<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>business &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/business/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sun, 15 May 2022 15:55:06 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>business &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>China reinventează business-ul cu biciclete: Serviciul de bike-sharing Ofo a strâns finanţare de un miliard de dolari</title>
		<link>https://timpul.md/articol/china-reinventeaza-business-ul-cu-biciclete-serviciul-de-bike-sharing-ofo-a-strans-finantare-de-un-miliard-de-dolari-126589.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/china-reinventeaza-business-ul-cu-biciclete-serviciul-de-bike-sharing-ofo-a-strans-finantare-de-un-miliard-de-dolari-126589.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 21 Jan 2018 10:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[biciclete]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[finanțare]]></category>
		<category><![CDATA[miliard]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/china-reinventeaza-business-ul-cu-biciclete-serviciul-de-bike-sharing-ofo-a-strans-finantare-de-un-miliard-de-dolari-126589.html/</guid>

					<description><![CDATA[Start-up-ul chinez bazat pe servicii de bike-sharing, Ofo, a str&#226;ns finanţare &#238;n valoare de cel puţin un miliard de dolari din partea unor investitori majori printre care şi gigantul din comerţul online, Alibaba, potrivit Financial Times.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Compania este evaluată la 3 miliarde de dolari, la fel ca şi competitorii de la Mobike care domină actuala piaţă &icirc;n creştere.</p>
<p>Ofo a pus c&acirc;te 10 milioane de biciclete pe străzile din China, precum şi alte 100.000 de biciclete &icirc;n alte 19 ţări, printre care Marea Britanie şi Statele Unite.</p>
<p>&bdquo;Mobike versus Ofo nu ete doar o bătălie &icirc;ntre două companii, ci este vorba despre &icirc;ntregul ecosistem de servicii pe care l-au creat investitorii din spatele lor, investitori precum Tencent şi Alibaba&rdquo;, spune Xue Yu, un analist &icirc;n cadrul companiei de cercetare IDC.</p>
<p>Bicicletele &bdquo;share-uite&rdquo; sunt conectate la internet şi sunt urmărite prin GPS. &Icirc;nchirierea acestora poate fi plătită prin aplicaţii de mobil.</p>
<p>Aplicaţia Ofo oferă prioritate clienţilor Alipay, platforma de plăţi prin intermediul telefonului mobil, condusă de Ant Financial, companie afiliată a grupului Alibaba. La capătul opus, Mobike &icirc;ncurajează plăţile prin aplicaţia WeChat Pay, deţinută de Tencent.</p>
<p>&Icirc;n urmă cu două săptăm&acirc;ni, Ant Financial s-a alăturat unei runde de finanţare de 350 de milioane de dolari pentru Hellobike, al treilea cel mai mare start-up din piaţa de bike-sharing.</p>
<p>Sursa: Zf.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/china-reinventeaza-business-ul-cu-biciclete-serviciul-de-bike-sharing-ofo-a-strans-finantare-de-un-miliard-de-dolari-126589.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Acordul de liber schimb Asia-Pacific, urmează a fi revitalizat deja fără implicarea SUA</title>
		<link>https://timpul.md/articol/acordul-de-liber-schimb-asia-pacific-urmeaza-a-fi-revitalizat-deja-fara-implicarea-sua-123598.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/acordul-de-liber-schimb-asia-pacific-urmeaza-a-fi-revitalizat-deja-fara-implicarea-sua-123598.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 12 Nov 2017 09:09:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[comert]]></category>
		<category><![CDATA[implicare]]></category>
		<category><![CDATA[internațional]]></category>
		<category><![CDATA[politică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/acordul-de-liber-schimb-asia-pacific-urmeaza-a-fi-revitalizat-deja-fara-implicarea-sua-123598.html/</guid>

					<description><![CDATA[Canada anunță un posibil acord de liber-schimb Asia-Pacific fără Statele Unite, care s-au retras din proiect. &#206;n paralel, președintele american Donald Trump critică dur practicile, susține el,  incorecte &#238;n comerţul internaţional.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Guvernul canadian a acceptat &quot;un cadru pentru un nou parteneriat trans-Pacific complet și progresist&quot;, a transmis ministrul canadian al comerțului, Fran&ccedil;ois-Philippe Champagne, pe Twitter. </p>
<p>Un eventual acord ar urma să includă 11 țări, iar negocierile s-au intensificat la summitul APEC, organizat &icirc;n Vietnam. Sunt &icirc;nsă multe alte aspecte ce-și caută rezolvarea, a mai transmis guvernul canadian. </p>
<p>Statele Unite s-au retras din proiectul care ar fi urmat să țină piept puternicei Chine la &icirc;nceputul anului, &icirc;n condițiile &icirc;n care administrația Trump consideră că acordul ar putea &icirc;n pericol sute de mii de locuri de muncă. </p>
<p>Donald Trump răm&acirc;ne ferm pe poziții: de acum, Statele Unite și China vor concura de pe picior de egalitate, cu corectitudine, a spus liderul de la Casa Albă, prezent la summitul APEC. </p>
<p>Pe de altă parte, Donald Trump, a denunţat, practici incorecte &icirc;n comerţul internaţional, subliniind că Washingtonul nu va mai permite nimănui să profite de pe urma Statelor Unite, o posibilă referire la China, după cum comentează presa internațională. &quot;Nu vom mai participa la acorduri &icirc;n care să fim legaţi la m&acirc;ini, &icirc;n care să cedăm suvernitatea &quot;, a afirmat președintele american. </p>
