<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>buletine romanesti &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/buletine-romanesti/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 08 Oct 2026 07:12:43 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>buletine romanesti &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Moldovenii cu cetățenie română mai pot folosi vechiul buletin pentru a călători în UE: Data până la care este valabil</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldovenii-cu-cetatenie-romana-mai-pot-folosi-vechiul-buletin-pentru-a-calatori-in-ue-data-pana-la-care-este-valabil.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldovenii-cu-cetatenie-romana-mai-pot-folosi-vechiul-buletin-pentru-a-calatori-in-ue-data-pana-la-care-este-valabil.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 08 Oct 2026 07:12:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=545672</guid>

					<description><![CDATA[Presiunile privind tranziția la noile formate de acte de identitate din România generează numeroase semne de întrebare pentru cetățeni. De la valabilitatea vechilor buletine de tip format mare până la opțiunile oferite de cartea electronică și cea simplă, iată tot ce trebuie să știi despre reguli, termene și costuri. Valabilitatea vechilor buletine și regulile privind &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Presiunile privind tranziția la noile formate de acte de identitate din România generează numeroase semne de întrebare pentru cetățeni. De la valabilitatea vechilor buletine de tip format mare până la opțiunile oferite de cartea electronică și cea simplă, iată tot ce trebuie să știi despre reguli, termene și costuri.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Valabilitatea vechilor buletine și regulile privind schimbarea obligatorie a actului de identitate</strong><a href="https://optad360.com/?utm_source=branding&amp;utm_medium=video&amp;utm_campaign=unimedia.info" target="_BLANK" rel="noopener"></a></p>



<p class="wp-block-paragraph">Buletinul vechi, emis în anul 1997, rămâne valabil până la data înscrisă pe document, iar termenul de 3 august 2031 se referă la folosirea acestuia ca document de călătorie în UE și Spațiul Schengen.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Românii pot opta pentru noile acte de identitate, cartea electronică de identitate (CEI) și cartea de identitate simplă (CIS), care au funcții și costuri diferite. Prima opțiune oferă inclusiv posibilitatea autentificării online, a semnăturii electronice și a călătoriei în UE, în timp ce CIS nu are funcții electronice și nu poate fi folosită ca document de călătorie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Există și situații în care schimbarea actului de identitate devine obligatorie. Cererea pentru un nou document trebuie făcută cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea celui actual, dar nu mai târziu de 15 zile înainte de data expirării, spun autoritățile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Actualizarea este necesară și în cazul unor modificări precum schimbarea numelui, prenumelui, datei nașterii sau adresei de domiciliu, dar și în anumite situații administrative privind localitatea sau strada de domiciliu.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Diferențe majore între Cartea Electronică de Identitate (CEI) și Cartea de Identitate Simplă (CIS)</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Noile acte de identitate au același format, de tip card bancar, însă între ele există diferențe importante. De exemplu, cartea electronică de identitate (CEI) are un cip și oferă mai multe funcționalități. Documentul poate fi folosit pentru călătorie în toate statele Uniunii Europene, precum și în Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția. Este recunoscut și în alte state, printre care Republica Moldova și Turcia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În plus, are mecanisme avansate de securitate a datelor personale și poate fi solicitată la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, CEI poate fi folosită și pentru autentificarea online și semnătura electronică. Adresa de domiciliu nu este tipărită pe card, aceasta fiind stocată electronic și putând fi actualizată fără eliberarea unui nou act în cazul schimbării adresei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea de identitate simplă (CIS) are același format de card, însă nu oferă funcțiile electronice ale CEI și nu poate fi folosită ca document de călătorie. Pe de altă parte, CEI poate fi solicitată inclusiv pentru copiii care nu au împlinit 14 ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit autorităților, documentul poate fi eliberat începând de la vârsta de 0 ani, cererea fiind depusă de părinți sau de reprezentantul legal, în condițiile prevăzute de autorități.