-la-78-ani-129540.html/</guid>

					<description><![CDATA[Song Peilun, &#238;n v&#226;rstă 78 de ani, a &#238;nceput să construiasă o adevărată operă de artă &#238;ncă de la v&#226;rsta de 22 de ani.<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Creaţia sa poate fi numită drept un castel uriaş, cu teren, un oraş mic sau o utopie absolută, cert este &icirc;nsă că imaginea &icirc;ţi taie respiraţia.</p>
<p>Cu toate că oraşul arată ca un decor al unui film fantastic, &icirc;n realitate a fost g&acirc;ndit nu numai ca un decor, ci care serveşte unor scopuri practice, deoarece aici trăieşte o comunitate de artişti.</p>
<p>Cel mai mare merit a lui Song Peilun este că el a lucrat timp de două decenii la castel şi la celelalte clădiri, care re&icirc;nvie arta tradiţională. &Icirc;nainte să renunţe la serviciu, Song Peilun a fost profesor.</p>
<p> Sursa: Rador.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/si-a-construit-propriul-oras-la-78-ani-129540.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Zece tineri din Chişinău au primit astăzi Premiul municipal pentru tineret</title>
		<link>https://timpul.md/articol/zece-tineri-din-chisinau-au-primit-astazi-premiul-municipal-pentru-tineret-124637.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/zece-tineri-din-chisinau-au-primit-astazi-premiul-municipal-pentru-tineret-124637.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 02 Dec 2017 12:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[literatură]]></category>
		<category><![CDATA[premii]]></category>
		<category><![CDATA[societate]]></category>
		<category><![CDATA[tineri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/zece-tineri-din-chisinau-au-primit-astazi-premiul-municipal-pentru-tineret-124637.html/</guid>

					<description><![CDATA[Zece tineri din Chişinău au primit s&#226;mbătă, 2 decembrie, Premiul municipal pentru tineret &#238;n domeniile științei, literaturii şi artelor.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Premiul este acordat anual de către Direcția generală educație, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău. C&acirc;știgătorii concursului au primit diplome de laureat, mențiuni şi premii bănești, transmite IPN.</p>
<p>Autorităţile &icirc;și propun astfel să &icirc;ncurajeze aptitudinile artistice şi spiritele inovatoare ale tinerilor, care pe parcursul ultimilor doi ani au obținut rezultate remarcabile &icirc;n diverse domenii de activitate. &Icirc;n urma deliberărilor Comisiei de experţi pentru evaluarea dosarelor &icirc;naintate la concurs, zece tineri au devenit deținători ai Premiului municipal pentru tineret, &icirc;n valoare de zece mii de lei.</p>
<p>&Icirc;n domeniul științei de premii s-au &icirc;nvrednicit: Corina Gribincea &ndash; economie,  Nadejda Butnari &ndash; educație, Radu Buzatu &ndash; fizică, Iuliana Radu &ndash; medicină,  Alexandru Prisac &ndash; juridică şi Silvia Racoviță &ndash; chimie.</p>
<p>&Icirc;n domeniul literaturii şi artelor laureați au devenit: Vasile Gribincea &ndash; literatură, Dumitru M&acirc;ţu &ndash; arta muzicală, Pavel Efremov &ndash; arta muzicală şi Daniela Burlaca &ndash; arta teatrală.</p>
<p>Mențiuni &icirc;n valoare de două mii de lei au fost acordate pentru alți zece tineri. Este vorba despre: Ghenadie S&acirc;rbu, Oleg Palamarciuc, Natalia Borodin, Tatiana Manceva, Cornel Coșer, Mariana Lozinschi, Victor Manolachi, Vădim Vasiliu şi  Ecaterina Mardari. Premiul de &icirc;ncurajare, &icirc;n valoarea de o mie de lei, a fost acordat lui Vladimir Vohmeanin.</p>
<p>Concursul pentru Premiul municipal pentru tineret &icirc;n domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii şi artelor a fost inițiat &icirc;n anul 1996. Concursul este organizat anual, iar de la &icirc;nceputul organizării lui, peste două mii de laureați au primit Premiul municipal pentru tineret.</p>