<p>Sursa: Stirinonstop.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/acordul-de-liber-schimb-asia-pacific-urmeaza-a-fi-revitalizat-deja-fara-implicarea-sua-123598.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Soluții la cheie de la StarNet pentru un business de succes!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/solutii-la-cheie-de-la-starnet-pentru-un-business-de-succes-100066.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/solutii-la-cheie-de-la-starnet-pentru-un-business-de-succes-100066.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Nov 2016 07:45:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[StarNet]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/solutii-la-cheie-de-la-starnet-pentru-un-business-de-succes-100066.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;ntr-o lume digitalizată, un business de succes are nevoie de soluții inteligente și un management bine pus la punct.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;ncă de la fondarea sa, StarNet face legătura dintre oameni și ultimele tehnologii pentru că, &icirc;n fond, fiecare, indiferent de viziuni și pasiuni, are aceleași necesități existențiale: plăcerea de a &icirc;mpărtăși succesul și experiențele, nevoia de a conecta și a fi conectat cu cei din jur, oriunde și oric&acirc;nd. Fiecare &icirc;și dorește să comunice fără limite și să fie mereu la curent cu tot ce se &icirc;nt&acirc;mplă și, de ce nu, să transforme visul propriu &icirc;ntr-un business cu renume.</p>
<p>Fie că ești la &icirc;nceput de drum sau ai o afacere &icirc;n plină dezvoltare, StarNet este un partener care oferă soluții complete de business: Soluții de telefonie fixă integrate prin stații fizice și virtuale, Internet de bandă largă și soluții Wi-Fi, Servicii de televiziune interactivă: IPTV și CATV, Fax standard și fax virtual, Antivirus, Transport Date Vlan, Transport Date Dark Fiber, Soluții Data Centru: servere virtuale, hosting, cloud etc.</p>
<p>Cu un singur abonament de la StarNet, dezvolți și susții toată afacerea ta, pentru că ai servicii integrate:<br />
&bull;	conexiuni stabile și viteze de transfer de 250 Mbps pentru o dezvoltare strategică a afacerii<br />
&bull;	400 minute naționale și 100 minute mobile la 4 numere de telefoane pentru promovarea business-ul la distanță<br />
&bull;	televiziune interactivă cu canale TV multiple pentru o g&acirc;ndire diferită, pro activă și inovativă<br />
&bull;	10 numere internet cu 5 apeluri consecutive pentru ca toți clienții tăi să fie deserviți eficient<br />
&bull;	fax virtual și HS Advanse<br />
&bull;	toate acestea securizare de 10 Licențe Antivirus, pentru că securitatea informaţiilor este prioritatea decidenţilor de business.</p>
<p>StarNet, este mai mult dec&acirc;t un operator telecom, este un partener de &icirc;ncredere aproape de tine datorită prezenței &icirc;n 15 orașe din țară. Alături de clienții săi, cu pasiune, dedicație și concentrare, StarNet deschide o lume plină de posibilități și oportunități capabile să dezvolte orice afacere &icirc;ntr-un brand de succes și orice viziune de afaceri &icirc;n realități!</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/solutii-la-cheie-de-la-starnet-pentru-un-business-de-succes-100066.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Businessmeni din India vin în Moldova la Forumul de afaceri în domeniul farmaceutic</title>
		<link>https://timpul.md/articol/businessmeni-din-india-vin-in-moldova-la-forumul-de-afaceri-in-domeniul-farmaceutic-99898.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/businessmeni-din-india-vin-in-moldova-la-forumul-de-afaceri-in-domeniul-farmaceutic-99898.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 05 Nov 2016 09:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[farmaceutic]]></category>
		<category><![CDATA[India]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/businessmeni-din-india-vin-in-moldova-la-forumul-de-afaceri-in-domeniul-farmaceutic-99898.html/</guid>

					<description><![CDATA[Peste 50 de businessmeni din India au confirmat participarea la Forumul de afaceri &#238;n domeniul farmaceutic care va avea loc la Chişinău la sf&#226;rşitul lunii noiembrie.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Despre aceasta a comunicat viceministrul economiei, Valeriu Triboi, după &icirc;ntrevederea cu ministrul statisticii şi implementării programelor al Republicii India, Sadananda Gowda.</p>
<p>Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, Sadananda Gowda a menţionat că autorităţile de la New Delhi sunt interesate &icirc;n dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Republica Moldova pe toate dimensiunile, &icirc;n special industria textilă şi cea alimentară, medicina şi farmaceutica, tehnologiile informaţionale, producerea energiei regenerabile etc.</p>
<p>Oficialul indian a lansat invitaţia de participare la Business-Forumul &bdquo;India-Europa&rdquo;, care va avea loc &icirc;n luna decembrie la New Dehli.</p>
<p>Valeriu Triboi şi Sadananda Gowda au discutat despre posibilitatea creării comisiei mixte pentru cooperare comercial-economică, care va permite intensificarea contactelor comerciale reciproc avantajoase.</p>
<p>&Icirc;n Republica Moldova sunt deschise 36 de &icirc;ntreprinderi moldo-indiene, cu capital investit de circa 4 milioane de lei. Volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu India &icirc;n ianuarie-august 2016 a fost de peste 17 milioane de dolari.</p>
<p>Sursa: IPN</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/businessmeni-din-india-vin-in-moldova-la-forumul-de-afaceri-in-domeniul-farmaceutic-99898.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un nou protest al micilor întreprinzători la Guvern: LIVE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-nou-protest-al-micilor-intreprinzatori-la-guvern-live-95462.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-nou-protest-al-micilor-intreprinzatori-la-guvern-live-95462.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Jul 2016 08:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[guvern]]></category>