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Tarife, procedură de eliberare și măsuri în caz de pierdere sau furt</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În cazul copiilor sub 14 ani, CEI nu este gratuită în aceleași condiții ca prima carte electronică solicitată de o persoană de cel puțin 14 ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru persoanele de cel puțin 14 ani, prima solicitare a CEI este gratuită, în condițiile programului de finanțare menționat de autorități. Pentru copiii mai mici de 14 ani, precum și în cazul unei a doua solicitări a CEI, contravaloarea este de 70 de lei. Românii care aleg cartea de identitate simplă trebuie să achite 40 de lei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cartea electronică de identitate poate fi solicitată la orice serviciu public comunitar pentru evidența persoanelor, indiferent de domiciliu ori reședință. Programările se fac online, prin serviciul pus la dispoziție de MAE.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai trebuie să știi că CEI nu poate fi obținută prin procură, ci trebuie să fii prezent fizic la ghișeu pentru preluarea imaginii faciale, a amprentelor digitale, după caz, și a semnăturii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În cazul pierderii sau furtului CEI, titularul trebuie să anunțe rapid autoritățile. Documentul și certificatele electronice înscrise pe acesta pot fi suspendate, blocate sau revocate, astfel încât să nu poată fi utilizate ilegal.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldovenii-cu-cetatenie-romana-mai-pot-folosi-vechiul-buletin-pentru-a-calatori-in-ue-data-pana-la-care-este-valabil.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Schimbări la reînnoirea cărții de identitate românești: Ce document nu va mai fi cerut</title>
		<link>https://timpul.md/articol/schimbari-la-reinnoirea-cartii-de-identitate-romanesti-ce-document-nu-va-mai-fi-cerut.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/schimbari-la-reinnoirea-cartii-de-identitate-romanesti-ce-document-nu-va-mai-fi-cerut.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Apr 2026 07:36:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni buletine]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=537123</guid>

					<description><![CDATA[Certificatul de naștere nu va mai fi necesar la reînnoirea buletinului românesc. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu. Oana Gheorghiu a declarat că Guvernul a discutat deja cu reprezentanții MAI și cu toate punctele în care se emit cărțile electronice de identitate pentru a nu mai solicita certificatele de naștere la dosar.  „S-a &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Certificatul de naștere nu va mai fi necesar la reînnoirea buletinului românesc. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Oana Gheorghiu a declarat că Guvernul a discutat deja cu reprezentanții MAI și cu toate punctele în care se emit cărțile electronice de identitate pentru a nu mai solicita certificatele de naștere la dosar. <a href="https://optad360.com/?utm_source=branding&amp;utm_medium=video&amp;utm_campaign=unimedia.info" target="_BLANK" rel="noreferrer noopener"></a></p>



<p class="wp-block-paragraph">„S-a discutat cu Ministerul Afacerilor Interne, s-a comunicat către către toate punctele în care se emit cărțile electronice de identitate și acest document nu mai este solicitat.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Suntem în curs cu rezolvarea multor probleme. Am avut peste 4000 de de sesizări pe diferite teme”, a explicat vicepremierul.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anunțul acesteia vine după ce oamenii au sesizat pe platforma guvernamentală „Fără Hârtie” faptul că „adulților li se solicită certificatul de naștere la fiecare reînnoire a actului de identitate, deși documentul a fost depus și înregistrat în sistem la prima emitere și nu suferă modificări în timp”.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit anunțului de pe platforma guvernamentală, unde oamenii pot sesiza situații birocratice absurde, excepție fac cetățenii care au dobândit cetățenia română înainte de 31 martie 2025 și cărora nu li s-a emis niciun act de identitate românesc ulterior acelei date. Aceștia trebuie să prezinte certificatul de naștere la prima solicitare.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Eu cred că acest demers, „Fără hârtie”, a fost unul extraordinar de bun, de dialog cu cetățenii și de a pune în fața autorităților nevoile reale cu care se confruntă oamenii. Și pe noi ne-a ajutat să împingem unele lucruri înainte. Nu înseamnă că toate se vor rezolva peste noapte, pentru că pentru unele e nevoie de digitalizare, de schimbare a unor proceduri, dar suntem în dialog cu multe, cu multe instituții, cu care încercăm să rezolvăm problemele”, a mai spus Gheorghiu.<a href="https://unimedia.info/ro/news/886cf866e8c319b7/schimbari-la-reinnoirea-cartii-de-identitate-romanesti-ce-document-nu-va-mai-fi-cerut.html?utm_source=Site%20Widgets&amp;utm_medium=Last%20News%20Widget&amp;utm_campaign=Last%20News%20Widget#"></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/schimbari-la-reinnoirea-cartii-de-identitate-romanesti-ce-document-nu-va-mai-fi-cerut.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce trebuie să facă cetățenii cărora le-au fost anulate actele de identitate românești</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-trebuie-sa-faca-cetatenii-carora-le-au-fost-anulate-actele-de-identitate-romanesti.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-trebuie-sa-faca-cetatenii-carora-le-au-fost-anulate-actele-de-identitate-romanesti.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 04 Apr 2026 05:29:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=535810</guid>

