<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Carol I &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/carol-i/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 21 Nov 2023 09:58:02 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Carol I &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Semnarea de către Carol I, la data de 21 noiembrie 1880 , a actului prin care Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen devenea moştenitor al tronului României</title>
		<link>https://timpul.md/articol/semnarea-de-catre-carol-i-la-data-de-21-noiembrie-1880-a-actului-prin-care-ferdinand-de-hohenzollern-sigmaringen-devenea-mostenitor-al-tronului-romaniei.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/semnarea-de-catre-carol-i-la-data-de-21-noiembrie-1880-a-actului-prin-care-ferdinand-de-hohenzollern-sigmaringen-devenea-mostenitor-al-tronului-romaniei.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Nov 2023 09:57:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[21 noiembrie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen]]></category>
		<category><![CDATA[Rominia]]></category>
		<category><![CDATA[tron]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=507475</guid>

					<description><![CDATA[În urma cuceririi Independenței de stat a României după Războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, prestigiul lui Carol I a crescut considerabil. În acest context, de modificare a statutului internațional al României se impunea și la nivel politic o schimbare a rangului domnitorului. Astfel, în septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul Carol I să &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>În urma cuceririi Independenței de stat a României după Războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, prestigiul lui Carol I a crescut considerabil. În acest context, de modificare a statutului internațional al României se impunea și la nivel politic o schimbare a rangului domnitorului.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"> Astfel, în septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul Carol I să poarte titlul de &#8221;Alteță Regală&#8221;, prin aceasta făcându-se un prim pas spre proclamarea Regatului României. Dar pentru asigurării stabilității și continuității dinastiei, Consiliul de Miniștri a insistat și pentru reglementarea succesiunii la tron. Dar cum Carol I nu avea copii, deoarece unicul său copil, principesa Maria s-a stins din viață la vârsta de aproape patru ani, ca urmare a îmbolnăvirii de febră tifoidă, s-a trecut la aplicarea articolului 83 din Constituție care prevedea: „ În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ,succesiunea la tronul României va cuveni celui mai în vârstă dintre frații principelui sau a coborâtorilor acestora&#8217;”. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă, atât principele Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al lui Carol, cât și nepotul cel mai în vârstă au anunțat că renunță la calitatea de moștenitori ai tronului României, astfel că succesiunea va reveni lui Ferdinand de Hohenzollern &#8211; Sigmaringen, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern și al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei. </p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://ro.historylapse.org/l/nPXYbBLXYKje.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, prin actul oficial semnat de Carol I la data de 21 noiembrie 1880 și patronat de însuși împăratul Germaniei, Wilhelm I, Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate a lui Carol I a fost confirmat ca moștenitor al tronului României. Trebuie amintit și faptul că după o domnie de 48 de ani la data de 27 septembrie/10 octombrie 1914, regele Carol I , primul rege al României, înceta din viață la Castelul Peleș, iar a doua zi, principele moștenitor Ferdinand I , depunea jurământul în calitate de rege al României, spunând că va fi „un bun român” și va sluji țara cu credință, lucru ce se va confirma mai târziu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa <a href="https://www.facebook.com/photo?fbid=720131970148086&amp;set=a.455433999951219">Lectia de istorie</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/semnarea-de-catre-carol-i-la-data-de-21-noiembrie-1880-a-actului-prin-care-ferdinand-de-hohenzollern-sigmaringen-devenea-mostenitor-al-tronului-romaniei.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>6 august 1877 &#8211; România condusă de Carol I preia comanda trupelor aliate ruso-române</title>
		<link>https://timpul.md/articol/6-august-1877-romania-condusa-de-carol-i-preia-comanda-trupelor-aliate-ruso-romane.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/6-august-1877-romania-condusa-de-carol-i-preia-comanda-trupelor-aliate-ruso-romane.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 06 Aug 2023 05:50:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1877]]></category>
		<category><![CDATA[6 august]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/arhivele-nu-ard-16-august-1877-romania-preia-comanda-trupelor-aliate-romano-ruse-115061.html/</guid>