		<category><![CDATA[protest]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-nou-protest-al-micilor-intreprinzatori-la-guvern-live-95462.html/</guid>

					<description><![CDATA[Zeci de mici &#238;ntreprinzători au venit &#238;n faţa Guvernului, miercuri, să ceară aviz pozitiv pentru abolirea interdicţiei de a mai activa &#238;n baza patentei din anul 2017. O acţiune similară a avut loc şi săptăm&#226;na trecută, c&#226;nd reprezentanţii protestatarilor s-au &#238;nt&#226;lnit cu ministrul economiei, Octavian Calm&#226;c, care le-a promis o decizie &#238;n zece zile, transmite IPN.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova, a spus că după protestul de data trecută a vorbit cu ministrul economiei, dar &icirc;nt&acirc;lnirea nu a avut niciun folos. &bdquo;Ni se promite marea şi sarea, dar am văzut atitudinea negativă a prim-vicepremierului. I-am spus că ne-am săturat de discuţii şi mese rotunde fără niciun folos. De mai bine de 7 ani tot &icirc;naintăm cerinţe şi nu suntem auziţi. Nu credem că &icirc;n 10 zile se mai schimbă ceva&rdquo;, a spus Eugen Roşcovanu &icirc;n faţa mulţimii.</p>
<p>Anterior, Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului a susţinut  abolirea interdicţiei de a mai activa &icirc;n baza patentei din anul 2017. &bdquo;Ne-am consultat cu parlamentarii care ne-au spus că este nevoie şi ca Ministerul Economiei să dea aviz pozitiv&rdquo;, a precizat Eugen Roşcovanu.</p>
<p>Săptăm&acirc;na trecută, Ministerul Mediului a anunţat că se propun mai multe variante pentru a simplifica munca mediului de afaceri dar şi de &icirc;nlocuire a patentelor astfel &icirc;nc&acirc;t impunerea fiscală să fie echitabilă pentru toţi &icirc;ntreprinzătorii.&nbsp;</p>
<div>
&Icirc;n semn de nemulțumire, protestatarii au aruncat cu haine, dar și cu alte produse pe jos. </p>
<p>
</div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-nou-protest-al-micilor-intreprinzatori-la-guvern-live-95462.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Asociația Micului Business protestează în fața Guvernului: Cerem reforme concrete</title>
		<link>https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-protesteaza-in-fata-guvernului-cerem-reforme-concrete-95136.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-protesteaza-in-fata-guvernului-cerem-reforme-concrete-95136.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Jul 2016 09:38:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[guvern]]></category>
		<category><![CDATA[protest]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-protesteaza-in-fata-guvernului-cerem-reforme-concrete-95136.html/</guid>

					<description><![CDATA[Reprezentanții Asociației Micului Business protestează &#238;n fața Guvernului. Aceștia cer reforme concrete, fiind nemulțumiți de reformele din domeniu.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Zeci de oameni cer miniștrilor explicații cu privire la reformele din micul business, care &bdquo;sunt blocate, iar propunerile, adresările și petițiile agenților economici sunt ignorate&rdquo;.</p>
<p>Reprezentanții Asociației spun că proiectul legii IMM-urilor este lipsit de sens practic și ignoră principiile Small Business for Europe, iar declarațiile guvernamentale despre necesitatea &icirc;mbunătățirii mediului de afaceri sunt un bluf.</p>
<p>&bdquo;Proiectul legii IMM-urilor este lipsit de sens practic și ignoră principiile Small Business for Europe. Declarațiile guvernamentale despre necesitatea &icirc;mbunătățirii mediului de afaceri sunt un bluf. &Icirc;n majoritatea cazurilor micului business i se acordă avize negative. Chiar și la inițiative venite de la legislativ&rdquo;, potrivit reprezentanților Asociației.</p>
<p>Potrivit inițiatorilor protestului, &bdquo;funcționarii Ministerului Economiei de zeci de ani &icirc;ncetișor-&icirc;ncetișor&rdquo; calcă &icirc;n picioare inițiativa privată, dialogul cu agenții economici din micul business&rdquo;.</p>
<p>Sursa: Politics.MD&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-protesteaza-in-fata-guvernului-cerem-reforme-concrete-95136.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Asociaţia Micului Business anunţă un protest la Guvern</title>
		<link>https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-anunta-un-protest-la-guvern-95031.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-anunta-un-protest-la-guvern-95031.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 11 Jul 2016 07:39:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[guvern]]></category>
		<category><![CDATA[protest]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-anunta-un-protest-la-guvern-95031.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Reformele cu privire la micul business sunt blocate, proiectul Legii IMM-urilor este lipsit de sens practic şi ignoră principiile Small Business for Europe. Declraţia aparţine Asociaţiei Micului Business din Moldova, care cheamă oamenii de afaceri la un protest la Guvern.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;ntr-o declaraţie remisă presei, se spune că declaraţiile guvernamentale despre necesitatea &icirc;mbunătăţirii mediului de afaceri sunt un bluf, iar propunerile, adresările şi petiţiile agenţilor economici sunt ignorate.</p>
<p>Asociaţia Micului Business menţionează că &icirc;n majoritatea cazurilor micului business i se acordă avize negative, chiar şi la iniţiative venite de la legislativ. &bdquo;&Icirc;n acest sens, este elocventă declaraţia unui angajat al Ministerului Economiei cu privire la dezvoltarea micului business, pe care o parafrazăm &icirc;n felul următor: &bdquo;&Icirc;ncetişor, &icirc;ncetişor, pas cu pas&#8230; ducem ţara la dezastru&rdquo;. Bine&icirc;nţeles, funcţionarii acestui minister de zeci de ani &bdquo;&icirc;ncetişor-&icirc;ncetişor&rdquo; calcă &icirc;n picioare iniţiativa privată, dialogul cu agenţii economici din micul business&rdquo;, se menţionează &icirc;n declaraţie.</p>