					<description><![CDATA[Autorităţile din România au găsit soluţii pentru cetăţenii din Republica Moldova cărora le-a fost anulată cartea de identitate românească. Aceştia ar urma să primească acte noi. De data aceasta, cu domiciliul lor real, fie în Republica Moldova sau în alt stat, a anunţat europarlamentarul Eugen Tomac. Despre cum va fi remediată problema a vorbit şi &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Autorităţile din România au găsit soluţii pentru cetăţenii din Republica Moldova cărora le-a fost anulată cartea de identitate românească. Aceştia ar urma să primească acte noi. De data aceasta, cu domiciliul lor real, fie în Republica Moldova sau în alt stat, a anunţat europarlamentarul Eugen Tomac. Despre cum va fi remediată problema a vorbit şi fostul președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, Silviu Barbu, într-un interviu pentru TVR Moldova.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Peste 100.000 de cetăţeni români, născuţi în Republica Moldova, au rămas fără cărţi de identitate româneşti după ce le-au fost anulate. Problema a apărut în urma unei ajustări legislative şi este analizată acum de autorităţile din România, declară europarlamentarul Eugen Tomac.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eugen Tomac, europarlamentar, consilier onorific al președintelui României: „Cel mai probabil, în următoarele două-trei săptămâni, vom începe să eliberăm cărţi de identitate cu domiciliul în Republica Moldova. Cred că este una dintre soluţiile pe care le putem implementa fără probleme şi care până la urmă vor reflecta realitatea. Și anume că aceştia sunt cetăţeni români cu domiciliul în R. Moldova, acolo unde de fapt şi locuiesc, sau de ce nu în alte state europene, pentru că nu toţi cetăţenii români proveniţi din Moldova se află astăzi în țară”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Silviu Gabriel Barbu, încurajează persoanele afectate să meargă la Ambasada României în Republica Moldova sau la consulat pentru a-şi clarifica situaţia şi pentru a-şi prezenta domiciliul nou.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Silviu Gabriel Barbu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, România: „Am înţeles că Ministerul de Interne caută să rezolve cât mai repede chestiunile acestea, să verifice actele&#8230; (cele reţinute sunt reţinute), dar oamenii trebuie să se adreseze cu o nouă solicitare. Domiciliul cel nou este acesta şi se respectă regula de maxim zece persoane la o adresă şi atunci lucrurile reintră în normalitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Eugen Tomac, europarlamentar, consilier onorific al președintelui României: „Fiind o chestiune care ţine strict de responsabilitatea poliţiei. Aş dori ca atunci când lucrurile vor fi operaţiunile, Ministerul de Interne să poată comunica această informaţie oficial. Ceea ce ştiu eu şi pot confirma este că se află în lucru una dintre aceste ipoteze pe care le avem, tocmai pentru a veni în sprijinul celor care sunt afectaţi în momentul de faţă”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În perioada 2020–2021, au fost identificate numeroase cazuri în care mii de persoane aveau domiciliul la aceeași adresă. În unul dintre cazuri, pe o singură adresă erau înregistrate peste 22.000 de persoane.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-trebuie-sa-faca-cetatenii-carora-le-au-fost-anulate-actele-de-identitate-romanesti.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peste 100.000 de moldoveni, fără buletin românesc. Ce spun persoanele afectate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/peste-100-000-de-moldoveni-fara-buletin-romanesc-ce-spun-persoanele-afectate.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/peste-100-000-de-moldoveni-fara-buletin-romanesc-ce-spun-persoanele-afectate.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Feb 2026 12:12:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=532717</guid>

					<description><![CDATA[Autoritățile române au anulat 162.036 de cărți de identitate în perioada 31 mai 2023 – 31 decembrie 2025, după ce au început să elimine fenomenul domiciliilor fictive, în care mii de oameni erau înregistrați la aceeași adresă. Potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP), peste 100.000 dintre actele anulate aparțineau unor cetățeni născuți în Republica &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Autoritățile române au anulat 162.036 de cărți de identitate în perioada 31 mai 2023 – 31 decembrie 2025, după ce au început să elimine fenomenul domiciliilor fictive, în care mii de oameni erau înregistrați la aceeași adresă. Potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP), peste 100.000 dintre actele anulate aparțineau unor cetățeni născuți în Republica Moldova.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Măsura vine pe fondul războiului din Ucraina și al evaluării vulnerabilităților de securitate, după ce autoritățile române au constatat că lacuna legislativă putea fi exploatată nu doar de moldoveni care voiau acces mai ușor la UE, ci și de cetățeni din alte state, inclusiv din Federația Rusă, pentru ocolirea restricțiilor și acces la spațiul european.