<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>astronaut &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/astronaut/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 04 Jan 2023 11:23:11 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>astronaut &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>VIDEO. Astronautul american Walter Cunningham, care a făcut parte din prima misiune Apollo cu echipaj uman &#8211; a decedat</title>
		<link>https://timpul.md/articol/video-astronautul-american-walter-cunningham-care-a-facut-parte-din-prima-misiune-apollo-cu-echipaj-uman-a-decedat.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/video-astronautul-american-walter-cunningham-care-a-facut-parte-din-prima-misiune-apollo-cu-echipaj-uman-a-decedat.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Jan 2023 11:22:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[apollo]]></category>
		<category><![CDATA[astronaut]]></category>
		<category><![CDATA[deces]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=466968</guid>

					<description><![CDATA[Fostul astronaut american Walter Cunningham, care în 1968 a zburat în spaţiu la bordul misiunii Apollo 7 &#8211; prima misiune Apollo cu echipaj uman, care a deschis calea pentru prima aselenizare umană nouă luni mai târziu, a murit marţi la vârsta de 90 de ani, a anunţat NASA, transmite News.ro. El era ultimul membru al &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Fostul astronaut american Walter Cunningham, care în 1968 a zburat în spaţiu la bordul misiunii Apollo 7 &#8211; prima misiune Apollo cu echipaj uman, care a deschis calea pentru prima aselenizare umană nouă luni mai târziu, a murit marţi la vârsta de 90 de ani, a anunţat NASA, transmite <a href="https://www.news.ro/externe/astronautul-walter-cunningham-care-a-facut-parte-din-prima-misiune-apollo-cu-echipaj-uman-a-murit-la-varsta-de-90-de-ani-1922400604352023010720970633">News.ro</a>.</strong></p>


<p><iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FNASA%2Fvideos%2F558669815837739%2F&amp;show_text=false&amp;width=560&amp;t=0" width="560" height="314" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe></p>


<p class="wp-block-paragraph">El era ultimul membru al echipajului misiunii Apollo 7 care mai rămăsese în viaţă, precizează CNN.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cunningham s-a alăturat colegilor de echipaj Walter Schirra şi Donn Eisele pentru misiunea de 11 zile din 1968, care s-a desfăşurat pe orbita joasă a Pământului. A fost primul zbor de testare cu echipaj uman al noii navete spaţiale Apollo, cea care în cele din urmă avea să ducă pe Lună 12 astronauţi între 1969 şi 1972.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cunningham a fost unul dintre primii membri ai programului de zboruri spaţiale cu echipaj uman al NASA. El se alăturase agenţiei spaţiale în 1963 şi a fost selectat apoi pentru a pilota naveta spaţială Apollo 7.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Dorim să ne exprimăm imensa noastră mândrie pentru viaţa pe care a trăit-o şi profunda noastră recunoştinţă pentru omul care a fost &#8211; un patriot, un explorator, pilot, astronaut, soţ, frate şi tată”, a transmis familia Cunningham într-o declaraţie preluată de NASA. ”Lumea a pierdut un alt erou adevărat şi ne va lipsi foarte mult”, adaugă familia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Misiunea Apollo 7 a fost lansată în 1968 şi a durat 11 zile, trimiţând echipajul într-o călătorie pe orbită care echivala cu un zbor de testare menit să demonstreze capacitatea capsulei Apollo de a se întâlni cu o altă navă spaţială pe orbită şi de a deschide calea pentru viitoarele explorări în spaţiu. De asemenea, acest zbor a fost remarcabil şi pentru că a reprezentat prima transmisie TV în direct a americanilor din spaţiu. Tot atunci a avut loc un schimb de replici tensionat între controlul de la sol şi astronauţi, care au avut probleme în timpul zborului şi şi-au exprimat în mod deschis supărarea faţă de directorii misiunii. În parte din cauza acestor tensiuni, niciunul dintre cei trei astronauţi nu a mai mers în spaţiu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate acestea, misiunea a fost considerată un succes tehnic pentru că a dovedit capacităţile şi integritatea sistemelor care aveau să ducă Apollo 11 pe suprafaţa lunară în iulie 1969, pentru primii paşi istorici pe Lună ai astronauţilor Neil Armstrong şi Edwin ”Buzz” Aldrin.