<p>Asociaţia cheamă oamenii de afaceri din ţără la un miting de protest, pe 13 iulie, &icirc;n faţa clădirii Guvernului.&nbsp;</p>
<p>IPN</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/asociatia-micului-business-anunta-un-protest-la-guvern-95031.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gala ideilor de afaceri din cadrul concursului naţional de business planuri pentru tineri, ediţia a XII-a</title>
		<link>https://timpul.md/articol/gala-ideilor-de-afaceri-din-cadrul-concursului-national-de-business-planuri-pentru-tineri-editia-a-xii-a-94262.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/gala-ideilor-de-afaceri-din-cadrul-concursului-national-de-business-planuri-pentru-tineri-editia-a-xii-a-94262.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 20 Jun 2016 10:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[afacerilor]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[Gala]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/gala-ideilor-de-afaceri-din-cadrul-concursului-national-de-business-planuri-pentru-tineri-editia-a-xii-a-94262.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pe data de 21 iunie 2016 ora 10.00 &#238;n sala de conferință Jolly Alon, va avea loc premierea finaliștilor din cadrul Concursului Național de Business Planuri ediție XII-a. Și &#238;n 2016]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Concursul este organizat anual, desfășurat la nivel național şi se bucură de succes &icirc;n r&acirc;ndul tinerilor și  antreprenorilor tineri care gestionează  o afacere. Dovadă fiind rezultatele de la ediţiile din 2012-2015 unde au aplicat iniţial peste 4500 de persoane din care au fost selectaţi pentru interviu in jur de 1100 de persoane, la traininguri au participat peste 400 de persoane şi doar 84 au primit granturi &icirc;n valoare de peste 350 mii EURO.<br />
Participanții CBP2016 au avut posibilitatea de a concura pentru granturi de inițiere a afacerii, acumul&acirc;nd cunoștințe &icirc;n elaborarea unui plan de afaceri de succes.&nbsp;</p>
<p>Persoanele care vor fi finanțate, precum  și cele instruite, vor beneficia de susținere informațională și consultanță  post concurs timp de 12 luni. Suma premiilor la CBP 2016 este de peste 700 mii lei.</p>
<p>Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageri (ANTiM) cu susținerea Fundației ARGIDIUS a Ministerului Tineretului și Sportului, Moldova Agroindban SA și a partenerilor locali a organizat &icirc;n perioada 25 februarie &ndash; 21 iunie 2016 ediţia a XII-a a Concursului Naţional de Business Planuri pentru Tineri (CBP 2016).</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/gala-ideilor-de-afaceri-din-cadrul-concursului-national-de-business-planuri-pentru-tineri-editia-a-xii-a-94262.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Stat capturat? „Business, ca de obicei”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/stat-capturat-business-ca-de-obicei-92013.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/stat-capturat-business-ca-de-obicei-92013.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dan Nicu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 May 2016 06:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[stat capturat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/stat-capturat-business-ca-de-obicei-92013.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mă &#238;ntreb cum poți avea un stat necapturat &#238;n condițiile &#238;n care ai, &#238;n acest stat, un popor capturat.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O societate capturată. Dacă privim realitatea ceva mai &icirc;n profunzime, s-ar putea să ne dăm seama că acest stat, Republica Moldova, nici nu avea cum să fie vreodată necapturat, adică liber &ndash; o expresie a voinței unei comunități de peste trei milioane de oameni. </p>
<p>Asta pentru că guvernanții locali n-au făcut niciodată eforturi să iasă din logica unei banale satrapii &ndash; o colonie care, momentan, beneficiază de un anumit nivel de autoguvernare internă, dar pe care o pui la bătaie ca să-ți construiești și menții relațiile cu șefii interlopi, angajați prin cumul &icirc;n funcții administrative de răspundere, din fosta (și actuala) metropolă.</p>
<p>Abia &icirc;n ultimii ani, prin intermediul investigațiilor de presă, am putut afla că peste 20 de miliarde de dolari, bani proveniți din activități infracționale &ndash; &icirc;n cea mai mare parte furați din bugetul de stat și bugetele regionale ale Federației Ruse prin intermediul unor scheme ilegale, &#8211; au fost spălați cu asistența băncilor și instituțiilor judiciare din Republica Moldova. </p>
<p>Ce-ar fi dacă am mai afla ceva? Că din 1991 p&acirc;nă astăzi, de c&acirc;nd s-a dat liber at&acirc;t la antrepriză privată, c&acirc;t și la &bdquo;business&rdquo; (afaceri &icirc;n care activitățile legale coexistă cu cele ilegale, aplic&acirc;ndu-se procedee ilicite precum preluările forțate, șantajul, &icirc;nșelăciunea, crima), spălarea banilor &bdquo;businessmenilor&rdquo; ruși prin intermediul băncilor și justiției din fosta republică sovietică (căreia &icirc;mi este imposibil să-i zic: a noastră, deoarece a fost &icirc;ntotdeauna a lor) a fost una din principalele surse de finanțare pentru clasa politică și toată clientela acesteia, posesoare de funcții &icirc;n stat. N-ar fi deloc ceva de necrezut. Pur și simplu, &icirc;n cele două decenii anterioare, nu au existat investigații de presă suficient de ample, dar &icirc;n același timp profunde, pentru a avea un tablou general al situației. Ceea ce nu &icirc;nseamnă că acțiuni de acest gen nu au putut avea loc și &icirc;nainte.</p>