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ani la rând, statul român a tolerat situații în care persoane neînrudite erau luate „în spațiu” la aceeași adresă, uneori cu miile, pentru a obține carte de identitate românească – document care oferă beneficii administrative suplimentare față de pașaport: cont bancar în România, permis românesc, unele beneficii sociale etc.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fenomenul a fost alimentat de intermediari și firme care, contra cost, ofereau „reședințe” în România. Până în 2023, legislația nu prevedea o limită de persoane care pot figura, în acte, la o locuință, iar juristul Spiridon Mocanu susține că, în multe cazuri, procedura era formal „legală”, cu acordul proprietarului exprimat în fața funcționarului public.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un amendament adoptat la 31 mai 2023 (Legea nr. 162/2023) a introdus explicit limita de maximum 10 persoane neînrudite la aceeași adresă. În 2025, autoritățile au înăsprit și aplicarea regulilor, după deconspirarea unei „fabrici de buletine” în județele Botoșani și Suceava, unde o rețea ar fi înregistrat fictiv persoane inclusiv din Republica Moldova, Ucraina și Rusia, uneori în locuințe părăsite sau pe proprietăți ale unor persoane decedate de zeci de ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">DGEP confirmă că s-a ajuns la situații „absurde”, invocând exemple precum peste 22.000 de persoane înregistrate la o singură adresă din Sectorul 3 al municipiului București și zeci de adrese cu peste 5.000 de persoane.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Jurnaliștii de la Europalibera.org au scris despre cazuri în care persoane cu acte obținute anterior, care nu s-au considerat în afara legii, au aflat abia ulterior că buletinul le-a fost anulat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alina Gorincioi (Ignatiuc), juristă în Paris, și soțul ei au aflat la Consulatul României din Paris, în martie 2025, că le-au fost anulate cărțile de identitate, când încercau să perfecteze acte pentru copil. Cei doi aveau aceeași adresă din Sectorul 3 București, fără să fi locuit efectiv acolo.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dumitru Baltag, șofer pe ruta R. Moldova–Germania, a aflat în septembrie 2025, la punctul de frontieră Nădlac, că buletinul îi fusese anulat încă din 25 februarie 2025. Spune că a circulat o perioadă fără să știe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Maria Chitoroagă, stabilită lângă București, deși are locuință reală cumpărată și a solicitat buletin cu noua adresă, a intrat într-o procedură de „verificare extinsă” pe motiv că e născută în R. Moldova și a rămas blocată luni de zile în așteptarea verificărilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">DGEP afirmă că procedura de anulare presupune verificări în teren, invitații și cel puțin trei comunicări scrise. Însă instituția recunoaște că mulți nu primesc notificările fiindcă nu locuiesc la adresa din acte și află despre anulare târziu, inclusiv la frontieră.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) precizează că anularea buletinului nu înseamnă pierderea cetățeniei române. Retragerea cetățeniei se poate iniția doar în condițiile legii, dacă se dovedește fraudă în procesul de dobândire a cetățeniei, iar un domiciliu fictiv nu echivalează automat cu fraudarea cetățeniei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">ANC a declarat că până la 27 ianuarie nu a demarat proceduri de retragere a cetățeniei având ca temei anularea administrativă a cărții de identitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest sens, Direcția Generală Permise (DGPCI) menționează că permisul rămâne valabil dacă a fost obținut legal, chiar dacă ulterior buletinul este anulat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pașapoartele: Direcția Generală de Pașapoarte arată că, la emitere/reînnoire pentru persoane cu domiciliul în România, e necesar un act de identitate valabil; buletinul anulat poate bloca emiterea sau prelungirea pașaportului. Totuși, cadrul legal nu permite anularea automată a pașaportului pe motiv de domiciliu fictiv, pe durata valabilității acestuia. Cetățenii români cu domiciliul declarat în străinătate pot solicita pașaport fără buletin, la consulate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alocații și indemnizații: Agenția responsabilă de plăți sociale (ANPIS) explică faptul că beneficiile sociale țin de cetățenia română și reședința efectivă în România, certificată prin buletin. Copilul nu pierde dreptul la alocație dacă părintele rămâne fără buletin, însă părintele poate avea dificultăți temporare în încasarea banilor. În cazul „pensiei minime garantate” (indemnizația socială pentru pensionari), condiția este locuirea în România.