<p>Sursa: Ipn.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/zece-tineri-din-chisinau-au-primit-astazi-premiul-municipal-pentru-tineret-124637.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Cu gândul la Paul&#8230;” expoziție dedicată maestrului Paul Gherasim</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cu-gandul-la-paul-expozitie-dedicata-maestrului-paul-gherasim-103294.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cu-gandul-la-paul-expozitie-dedicata-maestrului-paul-gherasim-103294.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Jan 2017 10:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeul Național]]></category>
		<category><![CDATA[Paul Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Naţională a Culturii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cu-gandul-la-paul-expozitie-dedicata-maestrului-paul-gherasim-103294.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n contextul manifestărilor prilejuite Zilei Naționale a Culturii, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a vernisat la data de 16 ianuarie expoziția &#8222;Cu g&#226;ndul la Paul...&#8221;, dedicată maestrului Paul Gherasim.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Expoziția prezintă două lucrări semnate de maestrul Paul Gherasim și 60 de lucrări realizate de prietenii săi, artiști care l-au prețuit pe Paul Gherasim și care au fost apreciați de el, printre care Horea Paștina, Gheorghe Iacob, Andrei Rosetti, Tudor Zb&acirc;rnea, Valeriu Paladi ș.a.</p>
<p>La eveniment a participat vice-ministrul Culturii Gheorghe Postică, care a remarcat că inaugurarea acestei expoziții, dedicată marelui creator rom&acirc;n, este un dar adus din partea celor care l-au cunoscut și au fost formați de Paul Gherasim. &bdquo;Expoziția pune &icirc;n valoare aici, la Chișinău, at&acirc;t creația marelui artist plastic rom&acirc;n, c&acirc;t și creația unor artiști rom&acirc;ni deosebiți care activează și contribuie la creșterea valorilor morale rom&acirc;nești, și ne va ajuta să realizăm acea comunitate culturală rom&acirc;nească care ne caracterizează&rdquo;, a afirmat oficialul. </p>
<p>Gheorghe Postică a adus mulțumiri tuturor celor care au contribuit la organizarea expoziției de Ziua Națională a Culturii, afirm&acirc;nd că expoziția dedicată pictorului Paul Gherasim este bogată prin prezența maeștrilor cunoscuți, diversă prin culoare, lumină și formă.</p>
<p>Paul Gherasim a fost mentor spiritual pentru mulți semeni. Nu și-a făcut o profesie din acest har al său, ci vorbea cui avea plăcerea să-l asculte. Cu smerenie, dor și prietenie, 28 de pictori care l-au cunoscut pe Paul Gherasim, care l-au admirat, l-au iubit, i-au &icirc;mpărtășit viziunea și g&acirc;ndurile, au stat &icirc;n preajma lui și s-au &icirc;mbogățit sufletește, au expus la Galeria Rom&acirc;nă din București, pe parcursul lunii decembrie. &bdquo;Cu g&acirc;ndul la Paul&#8230;&rdquo; este o expoziție care &icirc;și propune să dăruiască bucurie iubitorilor de artă.</p>
<p>Expoziția va fi deschisă p&acirc;nă pe data de 26 februarie.</p>
<p>TIMPUL.MD (V.M.)</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cu-gandul-la-paul-expozitie-dedicata-maestrului-paul-gherasim-103294.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Dacă vrei să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/daca-vrei-sa-fii-ministru-trebuie-sa-fii-de-peste-nistru-96876.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/daca-vrei-sa-fii-ministru-trebuie-sa-fii-de-peste-nistru-96876.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 31 Aug 2016 05:36:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Liber]]></category>