<p>Poate că așa se explică decalajul enorm dintre marea masă a cetățenilor care &icirc;ncearcă să supraviețuiască și acel grup de oameni care epatează prin lux și opulență, &icirc;n cazul multora dintre ei proveniența averilor pe care arată la fiecare pas că le posedă fiind incertă.</p>
<p>Poate că tot așa se explică și nevoia Moscovei oficiale, a cărei agendă este stabilită de interlopii grupați &icirc;n jurul lui Putin &ndash; mulți dintre care și-au spălat banii prin Republica Moldova, după cum ne putem convinge din investigațiile Panama Papers &ndash; de a se asigura că orice &bdquo;pericol rom&acirc;nesc&rdquo; este ținut c&acirc;t mai sub control, iar Republica Moldova este ținută c&acirc;t mai departe de Rom&acirc;nia, pentru a &bdquo;nu-și pierde statalitatea&rdquo;. Statalitatea moldovenească, cea care numai moldovenească nu e, &icirc;i este necesară actualei Rusii pentru a le asigura &bdquo;celor mai demni fii&rdquo; ai ei, cu Putin &icirc;n frunte, un canal sigur, controlat, de transfer al banilor furați de la cetățenii ruși către vest, iar apoi de readucere a unei părți a lor &icirc;napoi &icirc;n Rusia ca bani legali. Dacă acceptăm această explicație, devine clar de ce, de exemplu, nici o guvernare de la Chișinău nu a scos Republica Moldova din sfera de dominare a presei rusești și de limbă rusă, de ce mai avem &bdquo;GOST&rdquo;-uri (standarde de stat de proveniență sovietică). Avem o grupare care a controlat din 1991 puterea politică, beneficiind &icirc;ntotdeauna de ajutor de la Moscova (din diferite cercuri ale guvernării de acolo, legate cu mediul interlop de &bdquo;afaceri&rdquo;) și care a asistat, la r&acirc;ndul ei, grupurile infracționale organizate ruse cu legături &icirc;n guvernul și serviciile de informații ale Rusiei.</p>
<p>Privit din această perspectivă, dispariția sumei de aproximativ 1 miliard de dolari din trei bănci din Republica Moldova nu reprezintă dec&acirc;t o tentativă reușită a infractorilor locali, &icirc;n același timp deținători ai puterii, de a urma exemplul &bdquo;fraților lor mai mari&rdquo;, a bratocilor lor din Rusia &ndash; cei care i-au și inspirat și protejat dintotdeauna. Evident, nu este primul furt de acest gen. Din păcate, nu se poate afirma nici că are cele mai mari proporții, raportat la PIB și la bugetul de stat &ndash; cine mai poate ști astăzi c&acirc;te asemenea operațiuni criminale s-au petrecut &icirc;n obscurii ani &rsquo;90, și au rămas neobservate de o presă care, &icirc;n cea mai mare parte pe acea vreme, acționa ca un fel de buletin oficial al acțiunilor guvernării și &icirc;i era barat &icirc;n totalitate accesul la informații sensibile?</p>
<p>Prin urmare, a spune astăzi că Republica Moldova ar fi fost capturată &icirc;n ultimii c&acirc;țiva ani de un oligarh care-și face mendrele după cum vrea el, Vladimir Plahotniuc, &icirc;nseamnă a nu spune lucrurile p&acirc;nă la capăt. Republica Moldova &icirc;n formula ei de stat independent din punct de vedere formal s-a născut capturată așa cum adesea copilul nou-născut al unei mame alcoolice se naște și el cu dependență de alcool. Regimul politic din Republica Moldova a fost &icirc;ntotdeauna unul de oligarhie interlopă sau dictatură, din 1991 p&acirc;nă astăzi, dacă acceptăm că o oligarhie este un regim &icirc;n care un grup mic de oameni, cu legături și relații reciproce de interese &icirc;ntre ei, deține și aplică puterea. Ridicarea din această oligarhie a unui lider care-și subordonează o parte din grupul din care provine, iar o altă parte o &icirc;ndepărtează de la sursele de &bdquo;business&rdquo;, este un semn al &icirc;nceputului sf&acirc;rșitului oligarhiei interlope ca regim politic al Republicii Moldova și al trecerii la dictatura interlopă.</p>
<p>Momentan, exponenții facțiunii rivale din cadrul aceleiași grupări oligarhice, &bdquo;businessmenii&rdquo; Țopa, se mai zbat &icirc;ncerc&acirc;nd să mențină oligarhia interlopă (acel regim &icirc;n care &bdquo;business&rdquo;-ul este policentric &ndash; diferiți lideri interlopi fac afaceri cu cercurile de la Moscova pe baze egale, fără a plăti tribut unii altora, accept&acirc;ndu-se tacit), să evite alunecarea definitivă &icirc;n dictatură interlopă &ndash; adică atunci c&acirc;nd cercurile de la Moscova vor fi nevoite să negocieze doar cu Plahotniuc activitățile ulterioare de spălare a banilor lor obținuți din activități infracționale. Dacă asta le-ar reuși, următorul pas ar fi să &icirc;ncerce să-și stabilească ei propria lor dictatură interlopă. Practic, ultimele două decenii și jumătate pot fi &icirc;mpărțite &icirc;n niște perioade de dictatură interlopă (1992-1998 &ndash; facțiunea &bdquo;agrariană&rdquo;, 2001-2009 &ndash; facțiunea &bdquo;comunistă&rdquo;) și &icirc;n niște perioade de oligarhie interlopă (1998-2001, 2009-2014), &icirc;n care diferitele facțiuni interlope grupate &icirc;n jurul unor lideri, care &icirc;n același timp apăreau (și apar) ca politicieni și ocupanți de funcții de primă importanță &icirc;n stat, &bdquo;lucrau&rdquo; &icirc;n paralel, deoarece nu se puteau domina unele pe altele. &Icirc;n 2015-2016 &icirc;n Republica Moldova are loc un proces de restaurare a dictaturii interlope, sub auspiciile unei facțiuni care continuă oligarhia agrariană și pe cea comunistă-voroninistă. Facțiunea perdantă, &icirc;nsă foarte vocală și determinată să lupte &icirc;n continuare este și astăzi, la fel ca &icirc;n perioada 1998-2001 (primul inter-regnum interlop), cea de sub auspiciile lui Petru Lucinschi, &icirc;n care au intrat la vremea lor, și se află și astăzi acolo, Ion Sturza, Victor și Viorel Țopa, Vladimir Filat și alții. Ce leagă ambele facțiuni combatante, ce le face să fie părți antagoniste ale aceleiași grupări interlope? 1. Proveniența directă din fosta nomenclatură de partid sovietică sau instituțiile asociate acesteia, ceea ce-i face pe toți acești oameni să nu poată g&acirc;ndi altfel dec&acirc;t &icirc;n termeni de subordonare față de Moscova, deși mulți dintre ei pot declara altceva. Mulți dintre aceștia n-ar fi putut ajunge &icirc;n posturi importante &icirc;ncă &icirc;n timpul URSS, dacă n-ar fi fost &bdquo;promovați&rdquo; de &bdquo;organe&rdquo; &ndash; este cazul lui Ion Sturza, dar nu doar al lui. 2. Legăturile pe mai multe paliere &ndash; &bdquo;businessul&rdquo; fiind doar unul dintre acestea, cu Moscova. </p>