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Consilierul onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat că este la curent cu situația și că se caută soluții pentru deblocarea rapidă a cazurilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit DGEP, aproximativ 20% dintre persoanele cu buletine anulate între 31 mai 2023 și 31 decembrie 2025 și-au refăcut deja actele în noile condiții, însă procedurile sunt descrise ca greoaie, iar unii – inclusiv dintre cei afectați – nu mai au încredere că merită efortul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/peste-100-000-de-moldoveni-fara-buletin-romanesc-ce-spun-persoanele-afectate.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Igor Grosu: Am cerut României un răgaz pentru cetățenii afectați de anularea buletinelor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/igor-grosu-am-cerut-romaniei-un-ragaz-pentru-cetatenii-afectati-de-anularea-buletinelor.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/igor-grosu-am-cerut-romaniei-un-ragaz-pentru-cetatenii-afectati-de-anularea-buletinelor.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 Feb 2026 07:57:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[igor grosu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=531961</guid>

					<description><![CDATA[Președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirmă că autoritățile de la Chișinău au discutat cu partea română după ce peste 100.000 de cetățeni moldoveni cu cetățenie română au rămas fără cărți de identitate în ultimii doi ani. În cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, Grosu a spus că au fost solicitate o soluție și un termen de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirmă că autoritățile de la Chișinău au discutat cu partea română după ce peste 100.000 de cetățeni moldoveni cu cetățenie română au rămas fără cărți de identitate în ultimii doi ani.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, Grosu a spus că au fost solicitate o soluție și un termen de grație pentru oamenii afectați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Noi am rugat frumos să se găsească o soluție, măcar un răgaz, ca oamenii să-și poată face actele. Să fie lucrurile mai predictibile, nu cum se întâmplă acum, inclusiv la hotar”, a afirmat acesta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, șeful Legislativului a recunoscut că în trecut au existat „proceduri mai neortodoxe”, menționând cazuri în care sute sau chiar mii de persoane aveau vize de reședință la aceeași adresă. „Autoritățile române au făcut o evaluare și probabil au ajuns la concluzia că sunt lucruri care trebuie corectate. Dar nu trebuie să sufere cetățenii”, a adăugat Grosu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El a subliniat că demersurile au fost făcute și că autoritățile moldovenești așteaptă un răspuns și eventuale măsuri din partea Bucureștiului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În ultimii doi ani, peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate, după ce legislația din România a fost modificată în iunie 2023. Noua lege limitează la maximum 10 numărul persoanelor care pot avea domiciliul declarat la aceeași adresă, cu excepția familiei extinse. Autoritățile române au precizat că măsura nu afectează cetățenia, însă persoanele vizate trebuie să solicite un nou act de identitate conform noilor reguli.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/igor-grosu-am-cerut-romaniei-un-ragaz-pentru-cetatenii-afectati-de-anularea-buletinelor.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Popșoi: Moldova nu poate interveni în anularea buletinelor românești</title>
		<link>https://timpul.md/articol/popsoi-moldova-nu-poate-interveni-in-anularea-buletinelor-romanesti.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/popsoi-moldova-nu-poate-interveni-in-anularea-buletinelor-romanesti.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 10 Feb 2026 10:49:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[mihail popsoi]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=531843</guid>

					<description><![CDATA[Ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi, a declarat că autoritățile Republicii Moldova nu au pârghii de intervenție în deciziile ce țin de politica internă a României, inclusiv în ceea ce privește anularea unor cărți de identitate românești eliberate cetățenilor născuți în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”. Șeful diplomației de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi, a declarat că autoritățile Republicii Moldova nu au pârghii de intervenție în deciziile ce țin de politica internă a României, inclusiv în ceea ce privește anularea unor cărți de identitate românești eliberate cetățenilor născuți în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Șeful diplomației de la Chișinău a subliniat că cetățenia română nu este afectată în niciun fel, iar procesul care a dus la anularea unor buletine a început cu mai mulți ani în urmă și se află încă în desfășurare. Totodată, ministrul a recunoscut că situația creează dificultăți pentru o parte dintre cetățeni.