		<category><![CDATA[25 de ani de independență]]></category>
		<category><![CDATA[amintiri]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[cinematografie]]></category>
		<category><![CDATA[comunism]]></category>
		<category><![CDATA[fiml]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova film]]></category>
		<category><![CDATA[Valeriu Mocanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/daca-vrei-sa-fii-ministru-trebuie-sa-fii-de-peste-nistru-96876.html/</guid>

					<description><![CDATA[S-a născut &#238;ntr-o perioadă dificilă. La insistența părinților a &#238;ncercat să se facă felcer, ba chiar a lucrat c&#226;țiva ani &#238;n domeniu, &#238;nsă mai t&#226;rziu oricum s-a reorientat către cinematografie și muzică &#8211; primele sale pasiuni. Aproape un deceniu a lucrat &#238;n sfera producerii filmelor, cot la cot cu cei mai mari artiști ai acelor timpuri. Despre ce &#238;nsemna să faci filme cu &#8222;pistolul la t&#226;mplă&#8221;, cum se manifesta cenzura sovietică, căror criterii trebuia să corespunzi pentru a fi avansat &#238;n funcție, dar și ce s-a ales din cinematografia moldovenească &#238;n cei 25 de ani de independență, am &#238;ncercat să aflu de la Valeriu Mocanu, fost angajat la Moldova-Film.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>&#8211;	Ați absolvit Colegiul de Medicină și ați activat o perioadă &icirc;n calitate de inspector sanitar. Cum ați ajuns totuși &icirc;n &bdquo;lumea artelor&rdquo;? </strong><br />
&#8211;	&bdquo;Pasiunea&rdquo; pentru medicină nu mi-a venit independent. Bunicul meu, pe linia maternă, a fost felcer. Așa cum fratele meu a manifestat interes pentru agricultură, părinții vroiau neapărat un medic &icirc;n familie și mi-au recomandat să merg la Colegiul de Medicină. De fapt, mereu eram atras de artă. După absolvire am făcut 6 ani de stagiu la Centrul de Medicină Preventivă. &Icirc;ntr-un final, m-am &icirc;nscris la un curs de cineaști amatori și a &icirc;nceput o nouă etapă &icirc;n viața mea. Mi-am cumpărat chiar și o cameră de filmat &ndash; evident o achitam &icirc;n rate, că nu-mi permiteam să plătesc toată suma. Acolo ni s-a spus că cei mai buni vor avea ocazia să se angajeze la Studioul Cinematografic &bdquo;Moldova Film&rdquo;. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Amintiri%20de%20pe%20platourile%20de%20filmare%20ale%20Moldova%20Film.jpg" width="650" height="449" alt="" /><br />
<strong><br />
&#8211;	Ce știați atunci despre &bdquo;Moldova-Film&rdquo;?</strong><br />
&#8211;	Pentru mine &bdquo;Moldova-Film&rdquo; era un paradis al speranțelor. Am auzit multe despre cei care lucrau acolo și &icirc;i vedeam des cum filmează pe străzi. Niciodată &icirc;nsă nu mi-am imaginat că voi ajunge să lucrez acolo. La 24 de ani am fost angajat &icirc;n departamentul de filme documentare. Eram &icirc;ntr-o mare euforie c&acirc;nd am nimerit la ei &icirc;n curte și am &icirc;nt&acirc;lnit cei mai cunoscuți actori și regizori din acea perioadă. &Icirc;mi amintesc că eram bărbos, iar acest lucru nu prea plăcea administrației. De c&acirc;teva ori mi-au solicitat să dau barba jos, dar eu am refuzat categoric. C&acirc;nd au văzut ce &icirc;ncăpăț&acirc;nat sunt, m-au lăsat &icirc;n pace.</p>
<h1>Erau produse lucrări la comandă și toate treceau prin cenzura comunistă</h1>
<p><strong>&#8211;	Ce se ascundea &icirc;n spatele &bdquo;culiselor&rdquo;, aparent perfecte, ale acelei instituții de stat? </strong> <br />