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Decolând la 11 octombrie 1968, Apollo 7 a marcat reluarea programului de zboruri spaţiale al NASA la 21 de luni după incendiul care i-a ucis pe toţi cei trei membri ai echipajului Apollo 1 &#8211; Gus Grissom, Ed White şi Roger Chaffee &#8211; în timpul unei repetiţii de lansare de la sol, la sfârşitul lunii ianuarie 1967.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Înainte de a fi repartizat pentru Apollo 7, Cunningham fusese pilotul de rezervă al modulului lunar pentru misiunea nefericită Apollo 1 şi a făcut parte din echipajul principal al misiunii Apollo 2 până la anularea acesteia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Născut în Creston, Iowa, cu studii de fizică la Universitatea California din Los Angeles, Cunningham avea 36 de ani când a fost lansată misiunea Apollo 7.&nbsp;Înainte de a se alătura NASA, Cunningham s-a înrolat în US Navy şi a început pregătirea ca pilot în 1952. A servit ca pilot de vânătoare în cadrul US Marine Corps în 54 de misiuni în Coreea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Sunt unul dintre acei oameni care nu privesc niciodată înapoi. Mi-am adus aminte de asta abia atunci când cineva m-a întrebat, după am devenit astronaut. Tot ce ştiu este că mi-am văzut mereu de treabă şi am vrut să fac tot ce pot cât mai bine &#8211; nu mi-am dat seama la momentul respectiv, dar asta a fost, pentru că am vrut întotdeauna să fiu mai bine pregătit pentru următorul pas. Întotdeauna am privit spre viitor. Nu trăiesc în trecut”, declara fostul astronaut într-un interviu în 1999.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deşi s-a aventurat în spaţiul cosmic doar o singură dată, Cunningham a devenit apoi unul dintre managerii programului Skylab al NASA, prima staţie spaţială a Statelor Unite, care a orbitat în jurul Pământului între 1973 şi 1979.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">După ce a părăsit agenţia spaţială, în 1971, Cunningham şi-a asumat diverse roluri în sectorul privat. A ocupat mai multe funcţii executive în cadrul unor companii de dezvoltare, a fost consultant pentru start-up-uri, a devenit antreprenor şi investitor şi, în cele din urmă, a devenit prezentator de emisiuni radiofonice. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În ultimii ani, Cunningham devenise un critic deschis al teoriilor predominante în legătură cu impactul uman asupra schimbărilor climatice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/video-astronautul-american-walter-cunningham-care-a-facut-parte-din-prima-misiune-apollo-cu-echipaj-uman-a-decedat.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>NASA anunță decesul astronautului Alan Bean, al patrulea om care a pășit pe Lună. Ce vârstă avea acesta</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nasa-anunta-decesul-astronautului-alan-bean-al-patrulea-om-care-a-pasit-pe-luna-ce-varsta-avea-acesta-131012.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nasa-anunta-decesul-astronautului-alan-bean-al-patrulea-om-care-a-pasit-pe-luna-ce-varsta-avea-acesta-131012.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 27 May 2018 10:57:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[astronaut]]></category>
		<category><![CDATA[lună]]></category>
		<category><![CDATA[vârstă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nasa-anunta-decesul-astronautului-alan-bean-al-patrulea-om-care-a-pasit-pe-luna-ce-varsta-avea-acesta-131012.html/</guid>