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Mesajul nostru către cetățeni a fost de fiecare dată să se asigure că au cel puțin o alternativă. Dacă există riscul ca buletinul românesc să nu mai fie valabil, este bine să existe un act de călătorie – fie pașaportul Republicii Moldova, fie cel românesc – pentru a evita situații complicate”, a precizat Mihai Popșoi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Declarațiile vin în contextul informațiilor prezentate anterior de Ministerul Afacerilor Interne al României, potrivit cărora, din cele peste 160.000 de cărți de identitate anulate, aproximativ 66% aparțineau persoanelor născute în Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, peste 100.000 de cetățeni români născuți în R. Moldova s-au confruntat cu anularea actelor de identitate emise de autoritățile române.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Autoritățile din România explică faptul că, în perioada 2020–2021, în timpul evaluărilor realizate pentru implementarea serviciilor electronice, au fost identificate numeroase cazuri în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă. Printre exemplele invocate se numără o adresă din Sectorul 3 al municipiului București, unde erau înregistrate peste 22.000 de persoane, dar și zeci de adrese la nivel național cu peste 5.000 de persoane declarate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a remedia aceste situații, legislația românească a fost modificată, iar din iunie 2023 a fost aplicat un mecanism național de anulare a mențiunilor de domiciliu. Conform prevederilor legale în vigoare, nu poate fi înscrisă în actul de identitate o adresă la care sunt deja înregistrați mai mult de 10 oameni în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/popsoi-moldova-nu-poate-interveni-in-anularea-buletinelor-romanesti.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mii de moldoveni, lăsați fără buletine românești</title>
		<link>https://timpul.md/articol/mii-de-moldoveni-lasati-fara-buletine-romanesti.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/mii-de-moldoveni-lasati-fara-buletine-romanesti.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 05 Jan 2026 09:53:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=529859</guid>

					<description><![CDATA[Moldovenii cu dublă cetățenie se trezesc, la propriu, fără buletinele românești. Documentele le sunt confiscate de autoritățile din România, pe motiv că adresa de domiciliu ar fi fictivă. În ultimele luni, presa din România trage un semnal de alarmă: mii de moldoveni rămân fără buletine chiar la frontieră, după ce autoritățile anulează actele de identitate &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Moldovenii cu dublă cetățenie se trezesc, la propriu, fără buletinele românești. Documentele le sunt confiscate de autoritățile din România, pe motiv că adresa de domiciliu ar fi fictivă.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În ultimele luni, presa din România trage un semnal de alarmă: mii de moldoveni rămân fără buletine chiar la frontieră, după ce autoritățile anulează actele de identitate românești pe motiv de domicilii fictive.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit celor mai recente date publicate de presa de la București, numai în anul 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar bilanțul a ajuns la un total îngrijorător de 143.831 de cazuri până la jumătatea lunii noiembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Petru Dari este unul dintre moldovenii care au rămas fără buletin românesc chiar la frontieră, la întoarcerea din Austria. Nu a fost o surpriză, pentru că mai mulți dintre prietenii lui Petru au rămas și ei fără acte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Petru venise acasă de sărbători pentru a petrece timp cu familia sa, iar acum îl așteaptă drumuri nesfârșite, nervi și cheltuieli suplimentare. Trebuie să obțină un nou document.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un avocat român menționează că înregistrarea unui număr mare de persoane la o singură adresă nu înseamnă automat fraudă. El consideră că astfel de decizii sunt discriminatorii.</p>


<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/42N1POK6oQY?si=PyOfcKEsvnoApcWI" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/mii-de-moldoveni-lasati-fara-buletine-romanesti.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mii de moldoveni sunt lăsați fără buletine la frontieră: Actele de identitate românești, anulate din cauza domiciliilor fictive</title>
		<link>https://timpul.md/articol/mii-de-moldoveni-sunt-lasati-fara-buletine-la-frontiera-actele-de-identitate-romanesti-anulate-din-cauza-domiciliilor-fictive.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/mii-de-moldoveni-sunt-lasati-fara-buletine-la-frontiera-actele-de-identitate-romanesti-anulate-din-cauza-domiciliilor-fictive.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 11 Dec 2025 18:18:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[domicilii fictive]]></category>
		<category><![CDATA[vama]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=528531</guid>