&#8211;	Singurul lucru care mă &icirc;ntrista era faptul că erau produse lucrări la comandă și toate treceau prin cenzura comunistă. C&acirc;nd cineva făcea anumite accente, care erau nepermise, sovieticii &icirc;l forțau să plece. Ei &icirc;ți permiteau să acționezi p&acirc;nă la anumite limite. Erau o echipă de redactori care aveau misiuni de la KGB și ei știau ce era voie să apară pe ecran și ce nu. Materialul era vizionat de foarte mulți oameni și multe momente nu erau aprobate. O persoană simplă nu avea posibilitatea să ajungă &icirc;ntr-o funcție de conducere dacă nu era membru de partid sau dacă nu le c&acirc;nta &icirc;n strună autorităților. Trebuia să fii cel puțin născut &icirc;n Transnistria. Atunci era și o zicală: dacă vrei să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru. Această vorbă era valabilă și pentru cei care r&acirc;vneau să ocupe funcții &icirc;nalte &icirc;n cadrul studioului cinematografic. Puterea sovietică &icirc;i distrugea pe cei care aveau viziuni naționaliste, iar cei care răm&acirc;neau se adaptau ideologiei și deveneau devotați. </p>
<p><strong>&#8211;	Cum adică &bdquo;puterea sovietică &icirc;i distrugea&rdquo;? </strong><br />
&#8211;	I-au distrus, i-au nimicit, i-au lichidat, i-au &icirc;mpușcat&hellip; la urma urmei. Pe mulți i-au deportat. Eu am constatat un trist adevăr: dacă voi spune ceea ce g&acirc;ndesc nu voi ajunge departe. Odată eram pe platoul de filmare și mi-a scăpat cumva &icirc;mbinarea de cuvinte &bdquo;limbă rom&acirc;nă&rdquo;, iar cineva mi-a zis să fiu atent ce și unde vorbesc pentru că voi avea probleme mari. Acolo se vorbea doar limba rusă. Aceasta era o realitate dură a timpurilor de atunci. <br />
<strong><br />
&#8211;	Vorbim despre tot felul de interdicții și frici. Merita să lucrezi &icirc;n asemenea condiții?</strong><br />
&#8211;	Eu eram asistent de cameraman. Aveam un salariu considerat bun, 80 de ruble. Plăteam 20 de ruble pe chirie și cu restul banilor &icirc;mi permiteam să trăiesc destul de bine. Curtea studioului se afla chiar &icirc;n spatele actualei Președinții. Acolo era o frumusețe nemaipomenită. &Icirc;n fiecare zi pe teritoriu intrau tot felul de vedete.</p>
<h1>&bdquo;Noi eram categorisiți ca pro rom&acirc;ni&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	Care era totuși rolul Studioului Cinematografic &bdquo;Moldova-Film&rdquo;? </strong>  <br />
&#8211;	Instituția avea două departamente principale: filme documentare care aveau drept scop popularizarea științei și filme artistice. Pe l&acirc;ngă acestea, exista și studioul cu desene animate. Cele mai multe lucrări realizate la noi erau &icirc;n alb-negru. Pentru cinematografia din Basarabia puterea sovietică nu aloca foarte multe resurse &ndash; noi eram categorisiți ca pro rom&acirc;ni. Pelicule colorate se dădeau doar la filmele artistice, ca ulterior să poată fi difuzate și pentru ecranul unional. Totuși, rolul studioului era, &icirc;ntr-o anumită măsură, să susțină propaganda sovietică de atunci. <br />
<strong><br />
&#8211;	Cum v-ați simțit, știind că lucrați la comandă și că prezentați publicului un produs cenzurat? </strong><br />
&#8211;	Nu trăiam tocmai cea mai bună stare. &Icirc;n schimb aveam satisfacția că facem un lucru util, chiar dacă era la comandă. Filmam multe evenimente care nu aveau treabă cu politica și asta ne făcea să mergem &icirc;nainte. Totuși, prioritare erau ceremoniile unde era implicat partidul comunist și față de care exista un interes sporit. Așa era conducerea de atunci, iar publicul intelectual &icirc;și dădea seama cum stau de fapt lucrurile. Noi și acum avem o situație asemănătoare, vorbind despre instituțiile de presă afiliate unui partid sau altul. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Valeriu%20Mocanu%2C%20%C3%AEn%20tinere%C8%9Be.jpg" width="650" height="445" alt="" /></p>
<p><strong>&#8211;	Ce &icirc;nsemna de fapt un lucru făcut la comandă &icirc;n perioada sovietică?</strong><br />