<p>Republica Moldova există ca instrument de făcut bani pentru toți acești oameni, dar &icirc;n primul r&acirc;nd pentru interlopii de la Moscova conduși de Vladimir Putin, cărora interlopii locali de la Chișinău le sunt subordonați, ei &icirc;nsă consol&acirc;ndu-se cu visul că sunt &bdquo;prieteni&rdquo; (&bdquo;кенты&rdquo;) cu ei. Apropo, &icirc;și mai amintește cineva despre tentativele lui Vladimir Filat, c&acirc;nd era prim-ministru și pretins lider național, să semene &icirc;n vorbire și comportament cu Putin?</p>
<p>Vreun alt rost al existenței Republicii Moldova ca stat nu există. E o realitate dură, dar pe care trebuie s-o conștientizăm &icirc;nt&acirc;i, dacă vrem să se schimbe ceva.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/stat-capturat-business-ca-de-obicei-92013.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Criza valutară. Transnistria a ajuns pe mâna unor offshoruri</title>
		<link>https://timpul.md/articol/criza-valutara-transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri-90848.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/criza-valutara-transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri-90848.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Apr 2016 05:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[banci]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[criză]]></category>
		<category><![CDATA[curs valutar]]></category>
		<category><![CDATA[EURO]]></category>
		<category><![CDATA[offshoruri]]></category>
		<category><![CDATA[regiunea transnistreana]]></category>
		<category><![CDATA[valută]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/criza-valutara-transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri-90848.html/</guid>

					<description><![CDATA[Regiunea transnistreană a intrat &#238;ntr-o nouă fază a crizei economice. După ce, anul trecut, au fost reduse salariile bugetarilor și pensiile cu 30%, locuitorii din st&#226;nga Nistrului se mai confruntă cu o pacoste: lipsa valutei. Astăzi, dacă cineva din Tiraspol dorește să cumpere dolari sau chiar lei moldovenești, nu are de unde, pentru că băncile refuză să v&#226;ndă. &#206;n regiune a reapărut fenomenul speculei, iar unele &#238;ntreprinderi anunță că &#238;și vor sista activitatea, deoarece nu vor avea bani să cumpere materie primă de la furnizorii externi.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n timp ce ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Galbur, efectua o vizită de lucru la Moscova, invitat de omologul său rus Serghei Lavrov, pentru a discuta, printre altele, şi de reluarea negocierilor pe problema transnistreană, la Tiraspol, a prins contur o nouă criză, cea valutară. </p>
<p>Sistemul bancar din regiunea transnistreană are nevoie de peste 10,5 milioane de dolari pentru a satisface necesitățile cetățenilor și agenților economici &icirc;n valută. Asta a fost suma solicitată de băncile locale la licitația valutară organizată de banca republicană din Transnistria, pe 4 aprilie. Cererea &icirc;nsă nu a fost satisfăcută. Vicepreședintele băncii centrale, Vadim Stepanov, a declarat pentru televiziunea locală că problemele cu v&acirc;nzarea valutei au &icirc;nceput la sf&acirc;rșitul lui februarie. &bdquo;&Icirc;n ultimele luni, noi am pierdut o bună parte din rezervele valutare pentru a satisface solicitările băncilor comerciale. &Icirc;ncep&acirc;nd cu luna martie, am &icirc;nceput să simțim un dezechilibru dintre cerere și ofertă&rdquo;, a declarat Stepanov pentru televiziunea de la Tiraspol. Din acest motiv, banca republicană din Transnistria a propus să devalorizeze rubla transnistreană față de dolar. &bdquo;Astăzi s-a creat o situație c&acirc;nd, de fapt, există mai multe cursuri valutare, &icirc;n afară de cel oficial, care și-a atins limita de 11,3 ruble transnistrene pentru un dolar. Pe piața neagră, dolarul costă mai mult. Noi considerăm că devalorizarea ar duce la un echilibru al cursului valutar, care ar fi mai mare dec&acirc;t cel oficial și mai mic dec&acirc;t pe piața neagră. Astfel, s-ar stabili un curs echilibrat, pentru că astăzi nimeni nu vrea să v&acirc;ndă dolari la prețul de 11,30&rdquo;, a remarcat vicepreședintele băncii republicane din regiune. El a precizat că au fost luate unele măsuri pentru a schimba parametrii fluctuației valutare. De asemenea urmează ca &icirc;ntreprinderile exportatoare să fie obligate să-și v&acirc;ndă 7% din venitul obținut &icirc;n valută.</p>
<p>&Icirc;n același timp, așa-numitul ministru al dezvoltării economice, Dmitrii Boltrușco, a declarat că &icirc;n Transnistria s-au micşorat transferurile de valută din partea principalilor exportatori. Scăderea s-ar explica prin faptul că, &icirc;n 2015, exporturile din regiunea transnistreană s-au redus cu 14,6%, de la 716 la 611 milioane de dolari, dintre care 227 de milioane provin din exportul energiei electrice, ceea ce constituie 37% din volumul total din transferuri valutare. Potrivit datelor așa-zisului minister al dezvoltării economice din Tiraspol, cel mai mare exportator de energie electrică din regiune este compania Energokapital. Recent, aceasta a &icirc;ncheiat un contract de livrare a energiei electrice &icirc;n Republica Moldova la un preț mai mic. &bdquo;Vom primi cu 65-70 milioane de dolari mai puțin, &icirc;n condițiile &icirc;n care volumul energiei electrice exportate &icirc;n R. Moldova va răm&acirc;ne constant. Suntem nevoiți să aplicăm un mecanism nou de v&acirc;nzare a valutei, dar deocamdată nu putem să satisfacem cererea de pe piață&rdquo;, a spus funcționarul de la Tiraspol. El a adăugat că &icirc;n timpul apropiat sovietul suprem și guvernul republicii separatiste vor examina schimbarea politicii de creditare a băncii centrale. </p>