					<description><![CDATA[Agentia spatiala americana NASA a anuntat sambata decesul astronautului Alan Bean, al patrulea om care a pasit pe Luna, transmite Reuters. Fostul membru al misiunii Apollo 12 din 1969 avea 86 de ani.<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Comunicatul NASA citează o afirmaţie mai veche a lui Bean: &ldquo;Am avut cea mai frumoasă viaţă din lume&rdquo;. Administratorul agenţiei, Jim Bridenstine, a comentat la anunţul decesului: &ldquo;E un sentiment a cărui amintire ne consolează acum, c&acirc;nd suntem &icirc;ndoliaţi de moartea lui&rdquo;.</p>
<p>Sursa: Protv.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nasa-anunta-decesul-astronautului-alan-bean-al-patrulea-om-care-a-pasit-pe-luna-ce-varsta-avea-acesta-131012.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Astronautul John Young, un pionier al programului spaţial american, a decedat</title>
		<link>https://timpul.md/articol/astronautul-john-young-un-pionier-al-programului-spatial-american-a-decedat-125978.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/astronautul-john-young-un-pionier-al-programului-spatial-american-a-decedat-125978.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 07 Jan 2018 09:43:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[american]]></category>
		<category><![CDATA[astronaut]]></category>
		<category><![CDATA[decedat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/astronautul-john-young-un-pionier-al-programului-spatial-american-a-decedat-125978.html/</guid>

					<description><![CDATA[Astronautul John Young, un pionier al programului spaţial american cu şase ieşiri &#238;n spaţiu şi o aselenizare, a murit la v&#226;rsta de 87 de ani, a anunţat NASA s&#226;mbătă.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Omul de ştiinţă a murit vineri noaptea din cauza unor complicaţii ale pneumoniei de care suferea. Locuia la marginea oraşului Houston (Texas), l&acirc;ngă Centrul Spaţial NASA.</p>
<p>&quot;NASA şi lumea au pierdut un pionier&quot;, a declarat agenţia spaţială a SUA &icirc;ntr-un comunicat.</p>
<p>John Young a fost singurul astronaut care a participat la proiectele Gemeni, Apollo şi la proiectele cu navete spaţiale. De asemenea, el a fost primul care a efectuat şase ieşiri &icirc;n spaţiu şi, la momentul pensionării sale, deţinea recordul de timp petrecut &icirc;n spaţiu, potrivit NASA.</p>
<p>Pilot de &icirc;ncercare al Marinei, Young a realizat ascensiunea cea mai rapidă de la sol pe un avion F-4 Phantom II, &icirc;nainte de a se alătura NASA, relatează AFP.</p>
<p>El a participat apoi la misiunea Gemini 3 (1965), a comandat Gemini 10 (1966), a zburat pe orbită &icirc;n jurul Lunii cu Apollo 10 (1969) şi a aselenizat cu Apollo 16 &icirc;n 1972. A petrecut trei nopţi pe suprafaţa Lunii, după cum scrie DPA. A fost al şaselea astronaut care a pus piciorul pe satelitul natural al Păm&acirc;ntului, conform Reuters. De asemenea, el a comandat prima misiune a unei navete spaţiale americane &icirc;n 1981. A fost singurul astronaut care a zburat &icirc;n toate cele trei tipuri de programe spaţiale.</p>
<p>&Icirc;n calitate de comandant al misiunii Apollo 16, el şi colegul său Charles Duke au explorat regiunea Descartes Highlands a Lunii, adun&acirc;nd 90 de kilograme de eşantioane de rocă şi sol şi conduc&acirc;nd mai mult de 26 km &icirc;n roverul lunar &icirc;n locuri cum ar fi craterul Spook.</p>
<p>De formaţie inginer aeronautic, el s-a alăturat apoi conducerii NASA, fiind responsabil &icirc;n special de selectarea astronauţilor pentru naveta spaţială. &Icirc;n autobiografia sa, el a dezvăluit că s-a simţit responsabil pentru accidentele de navetelor Challenger (1986) şi Columbia (2003).</p>
<p>Descris &icirc;ntr-un tweet al NASA ca fiind cel mai experimentat astronaut al său, Young s-a retras &icirc;n 2004 după 42 de ani de activitate &icirc;n cadrul agenţiei spaţiale americane.</p>
<p>Young s-a născut la 24 septembrie 1930, &icirc;n San Francisco şi a crescut &icirc;n Orlando, Florida. După ce a obţinut o diplomă &icirc;n domeniul inginerie aeronautică, la Institutul de Tehnologie din Georgia &icirc;n 1952, a intrat &icirc;n Marină şi a absolvit şcoala pilot de &icirc;ncercare. A fost selectat de NASA &icirc;n 1962 pentru a intra &icirc;n r&acirc;ndurile sale &icirc;n calitate de astronaut.</p>