&#8211;	Iată un exemplu concret: odată am fost trimiși să filmăm o livadă de mere. Ordinul de sus a fost ca fructele să se &icirc;nv&acirc;rtă și să sclipească &icirc;n cadru. Pe nimeni nu interesa cum o să facem acest lucru. Cineva din echipă a găsit o oglindă, a stricat-o &icirc;n bucățele și le-a lipit de merele celea. O persoană le ținea cu o sfoară și le &icirc;nv&acirc;rtea, iar oglinzile sclipeau. Iată cam așa &icirc;ncercam să facem pe plac conducerii. Dar asta &icirc;ncă-i nimic, din tot ce se &icirc;nt&acirc;mpla acolo&#8230;<br />
<strong><br />
&#8211;	C&acirc;te lucrări erau realizate anual la Moldova-Film, &icirc;n acea perioadă?</strong><br />
&#8211;	Făceam c&acirc;te 10-12 filme documentare și 4-5 filme artistice &ndash; totuși numărul peliculelor varia de la an la an.</p>
<h1>&bdquo;Timp de 25 de ani, cinematografia noastră a murit&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	După 8 ani, &icirc;n 1984, ați plecat totuși de acolo. De ce? <br />
</strong>&#8211;	Mereu am vrut să progresez. Mă &icirc;ntrista faptul că erau promovați doar cei care suflau &icirc;n borș șefilor. Mă simțeau ne&icirc;ndreptățit &icirc;n patria mea. &Icirc;n același an m-am angajat la Teatrul Pușkin, &icirc;n prezent Mihai Eminescu &ndash; acolo am ajuns șef de montare artistică. &nbsp;&nbsp;</p>
<p><strong>&#8211;	Ce așteptări ați avut atunci c&acirc;nd R. Moldova și-a obținut independența? </strong><br />
&#8211;	Cu toții atunci ne-am pus speranțe foarte mari, dar acestea au fost spulberate de elita politică din acea perioadă. Ei și-au pus &icirc;n prim-plan interesele personale și au uitat de necesitățile oamenilor simpli. Așteptam să se facă Unirea cu Rom&acirc;nia, cum a fost c&acirc;ndva, dar ei se pare că aveau alte planuri. Noi am fost ținuți mult timp sub cizma rusească, iar demnitatea națională ne-a fost știrbită. Politicienii noștri au simțit gustul puterii și al banilor și au realizat că dacă va avea loc Unirea ei nu vor avea aceleași p&acirc;rghii de influență. </p>
<p><strong>&#8211; Dar la ce s-a ajuns &icirc;n acest sfert de secol, &icirc;n domeniul cinematografic?</strong><br />
&#8211;	S-a distrus mecanismul care funcționa &icirc;n perioada sovietică și nu s-a făcut nimic &icirc;n loc. C&acirc;t era el de șubred și de imperfect, dar funcționa și exista o oarecare stabilitate &icirc;n această sferă. &Icirc;nainte erau alocate sume mult mai mari de bani pentru cinematografie, dar din 1991 bani nu mai aveau de unde să vină și acest domeniu a ajuns pe burtă. La noi multe lucruri s-au făcut cu bună știință &icirc;n detrimentul cinematografiei. Timp de 25 de ani cinematografia noastră a murit. Ea &icirc;n esență există, dar nimeni nu face nimic ca s-o resusciteze.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/daca-vrei-sa-fii-ministru-trebuie-sa-fii-de-peste-nistru-96876.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ruga lui Pavel Bălan</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ruga-lui-pavel-balan-95225.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ruga-lui-pavel-balan-95225.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Aug 2016 09:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[mănăstiri]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Pavel Bălan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ruga-lui-pavel-balan-95225.html/</guid>