<h1>De unde s-a luat Energokapital?</h1>
<p>&bdquo;Astăzi, doar două persoane decid c&acirc;tă valută va răm&acirc;ne &icirc;n republică. Nu, nu e vorba de directorul băncii centrale, ci de administratorul și contabilul companiei Energokapital, singurii angajați ai firmei intermediare care vinde energia electrică Republicii Moldova. Energia electrică este practic singura sursă de valută pentru bugetul Transnistriei&rdquo;, astfel &icirc;ncepe un reportaj difuzat de postul de televiziune TSV, finanțat de Sheriff, o companie aflată &icirc;n opoziţie faţă de Evgheni Şevciuk. De fapt, liderul de la Tiraspol &icirc;nsuşi invocă acelaşi motiv, că, de la 1 aprilie, regiunea transnistreană vinde Republicii Moldova energie electrică la un preţ mai mic.</p>
<p>Prin urmare, at&acirc;t oficialii, c&acirc;t și opoziția politică de la Tiraspol arată cu degetul la firma Energokapital, care ar fi provocat criza valutară din Transnistria. Apariţia acesteia s-a produs &icirc;n condiţiile prielnice ale apelor tulburi de la sf&acirc;rşitul lui 2014.</p>
<p>P&acirc;nă &icirc;n 2014, Republica Moldova importa energie electrică din Ucraina și din regiunea transnistreană (Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan a concernului rus RAO EĂS). Din cauza războiului din Donbas, Ucraina a stopat exportul de energie &icirc;n Moldova şi, din acest motiv, Centrala de la Cuciurgan a rămas singura sursă de energie. </p>
<p>&Icirc;n aceste condiții, apare compania Energokapital, care, din decembrie 2014, a &icirc;nceput să primească gaze de la compania transnistreană TiraspolTransgaz la un preţ simbolic și să plătească pentru procesarea acestora &icirc;n energie electrică. Centrala de la Cuciurgan percepe pentru un Kilowatt 1,8 cenţi, iar prețul cu care Energokapital a v&acirc;ndut energie electrică companiei moldoveneşti Energocom, p&acirc;nă &icirc;n martie 2016, a fost de 6,775 cenţi pentru 1 kWh. Potrivit economistului Sergiu Tofilat, &icirc;n 2014, Moldova a importat 3,2 miliarde de kWh din Transnistria, ceea ce &icirc;nseamnă că Energokapital a avut un profit de 150 milioane de dolari. </p>
<p>Unde au ajuns aceşti bani nu este clar. Se presupune că banii aceștia ar fi ajuns pe conturile companiilor offshore. O altă versiune este că Energokapital cumpără gaz de la Tiraspol Transgaz la un preț simbolic și o parte din bani sunt transferați &icirc;n bugetul transnistrean, iar o altă parte este transferată pe conturi offshore. A treia versiune este că &icirc;ntreaga sumă merge pe contul TiraspolTransgaz și este folosită de autoritățile separatiste pentru a acoperi deficitul bugetar.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/mgras.jpg" width="650" height="433" alt="" /><br />
<strong>Centrala Termoelectrică de la Cucirurgan<br />
</strong> <br />
&Icirc;n martie 2016, autorităţile R. Moldova au prelungit acordul cu compania transnistreană. Energokapital a c&acirc;știgat din nou contractul pentru a livra ca intermediar energia electrică de la Cuciurgan către Energocom. &Icirc;nsă prețul de v&acirc;nzare a energiei electrice a scăzut de la 6,795 cenți per kWh la 4,8995 cenți per kWh, o scădere de 27 de procente. Unul din motivele scăderii at&acirc;t de mari a prețului la gaz a fost intrarea &icirc;n competiție a două companii ucrainene, care ameninţau Energokapital să piardă contractul. Totuşi, reducerea at&acirc;t de mare a prețului alimentează presupunerea că Energokapital nu plătește pentru gazele ruseşti. Autorităţile de la Chişinău, &icirc;n schimb, au găsit prilej să mai bifeze un &bdquo;succes&rdquo;, mai ales că anul trecut au avut loc proteste &icirc;mpotriva tarifelor mari la energia electrică.</p>
<p>O investigație efectuată de jurnaliștii platformei <a href="http://theblacksea.eu/index.php?idT=88&amp;idC=88&amp;idRec=1228&amp;recType=story">TheBlackSea.eu</a> scoate la iveală că principalul exportator transnistrean de energie electrică are drept proprietari niște offshoruri. Printre aceştia figurează firma Ornamental Art Limited din Hong Kong, care, la r&acirc;ndul ei, este deţinută de compania Energy Assets Development LP cu adresa &icirc;n Edinburgh, Marea Britanie. Consultantul de afaceri al celor două firme era cipriotul Marios Papantoniu, care, potrivit raportului Kroll, a fost directorul unei firme ce a deținut acțiuni la Unibank, una din băncile implicate &icirc;n furtul miliardului.</p>
<p>Alţi acţionari ai Energokapital sunt Intercom Management, o firmă &icirc;nregistrată &icirc;n Belize şi Bas Market, o companie &icirc;nregistrată la Tiraspol. Potrivit site-ului openpmr.info din Transnistria, Bas Market ar aparține lui Iurie Dzetsul, un prieten apropiat lui Evgheni Șevciuk. Unii deputaţi din Sovietul Suprem de la Tiraspol au intrat &icirc;n bănuieli.  &bdquo;E vorba de o schemă netransparentă. Dacă de v&acirc;nzarea energiei s-ar ocupa Centrala Termoelectrică din Cuciurgan, toți banii ar fi ajuns &icirc;n fondul de rezervă al statului&rdquo;, spune membrul comisiei pentru politică economică a Sovietului Suprem, Porfirii Şkilniuk.</p>
<h1>&bdquo;&Icirc;n bănci bate v&acirc;ntul&rdquo;</h1>
