<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>biserica ortodoxa româna &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/biserica-ortodoxa-romana/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 05 Sep 2011 18:05:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>biserica ortodoxa româna &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Gigantomanie bisericească</title>
		<link>https://timpul.md/articol/gigantomanie-bisericeasca-26840.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/gigantomanie-bisericeasca-26840.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 05 Sep 2011 18:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[biserica ortodoxa româna]]></category>
		<category><![CDATA[București]]></category>
		<category><![CDATA[catedrala mantuirii neamului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/gigantomanie-bisericeasca-26840.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un articol analitic despre ridicarea Catedralei M&#238;ntuirii Neamului la Bucureşti publicat de Markus Bauer &#238;n influentul cotidian elveţian de limbă germană, &#8220;Neue Z&#252;rcher Zeitung&#8221;. &#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Articolul autorului cărţii de excepţie &ldquo;In Rum&auml;nien. Auf den Spuren einer europ&auml;ischen Verwandtschaft&rdquo; &#8211; &ldquo;&Icirc;n Rom&acirc;nia. Pe urmele unor rude europene&rdquo; (Berlin, 2009) a apărut sub titlul &ldquo;Marea comunitate &icirc;n rugăciune!&rdquo; şi sintetizează dezbaterile legate de acest proiect calificat drept &ldquo;gigantoman&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n opinia lui Markus Bauer discuţia din Rom&acirc;nia legată de ridicarea Catedralei M&icirc;ntuirii Neamului este o discuţie despre puterea şi influenţa BOR &icirc;n vremurile de criză. <strong>De la punerea temeliilor catedralei acest lăcaş este prezentat ca viitorul centru spiritual al Bisericii Ortodoxe Rom&acirc;ne (BOR)</strong>. Cit&icirc;nd informaţii difuzate de televiziunea germană costurile pentru această catadrală se vor ridica la <strong>circa 600 milioane</strong> de euro. Biserica, &icirc;n schimb, vorbeşte <strong>doar despre 120 de milioane</strong>.</p>
<p>&Icirc;n centrul atenţiei se află de mai multă vreme &icirc;ntrebarea privind sensul acestui proiect. Trec&icirc;nd &icirc;n revistă discuţiile care au izbucnit imediat după ce s-au aflat primele detalii despre acest proiect, Bauer aminteşte de poziţia controversată a fostului <strong>patriarh Teoctist</strong> faţă de regimul comunist, apoi de chestiunea locaţiei rezervată catedralei. Pentru oponenţii proiectului există paralele &icirc;ntre <strong>megalomania ahitecturală</strong> a regimului Ceauşescu (Casa poporului) şi <strong>intenţia BOR</strong> de a ridica o clădire sacrală <strong>supradimensionată</strong>. Apărătorii proiectului au invocat faptul că 87 la sută din populaţia Rom&acirc;niei aparţine Bisericii Ortodoxe, av&icirc;nd dreptul ca instituţia care se bucură de o mare &icirc;ncredere să aibă o clădire reprezentativă.</p>
<p>Amintind de istoria acestei biserici autocefale, Bauer notează că &icirc;n ciuda problemelor economice BOR nu a renunţat la planurile ei. &Icirc;n afară de acest fapt, <strong>&icirc;n ultimii 20 de ani &icirc;n Rom&acirc;nia au fost construite 4000 de biserici</strong>. Cei care se opun ridicării Catedralei M&icirc;ntuirii Neamului, scrie &bdquo;Neue Z&uuml;rcher Zeitung&rdquo;, atrag atenţia asupra costurilor imense at&icirc;t pentru bugetul statului c&icirc;t şi pentru fondurile bisericeşti. Pe de altă parte, multe şcoli şi spitale se degradează, iar <em>biserici care sunt monumente de arhitectură de o valoare istorică nu sunt &icirc;ntreţinute.</em></p>
<p>Cei care pledează pentru o strictă delimitare a bisericii de stat critică susţinerea financiară a construcţiei din bugetul de stat. <strong>Contraargumentele patriarhului Daniel</strong> &icirc;n favoarea catedralei sunt calificate drept &bdquo;<em>nebuloase</em>&rdquo;. Patriarhul invocă faptul că toate celelalte biserici ortodoxe frăţeşti dispun de o <strong>catedrală mare</strong>, de aceea este necesară o biserică similară şi-n Rom&acirc;nia. Cifra exactă a sumei alocate din bugetul de stat pentru catedrala proiectată &icirc;n stil <strong>bizantin nu este cunoscută</strong>. Invocarea faptului că noua catedrală va fi un simbol al <strong>demnităţii </strong>naţionale corespunde unor definiţii problematice, mai vechi,<strong> potrivit cărora naţiunea rom&acirc;nă s-ar defini prin limbă şi creştinism ortodox.</strong></p>
<p>Autorul articolului, Markus Bauer, este un bun cunoscător al situaţiei din Rom&acirc;nia. &Icirc;n urmă cu doi ani a publicat la Berlin cartea &bdquo;<strong>&Icirc;n Rom&acirc;nia. Pe urmele unor rude europene</strong>&rdquo; &icirc;n care există numeroase trimiteri la evoluţia culturii rom&acirc;neşti &icirc;n ultimele două secole c&icirc;t şi la rolul BOR.  </p>