					<description><![CDATA[<em>Rugă pentru Neam. Artă moldovenească din secolele XIV-XX</em>, autor &#8211; Pavel Bălan, Editura Lumina, Chişinău 2015<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Numele maestrului Pavel Bălan este bine cunoscut admiratorilor şi cercetătorilor patrimoniului cultural naţional. Editarea, după o lungă perioadă de nihilism şi denigrare a valorilor autentice naţionale, a albumului &bdquo;Poliptic moldav. Arta moldovenească din veacurile XIV-XIX&rdquo;, (Chişinău, 1985), a constituit un prim semnal al crizei de identitate şi lipsei de valoare a realismului socialist, concept &bdquo;artistic&rdquo; cu o &icirc;ncărcătură eminamente ideologică, promovat ostentativ de autorităţile comuniste, ce desconsiderau valorile culturale create &icirc;n perioadele anterioare epocii proletare. La moment, cartea a produs o frumoasă impresie &icirc;n cercurile intelectuale din Moldova şi de peste hotarele ei. Pentru prima oară &icirc;ntre copertele unei lucrări au fost adunate opere reprezentative de artă, create de-a lungul secolelor, &icirc;n arealul cultural al Ţării Moldovei, dar care, &icirc;n virtutea unor circumstanţe, astăzi, multe din ele, se află &icirc;n afara spaţiului de origine.</p>
<p>Cum era şi firesc, maestrul P. Bălan a continuat cercetările, depist&acirc;nd şi valorific&acirc;nd alte opere artistice, descoperind noi nume de creatori ai frumosului şi eternului. &Icirc;n &bdquo;Icoana sufletului&rdquo; (1992) şi &bdquo;Cetăţile sufletului&rdquo; (2002), autorul a explorat noi faţete ale artei şi culturii medievale rom&acirc;neşti.</p>
<p>Recenta apariţie editorială &ndash; &bdquo;Rugă pentru Neam. Artă moldovenească din secolele XIV-XX&rdquo;, &ndash; constituie o realizare de ultimă oră a autorului, acesta, prezent&acirc;ndu-se &icirc;n faţa publicului cititor cu o viziune mult mai amplă şi complexă asupra actului artistic din spaţiul moldovenesc &icirc;n epoca medievală. Textul scris al autorului, dar mai cu seamă imaginea fotografică, &icirc;l introduc pe cititor/admirator &icirc;n atelierul de creaţie al adevăraţilor artişti, cunoscuţi sau anonimi, care au lăsat posterităţii splendide monumente de cultură şi artă: cetăţi, mănăstiri şi biserici (de zid şi de lemn), icoane şi fresce, miniaturi de carte şi broderii, ferecături &icirc;n aur şi argint etc., etc.</p>
<p>Autorul a colectat informaţia scrisă şi materialul ilustrativ &#8211; unele piese sunt inedite şi au valoare de unicat &#8211;  &icirc;n importante depozite (muzee, arhive, biblioteci) din ţară şi de peste hotare (Rom&acirc;nia, Ucraina, Federaţia Rusă, Grecia &ndash; Muntele Athos etc.). Imaginile foto luate din natură pun &icirc;n evidenţă valoarea artistică a operelor de artă create de &icirc;naintaşi, dar, totodată, ne conving despre felul de percepere originală a fenomenului artistic de către autor. &Icirc;narmat cu aparatul de fotografiat a urmat calea pe care, ani &icirc;n urmă, au făcut-o, benevol sau forţat, &icirc;nsăşi operele de artă. Astfel, prin intermediul imaginii fotografice cititorul/admiratorul poate aprecia măiestria zidarilor de mănăstiri şi biserici, fineţea artiştilor caligrafi, talentul zugravilor anonimi, &icirc;n fond, lumea spirituală a creatorilor de opere de artă, dar şi a celor pentru care erau destinate aceste opere de rezistenţă &icirc;n timp.</p>
<p>Indiscutabil, editarea cărţii-album &bdquo;Rugă pentru Neam&rdquo; constituie o acţiune de veritabilă promovare a culturii naţionale. Din această perspectivă, cartea se prezintă ca un autentic buletin de identitate culturală a Republicii Moldova, este o mostră de interacţiune culturală a poporului nostru cu celelalte popoare europene. Fără &icirc;ndoială, ea legitimează aspiraţiile de integrare &icirc;n spaţiul european a RM.<br />
Recomand cu multă căldură cititorilor, admiratorilor de artă, oamenilor de cultură, tuturor celor care doresc să trăiască adevărate clipe de revelaţie sufletească această capodoperă a maestrului Pavel Bălan. </p>
<p><strong>Ion NEGREI, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie al AŞM,<br />
vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din RM</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ruga-lui-pavel-balan-95225.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