<p>Totuşi, a da vina pe o singură companie pentru izbucnirea crizei valutare din Transnistria este prea simplist, consideră expertul economic Tatiana Lariuşin. Cauzele se ascund şi &icirc;n specificul sistemului bancar din regiune. Economia transnistreană se menţine prin subvenţiile din Federaţia Rusă care se &icirc;mpart &icirc;n trei categorii: facilităţi energetice, care fac businessul local c&acirc;t de c&acirc;t competitiv; asistenţa tehnică din Fondul de Susţinere a Conaţionalilor pentru construcţia drumurilor, spitalelor etc., şi a treia categorie constituie ceea ce &icirc;n popor se numesc &bdquo;putinki&rdquo;, adică adaosuri de 10 dolari la pensie. &bdquo;Ultimii ani, Federaţia Rusă economiseşte peste tot, pentru a micşora costurile acestui proiect geopolitic. Acest lucru trebuie să-l ţinem minte pentru a &icirc;nţelege mai bine ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n economia reală din Transnistria. C&acirc;t priveşte cursul valutar, acesta este unul fixat la circa 11,3 de ruble pentru un dolar. E o politică folosită şi de alte state, dar ea costă. Din punctul meu de vedere, acest curs fix a fost ales pentru raportări clare şi o oarecare transparenţă cu principalul donator, Federaţia Rusă&rdquo;, atrage atenţia expertul. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/banca1.jpg" width="650" height="426" alt="" /></p>
<p>Sistemul bancar transnistrean se confruntă cu probleme şi din cauza faptului că nu este recunoscut şi toate tranzacţiile exportatorilor și importatorilor trec prin offshoruri, prin băncile ruseşti sau prin băncile moldoveneşti, dacă &icirc;ntreprinderile sunt &icirc;nregistrate la Chişinău. &bdquo;Nici populația, nici agenţii economici nu sunt interesanți de a folosi sectorul bancar, din cauza riscurilor și incomodităților ce s-au creat la ei și au trecut la alte operaţiuni bancare modalități de finanțare a tranzacțiilor ori &icirc;n numerar care ocolesc relațiile directe și nu pot să fie reflectate &icirc;ntr-o politica monetară coerentă. &Icirc;n băncile transnistrene bate v&acirc;ntul, ele singure recunosc asta&rdquo;, explică Tatiana Lariuşin.</p>
<h1>Businessul bate alarma</h1>
<p>&Icirc;n condițiile lipsei de bani &icirc;n bănci, &icirc;nflorește specula cu valută. Chiar dacă comitetul de securitate transnistrean anunță că luptă &icirc;mpotriva speculanților, pe piața neagră prețul dolarului a crescut la 18 ruble transnistrene. Printre cei mai afectați sunt micii comercianți care, după epuizarea stocurilor, nu vor putea să meargă &icirc;n Ucraina sau pe malul drept al Nistrului ca să-și cumpere marfă. &bdquo;Am văzut cum s-au bătut doi oameni pentru 20 de dolari la schimbul valutar, pentru că unul spunea că trebuie să meargă la Chișinău la spital&rdquo;, menționa o v&acirc;nzătoare de la piață pentru televiziunea locală. </p>
<p>Criza valutară lovește și &icirc;n producătorii agricoli. Directorul fabricii de păsări din Dubăsari Valerii Ț&icirc;b&icirc;rna a declarat că &icirc;ntreprinderea riscă să se &icirc;nchidă dacă nu va fi rezolvată criza valutară &icirc;n regiune, deoarece nu va avea bani să plătească furnizorii. &bdquo;Acum, fabrica are nevoie de 50 mii de lei moldovenești pentru cumpărarea nutrețurilor și 12 mii de euro pentru a plăti furnizorii de pui pe care &icirc;i cumpărăm din Rom&acirc;nia. Dacă nu vom primi pui, nu putem să facem nimic&rdquo;, spune acesta.</p>
<p>Recent, banca deținută de compania Sheriff, Agroprombank, a anunțat că ar putea oferi băncii republicane din Transnistria un credit fără dob&acirc;ndă &icirc;n valoare de 10 milioane de dolari, dar cu condiția ca statul să reducă taxele vamale pentru unele produse alimentare. </p>
<h2><em><strong><br />
</strong></em><strong>Serghei Ilicenko, jurnalist</strong><em><strong></p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/top_ilchenko2013.jpg" width="463" height="235" alt="" /><br />
</strong></em></h2>
<p>&bdquo;Transnistria există datorită gazelor naturale pe care le vinde fără să plătească pentru ele. E tot ce are. E o formă de dotare a Rusiei. Gazele nu pot fi v&acirc;ndute direct din motive tehnice. Transnistria trebuie să folosească gazele rusești &icirc;n producție industrială. De exemplu, la combinatul metalurgic din R&acirc;bnița sau Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan. Dar nici primul, nici a doua nu sunt &icirc;ntreprinderi de stat, de aceea e mai greu să faci delapidări de fonduri. Iar &icirc;n al doilea r&acirc;nd, și ele au probleme. De fapt, economia Transnistriei este susținută de Moldova care cumpără de acolo energie electrică. E o situație paradoxală: &icirc;i susținem pe separatiști. Cu toate acestea, comerțul sectorului industrial care funcționează datorită gazului gratuit cunoaște o scădere. De aici rezultă și căderea. </p>
<p>Care vor fi efectele politice &icirc;n regiune? Instabilitate. Va fi căutat un vinovat. Pe Șevciuk &icirc;l vor declara trădător și vor pune pe altcineva &icirc;n loc. De fapt, Moldova ar putea să &icirc;nchidă proiectul RMN. Dar la Chișinău lucrul acesta nu se dorește. Din mai multe motive. &Icirc;n primul r&acirc;nd, autoritățile nu știu ce vor face cu vata locală (n. red.: idioți utili, fără simțul critic, patrioți orbi). &Icirc;n al doilea r&acirc;nd, Moldova se află demult sub controlul Rusiei prin diferite mecanisme de corupție. &Icirc;n al treilea r&acirc;nd, RMN funcționează ca un offshore domestic, unde sunt ascunse multe p&acirc;rghii ale unor scheme ilegale. Businessul moldovenesc e ad&acirc;nc &icirc;nrădăcinat &icirc;n Transnistria. </p>
<p>Vreau să mai subliniez, Transnistria există datorită gazului ieftin. Nu-s v&acirc;nzări &ndash; nu-i buget. Iar v&acirc;nzările au căzut. Alți factori, cum ar fi corupția și furturile la scară largă numai agravează situația&rdquo;.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/criza-valutara-transnistria-a-ajuns-pe-mana-unor-offshoruri-90848.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