<p>Sursa: Agerpres.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/astronautul-john-young-un-pionier-al-programului-spatial-american-a-decedat-125978.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un astronaut britanic va alerga maratonul de la Londra&#8230;. în COSMOS</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-astronaut-britanic-va-alerga-maratonul-de-la-londra-in-cosmos-84042.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-astronaut-britanic-va-alerga-maratonul-de-la-londra-in-cosmos-84042.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 04 Dec 2015 13:31:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[astronaut]]></category>
		<category><![CDATA[cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Londra]]></category>
		<category><![CDATA[Maraton]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-astronaut-britanic-va-alerga-maratonul-de-la-londra-in-cosmos-84042.html/</guid>

					<description><![CDATA[Astronautul britanic Tim Peake a anunțat vineri că va participa la viitoarea ediție a maratonului de la Londra: p&#226;nă aici nimic extraordinar, cu excepția faptului că va parcurge cei 42,195 km &#238;n spațiu, la bordul Stației spațiale internaționale (ISS), informează AFP.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&quot;Din momentul &icirc;n care mi s-a &icirc;ncredințat misiunea de a merge pe ISS mi-am spus că ar fi extraordinar să alerg maratonul de la Londra la bordul stației. Este un eveniment planetar, pe care &icirc;l vom duce dincolo de frontierele acestei lumi&quot;, a subliniat fostul pilot de teste pentru elicoptere, &icirc;n v&acirc;rstă de 43 ani.</p>
<p>Tim Peak urmează să decoleze pe 15 decembrie, de pe cosmodromul de la Baikonur, &icirc;n Kazahstan, la bordul unei navete spațiale Soiuz, pentru o misiune de șase luni pe Stația spațială internațională. El este al doilea britanic care va zbura &icirc;n spațiul cosmic, după Helen Sharman, &icirc;n 1991.</p>
<p>Alergarea unei curse de maraton, o premieră &icirc;n spațiul extraatmosferic, &icirc;i va permite să &icirc;mbine spectaculosul cu utilul, deoarece exercițiul fizic este esențial &icirc;n lupta &icirc;mpotriva efectelor negative ale imponderabilității asupra mușchilor și a oaselor.</p>
<p>&quot;Major Tim&quot; va lua startul &icirc;n maraton duminică 24 aprilie 2016, &icirc;n același timp cu cei 37.000 de participanți la cursa de pe păm&acirc;nt. El va parcurge 42,195 km ancorat de o bandă de alergare și va fi implicat virtual de maratonul londonez printr-un ecran uriaș pe care &icirc;l va avea &icirc;n fața sa.</p>
<p>&Icirc;ncep&acirc;nd din acest an, maratonul de la Londra oferă posibilitatea de a participa la probă de pe o bandă de alergare, grație avatarurilor tot mai apropiate de realitate, cu parcursul cursei filmat &icirc;n prealabil.</p>
<p>&quot;Vreau să mă pot vedea alerg&acirc;nd pe străzile Londrei &icirc;n timp ce orbitez &icirc;n jurul păm&acirc;ntului, la viteza de 27.000 km/h&quot;, a precizat &icirc;ntr-un comunicat Tim Peake, care reprezintă Agenția spațială europeană (ESA) &icirc;n această misiune.</p>
<p>Maratonist confirmat, Peake a reușit să &icirc;ncheie maratonul de la Londra &icirc;n 1999, cu un timp excelent de 3 ore, 18 minute și 50 de secunde. &quot;Cred că aș putea bate acest record la bordul ISS. sistemul de ancorare va reprezenta o mare constr&acirc;ngere. Aș pluti &icirc;n imponderabilitate dacă nu aș fi atașat la banda de alergare, cu niște hamuri similare cu un rucsac și care, după 40 de minute, va &icirc;ncepe să devină foarte inconfortabil&quot;, a explicat el.</p>
<p>Obiectivul personal al acestui ambasador al asociației caritabile &quot;The Prince&#8217;s Trust&quot; răm&acirc;ne &icirc;nsă unul foarte ambițios, deoarece astronautul și-a produs să parcurgă distanța &icirc;ntr-un timp cuprins &icirc;ntre 3,5 și 4 ore.&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: agerpres.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-astronaut-britanic-va-alerga-maratonul-de-la-londra-in-cosmos-84042.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>A revenit pe Pământ cosmonautul rus Ghenadi Padalka, care a petrecut cel mai mult timp în spațiu</title>