					<description><![CDATA[Mii de moldoveni sunt lăsați fără buletine la frontieră, actele de identitate românești fiind anulate din cauza domiciliilor fictive. Astfel, doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de 143.831 astfel de situații până la jumătatea lui noiembrie. Când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează și o &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Mii de moldoveni sunt lăsați fără buletine la frontieră, actele de identitate românești fiind anulate din cauza domiciliilor fictive</strong>.<strong> Astfel, doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de 143.831 astfel de situații până la jumătatea lui noiembrie. Când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează și o alertă de tip administrative, iar polițiștii de frontieră sunt obligați să rețină actul de identitate.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost astfel reținute la frontieră, fie pentru că figura o alertă, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate.<a href="https://optad360.com/?utm_source=branding&amp;utm_medium=video&amp;utm_campaign=unimedia.info" target="_BLANK" rel="noreferrer noopener"></a></p>



<p class="wp-block-paragraph">Fenomenul domiciliilor fictive, un subiect ignorat ani la rând de autoritățile române, revine în prim-plan odată cu semnalele venite din Republica Moldova. Presa a relatat că din ce în ce mai mulți cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie – română și moldovenească – au rămas fără cartea de identitate românească, după ce polițiștii de frontieră le-au reținut documentele pe motiv că adresele înscrise în acestea erau fictive. Mai mult, autoritățile române ar fi introdus alerte oficiale pe aceste acte, la nivelul sistemelor informatice naționale și europene.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministerul Afacerilor Interne de la București confirmă indirect amploarea fenomenului, explicând însă că situația este rezultatul unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. De-a lungul anilor, mii de cetățeni – atât români, cât și străini deținători ai cetățeniei române – și-au putut stabili domiciliul la aceeași adresă, uneori în mod evident formal, fără a locui vreodată acolo. În lipsa unor instrumente legale pentru a limita acest lucru, funcționarii de evidența persoanelor au fost obligați să accepte declarațiile pe propria răspundere ale solicitanților.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><u>Dreptul la domiciliu, un principiu constituțional care a permis abuzuri</u></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">MAI-ul român subliniază că, potrivit Constituției și Codului civil, dreptul cetățeanului de a-și stabili liber domiciliul este garantat. Legislația stabilește că o persoană își poate fixa domiciliul acolo unde declară că are locuința principală. În lipsa unor suspiciuni întemeiate sau a unor instrumente dedicate de control, autoritățile nu puteau refuza cererea, nici nu aveau competența de a efectua investigații pentru a verifica dacă persoana locuiește efectiv la adresa declarată. „Documentele se bucură de prezumția de autenticitate și de buna-credință a solicitantului. Instituțiile nu pot realiza verificări investigative asupra realității datelor declarate”, a transmis MAI.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Această lacună legislativă a dus, în timp, la apariția unor situații absurde. În unele cazuri, la aceeași adresă au fost înregistrate zeci sau chiar sute de persoane – multe dintre ele aflate peste hotare. Fenomenul a fost deosebit de pronunțat în zonele de frontieră, în special în județele Suceava și Botoșani, indicate recent și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><u>Schimbarea legislativă care a declanșat „curățenia” în bazele de date</u></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Abia în iunie 2023 a intrat în vigoare o modificare legislativă care limitează la maximum 10 numărul de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă – cu excepția familiei extinse. De atunci, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările și, atunci când constată nereguli, dispun încetarea valabilității domiciliului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Procedura este amplă: poliția realizează verificări în teren, persoanele sunt invitate la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pentru clarificări, iar în cazul în care se confirmă că nu locuiesc la adresa declarată, datele sunt anulate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de 143.831 de astfel de situații până la jumătatea lunii noiembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><u>Alertă în SIS și buletine reținute la frontieră</u></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează și o alertă de tip administrativ în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). În aceste condiții, polițiștii de frontieră care efectuează controlul sistematic la intrarea și ieșirea din țară sunt obligați să rețină actul de identitate și să îl trimită autorităților competente.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost astfel reținute la frontieră, fie pentru că figura o alertă, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><u>Anchete penale și percheziții în Suceava și Botoșani</u></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">MAI confirmă faptul că fenomenul domiciliilor fictive este strâns legat de activități infracționale. În ultimii doi ani, polițiștii de frontieră și procurorii au desfășurat aproape 300 de percheziții, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari din instituții publice locale, facilitau obținerea de acte de identitate românești pentru cetățeni străini. Anchetele au dus la ridicarea a peste 8.700 de documente neconforme, multe obținute prin certificate de cetățenie falsificate sau pe baza unor domicilii fictive.