<p><em>Markus Bauer a fost c&icirc;ţiva ani lector la catedra de germanistică a Universităţii din Iaşi. &Icirc;n prezent trăieşte la Berlin şi este corespondent al ziarului elveţian &ldquo;Neue Z&uuml;rcher Zeitung&rdquo;.&nbsp;</p>
<p></em><a href="http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/gigantomanie-bisericeasca"><strong>Sursa: Rfi.ro</strong></a><em><br />
</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/gigantomanie-bisericeasca-26840.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>BOR despre căderea Imperiului sau care mai este funcţia sa socială ?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/bor-despre-caderea-imperiului-sau-care-mai-este-functia-sa-sociala-21876.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/bor-despre-caderea-imperiului-sau-care-mai-este-functia-sa-sociala-21876.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Ernu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Mar 2011 21:51:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[biserica ortodoxa româna]]></category>
		<category><![CDATA[film]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/bor-despre-caderea-imperiului-sau-care-mai-este-functia-sa-sociala-21876.html/</guid>

					<description><![CDATA[Recunosc că-mi plac teme legate de imperii şi de abordări eretice. (Am scris o carte care speculează cele două concepte, dar &#238;ntr-un alt context de idei). Acum un an, am privit un film care a făcut mari valuri &#238;n Rusia: Căderea Imperiului - Lecţia bizantină.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Este un film documentar g&acirc;ndit şi produs de arhimandritul Tihon (Şevkunov) de la Mănăstirea <em>Sretenski </em>din Moscova. &Icirc;n Rusia, filmul a produs o serie &icirc;ntreagă de dezbateri publice, discuţii televizate, nenumărate texte pro şi contra. Pe alocuri, a indus chiar obsesii şi mici isterii. Tema pusă &icirc;n discuţie de arhimandritul Tihon a depăşit p&acirc;nă şi hotarele Rusiei, despre amploarea dezbaterilor scriindu-se şi &icirc;n cotidienele occidentale.<br />
Filmul &icirc;ncearcă să elucideze cauzele sociale, politice, economice şi resorturile morale care au stat la baza ascensiunii şi decăderii Imperiului Bizantin, cu scopul de a da soluţii de supravieţuire &bdquo;celei de-a treia Romă&rdquo;, un Imperiu rus de tip pravoslavnic. &Icirc;n ce măsură ne poate interesa pe noi acest subiect, e greu de spus. La noi, el a fost comentat &icirc;n anumite medii ortodoxe. </p>
<p>Mă interesează mai puţin tema pusă &icirc;n discuţie de acest film (cu toate că nu e de neglijat) sau modul &icirc;n care este tratat subiectul etc. Observaţia mea este alta. &Icirc;n Rusia, &icirc;n ultimii 10-15 ani, Biserica Ortodoxă Rusă (care are aceeaşi putere şi funcţie &icirc;n societatea rusă ca şi Biserica Ortodoxă Rom&acirc;nă &icirc;n Rom&acirc;nia) reuşeşte să aducă &icirc;n discuţie teme delicate şi semnificative pentru societatea rusă. Mare parte a lor vin pe o filieră ultraconservatoare. &Icirc;n Rom&acirc;nia, Biserica Ortodoxă Rom&acirc;nă (BOR), cea mai puternică instituţie politică, socială şi culturală de la noi, nu a reuşit să aducă &icirc;n discuţie nicio temă sau problemă serioasă, &icirc;n toată perioada postcomunistă. Nici ea, nici intelectualii din jurul ei.</p>
<p>Preocupările ei par mai degrabă legate de marketing, management şi PR. Am deseori impresia că singurele instituţii concurenţiale sunt la noi Banca şi BOR. Sau, mai degrabă, e vorba de o concurenţă &icirc;ntre cele două instituţii. Eu, de exemplu, sunt foarte, dar foarte curios, să ştiu care este poziţia oficială a BOR faţă de problema creditelor bancare. Eu sunt un g&acirc;nditor laic de felul meu, &icirc;nsă tare aş vrea să ştiu ce fel de sfaturi le dă &bdquo;părintele duhovnic&rdquo; enoriaşilor săi atunci c&acirc;nd aceştia vor să-şi facă credite la instituţia concurentă sau cum tratează &bdquo;intelectualii ortodocşi&rdquo; subiectul.</p>
<p>Să fiu &icirc;nţeles corect: nu vreau ca BOR să vină şi să facă agenda societăţii civile, care oricum nu prea există la noi. Sau şi mai grav &#8211; să vină să facă agenda politicienilor sau a instituţiilor statului. (Mai nou, statul &icirc;i oferă gestionarea fondurilor pentru asistenţă socială. O problemă foarte gravă &icirc;n faţa căreia toată lumea tace.) BOR are suficientă experienţă &icirc;n colaborarea cu statul. &Icirc;nsă fiind o instituţie at&acirc;t de puternică, cu o influenţă at&acirc;t de mare, e normal să-şi asume un anumit rol &icirc;n societate, să aibă poziţii şi proiecte clare faţă de problemele majore cu care se confruntă comunitatea &icirc;n care trăiesc enoriaşii ei. Prefer un BOR care, chiar dacă are poziţii incomode, mai greu acceptate de un stat laic, să le spună pe faţă, tranşant, dec&acirc;t un BOR care &icirc;şi aranjează şi negociază pe la spate afacerile cu un stat care nici el nu ştie ce hram poartă.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/bor-despre-caderea-imperiului-sau-care-mai-este-functia-sa-sociala-21876.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