		<link>https://timpul.md/articol/a-revenit-pe-pamant-cosmonautul-rus-ghenadi-padalka-care-a-petrecut-cel-mai-mult-timp-in-spatiu-79155.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/a-revenit-pe-pamant-cosmonautul-rus-ghenadi-padalka-care-a-petrecut-cel-mai-mult-timp-in-spatiu-79155.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 12 Sep 2015 09:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[Aidyn Aimbetov]]></category>
		<category><![CDATA[Andreas Mogensen]]></category>
		<category><![CDATA[astronaut]]></category>
		<category><![CDATA[Ghenadi Padalka]]></category>
		<category><![CDATA[ISS]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/a-revenit-pe-pamant-cosmonautul-rus-ghenadi-padalka-care-a-petrecut-cel-mai-mult-timp-in-spatiu-79155.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cosmonautul rus Ghenadi Padalka a revenit pe Păm&#226;nt s&#226;mbătă, alături de alți doi colegi de pe Stația spațială internațional (ISS), devenind omul care a stat cel mai mult &#238;n spațiu - 879 de zile &#238;n cinci misiuni.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Padalka, 57 de ani, a aterizat &icirc;ntr-o stepă aridă din Kazahstan, conform programului (la 00h5 GMT), &icirc;nsoțit de cosmonautul kazah Aidyn Aimbetov și de astronautul danez Andreas Mogensen. &quot;Aterizarea s-a desfășurat bine&quot;, a declarat un purtător de cuv&acirc;nt al agenției spațiale ruse Roscosmos.</p>
<p>Padalka, comandantul celei de-a 44-a misiuni spre ISS, bătuse &icirc;n 28 iunie un record vechi de zece ani, cel al numărului total de zile petrecute &icirc;n spațiu, deținut p&acirc;nă atunci de un alt rus, Serghei Krikalev (803 zile, nouă ore și 41 de minute). Ultima misiune a lui Padalka a &icirc;nceput &icirc;n 27 martie, c&acirc;nd a decolat de pe cosmodromul Baikonur (Kazahstan) cu compatriotul său Mihail Kornienko și americanul Scott Kelly.</p>
<p>Cei doi care au aterizat s&acirc;mbătă cu el, Andreas Mogensen, primul danez &icirc;n spațiu, și Aidyn Aimbetov, au stat puțin timp pe ISS: ei au decolat la bordul Soyuz TMA-18M &icirc;n 2 septembrie și au acostat la stație &icirc;n 4 septembrie.</p>
<p>&quot;Mă simt bine&quot;, a spus Padalka, &icirc;nconjurat la aterizare de membri ai conducerii programului spațial rus. Ghenadi Padalka a mers de patru ori pe ISS, fiind singurul care a fost comandant pe stație de patru ori. A făcut prima călătorie &icirc;n 1998, c&acirc;nd a plecat de pe Păm&acirc;nt pentru o călătorie de durată (199 de zile) pe stația rusă Mir. Și al doilea său sejur, pe ISS, din 2009, a durat tot at&acirc;t.</p>
<p>Cei trei au părăsit orbita, intr&acirc;nd perfect &icirc;n atmosferă și ateriz&acirc;nd la 146 de kilometri sud-est de localitatea kazahă Dzhezkazgan după mai puțin de o oră, potrivit agenției spațiale americane (NASA). Ei au fost transportați la aeroportul din capitala kazahă, Astana, unde era anunțată o &icirc;nt&acirc;lnire cu președintele Nursultan Nazaerbaiev.</p>
<div>
<p>
Misiunile &icirc;n spațiu constituie unul din rarele programe de cooperare internațională &icirc;ntre Rusia și Occident care nu au fost anulate din cauza conflictului din Ucraina. &Icirc;nsă programul spațial comun a avut o serie de dificultăți &icirc;n acest an. La sf&acirc;rșitul lunii aprilie, toate misiunile &icirc;n spațiu au fost suspendate pentru aproape trei luni după eșecul navetei fără pilot Progress, care a pierdut contactul cu solul și s-a distrus &icirc;n atmosferă, oblig&acirc;nd un grup de astronauți de pe ISS să stea la bordul stației cu o lună mai mult. &Icirc;n luna mai, o altă navetă rusă, Proton-M, care transporta un satelit mexican, s-a prăbușit &icirc;n Siberia la scurt timp de la lansare.</p>
<p>ISS, a cărei construcție a costat circa 150 de miliarde de dolari (132 de miliarde de euro), orbitează &icirc;n jurul Păm&acirc;ntului cu aproximativ 28.000 de kilometri pe oră din 1998, amintește AFP.</p>
<p>Sursa: Agerpres</p></div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/a-revenit-pe-pamant-cosmonautul-rus-ghenadi-padalka-care-a-petrecut-cel-mai-mult-timp-in-spatiu-79155.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