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru România, acest proces de verificare și anulare a domiciliilor false reprezintă cea mai amplă operațiune administrativă de curățare a bazelor de date din ultimul deceniu. Pentru mii de cetățeni, inclusiv moldoveni cu dublă cetățenie, efectele sunt imediate și vizibile: acte anulate, buletine reținute la frontieră, imposibilitatea de a utiliza documentul pentru liberă circulație sau pentru obținerea altor servicii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fenomenul ridică însă și o întrebare de fond, rămasă deocamdată fără un răspuns clar: câte dintre aceste acte au fost obținute din neglijență, câte din comoditate și câte ca parte a unor rețele criminale? Iar, în contrapondere, câți cetățeni obișnuiți vor fi afectați de această operațiune masivă, fără a fi avut vreo intenție frauduloasă?</p>



<p class="wp-block-paragraph">În tot acest context, Ministerul Afacerilor Interne transmite că verificările vor continua, iar procesul de corectare a bazelor de date este esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care și-au stabilit corect domiciliul, nu ar trebui să existe niciun risc. Pentru ceilalți, însă, alerta rămâne aprinsă.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><a href="https://unimedia.info/ro/news/6cb8b7241cdb58d3/mii-de-moldoveni-sunt-lasati-fara-buletine-la-frontiera-actele-de-identitate-romanesti-anulate-din-cauza-domiciliilor-fictive.html?utm_source=Site%20Widgets&amp;utm_medium=Last%20News%20Widget&amp;utm_campaign=Last%20News%20Widget#"></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/mii-de-moldoveni-sunt-lasati-fara-buletine-la-frontiera-actele-de-identitate-romanesti-anulate-din-cauza-domiciliilor-fictive.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peste 800 de moldoveni au rămas fără buletine de identitate românești: Documenele, oprite de polițiștii de frontieră</title>
		<link>https://timpul.md/articol/peste-800-de-moldoveni-au-ramas-fara-buletine-de-identitate-romanesti-documenele-oprite-de-politistii-de-frontiera.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/peste-800-de-moldoveni-au-ramas-fara-buletine-de-identitate-romanesti-documenele-oprite-de-politistii-de-frontiera.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Oct 2025 09:04:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[buletine romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[domiciliu fictiv]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=525622</guid>

					<description><![CDATA[Sute de persoane cu dublă cetățenie româno-moldovenească au rămas fără buletine după ce documentele au fost oprite la vamă. Fie că treceau vama din România în Republica Moldova, fie invers, în cazul a 870 de cetățeni, actele de identitate au fost preluate de Poliția de Frontieră. Principalul motiv a fost domiciliul fictiv din România. Conform &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Sute de persoane cu dublă cetățenie româno-moldovenească au rămas fără buletine după ce documentele au fost oprite la vamă. Fie că treceau vama din România în Republica Moldova, fie invers, în cazul a 870 de cetățeni, actele de identitate au fost preluate de Poliția de Frontieră. Principalul motiv a fost domiciliul fictiv din România.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Conform sursei citate, în cazul cetățenilor moldoveni care și-au făcut mutații în România, s-au efectuat verificări, iar la cei la care s-a constatat că domiciliul era fictiv, s-a trecut la aplicarea legii: la trecerea prin punctele de frontieră dintre România și Moldova, actele de identitate au fost preluate. Fără aceste documente, cei 870 de cetățeni nu vor mai putea circula în Uniunea Europeană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„În conformitate cu prevederile art. 18 din Ordonanță de Urgență nr. 105 din 2001 privind frontiera de stat a României, în cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului lor să intre sau să iasă din țară, șeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei acestuia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De la începutul acestui an, în timpul desfășurării misiunilor specifice, în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la nivelul structurilor subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, au fost reținute în vederea transmiterii către organele emitente aproximativ 870 de cărți de identitate care nu mai constituiau documente de călătorie“, se arată în documentul solicitat de către redacția 24iași Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.<a href="https://unimedia.info/ro/news/90ff2b9d7888b89c/peste-800-de-moldoveni-au-ramas-fara-buletine-de-identitate-romanesti-documenele-oprite-de-politistii-de-frontiera.html#"></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/peste-800-de-moldoveni-au-ramas-fara-buletine-de-identitate-romanesti-documenele-oprite-de-politistii-de-frontiera.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