					<description><![CDATA[Osman Paşa, comandantul forţelor otomane asediate la Plevna, a organizat defensiva şi a respins doua asalturi ruseşti cauzînd multe pierderi trupelor ruse. În acest moment, ambele părţi erau aproximativ egale în termeni de numar de soldaţi (aproximativ 40.000 fiecare parte), iar armata rusă era demoralizată de cele două eşecuri. Rusia nu mai avea alte trupe &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Osman Paşa, comandantul forţelor otomane asediate la Plevna, a organizat defensiva şi a respins doua asalturi ruseşti cauzînd multe pierderi trupelor ruse. În acest moment, ambele părţi erau aproximativ egale în termeni de numar de soldaţi (aproximativ 40.000 fiecare parte), iar armata rusă era demoralizată de cele două eşecuri. Rusia nu mai avea alte trupe la dispoziţie pe care să le trimită într-un nou asalt al Plevnei, aşa că armatele ţarului au asediat fortăreaţa şi au solicitat României să trimită întăriri. Comandantul trupelor ruse de pe frontul balcanic, marele duce Nicolai, a cerut cu insistenţă (prin telegrama din 19 iulie 1877) ajutorul aliatului sau român Carol al României.</p>
<p>În scurt timp, armata română mobilizată a trecut Dunarea pe la Zimnicea, a avansat pe culoarul eliberat de ruşi şi s-a alăturat asediului. La 16 august, la Gorni-Studen, grupul vestic de armate care asedia Plevna a trecut sub comanda principelui Carol I al Romaniei, secundat de generalul rus Pavel Dmitrievici Zotov şi de generalul român Alexandru Cernat.</p>
<p><strong>Carol a decis să nu mai întreprindă niciun asalt, ci să asedieze oraşul, tăind căile de aprovizionare cu alimente şi muniţii. Armata româno-rusă a reuşit la începutul asediului să cucerească mai multe redute din jurul Plevnei, păstrînd pe termen lung doar reduta Griviţa. Asediul început în iulie 1877 s-a încheiat abia în luna decembrie a aceluiaşi an cînd Osman Paşa a încercat fără succes sa forţeze ruperea asediului în direcţia Opanez şi a fost rănit. Pe 9 decembrie 1877, în timpul acestei încercări otomane de a ieşi din încercuire, aceştia au traversat noaptea răul Vit ieşind imediat la tranşele româno-ruse şi atacînd pe un front de 3,2 km. S-au dus lupte la baionetă dar turcii au fost în cele din urma împinşi înapoi în cetate, pierzînd 5000 de oameni şi cauzînd 2000 de victime forţelor româno-ruse. A doua zi, Osman s-a predat, lăsîndu-i garnizoana şi sabia colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez acceptînd condiţiile de capitulare oferite de aceasta. El a fost tratat onorabil, dar mulţi dintre soldaţii săi au murit ca prizonieri marşăluind prin zăpadă. Cei mai grav răniţi au rămas în urmă în spitalele de campanie, dar mulţi au fost ucişi de bulgari.</strong></p>
<p>În urma bătăliei de la Plevna, armatele ruse au putut avansa şi au atacat în forţă păsul Şipka, reuşind să învingă defensiva otomană şi să işi deschidă drumul spre Constantinopol.</p>
<p>istoria.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/6-august-1877-romania-condusa-de-carol-i-preia-comanda-trupelor-aliate-ruso-romane.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>31 iulie 1877 &#8211; Principele Carol I al României a primit telegrama care îl înștiința că rușii au suferit o înfrângere completă la Plevna în Bulgaria, în timpul Războiului ruso-turc (1877-1878)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/31-iulie-1877-principele-carol-i-al-romaniei-a-primit-telegrama-care-il-instiinta-ca-rusii-au-suferit-o-infrangere-completa-la-plevna-in-bulgaria-in-timpul-razboiului-ruso-turc-1877-1878.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/31-iulie-1877-principele-carol-i-al-romaniei-a-primit-telegrama-care-il-instiinta-ca-rusii-au-suferit-o-infrangere-completa-la-plevna-in-bulgaria-in-timpul-razboiului-ruso-turc-1877-1878.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 31 Jul 2023 05:45:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[31 iulie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=444985</guid>

					<description><![CDATA[Carol l de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1939-d.1914), rege al României 1866-1914 La 31 iulie 1877, stil nou (19 iulie 1877, stil vechi), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, Bulgaria, în cadrul Războiului ruso-turc de la 1877-1878. O parte din trupele rusești intrase în panică, iar Marele Duce &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Carol l de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1939-d.1914), rege al României 1866-1914 La 31 iulie 1877, stil nou (19 iulie 1877, stil vechi), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, Bulgaria, în cadrul Războiului ruso-turc de la 1877-1878.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O parte din trupele rusești intrase în panică, iar Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general, si însăși țarul Alexandru II-lea era gată să se retragă peste Dunăre. În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusie scria:</p>



<p class="wp-block-paragraph">”<strong>Turcii au concentrat la Plevna cele mai puternice forțe armate, copleșindu-ne. Te rog să demonstrăm că suntem uniți și, dacă e posibil, treci Dunărea pe unde dorești. Între Jiu și Corabia, această demonstrație este indispensabilă ca să-mi ușurezi mișcările. Nicolae</strong>”.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Principele Carol a tărăgănat venirea Armatei Române pînă în momentul în care Marele Duce Nicolae al Rusiei a <a href="https://timpul.md/articol/19-iulie-1877-marele-duce-nicolae-comandantul-armatei-ruse-cere-ajutorul-armatei-romane-dupa-infrangerea-suferita-de-trupele-rusesti-in-cea-de-a-doua-batalie-de-la-plevna.html">solicitat ajutor militar românesc</a></strong>. Urma să aibă loc <a href="https://timpul.md/articol/11-septembrie-razboiul-de-independenta-a-treia-mare-batalie-de-la-plevna-in-urma-careia-trupele-romane-ocupa-reduta-grivita-1-s-au-luptat-ca-niste-lei-copiii-carpatilor-159719.html">Bătălia de la Plevna</a>, în care victoria armatei române va pune bazele independenței României.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/31-iulie-1877-principele-carol-i-al-romaniei-a-primit-telegrama-care-il-instiinta-ca-rusii-au-suferit-o-infrangere-completa-la-plevna-in-bulgaria-in-timpul-razboiului-ruso-turc-1877-1878.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Olga, fiica cea mai mare a Țarului rus Nicolae al II ar fi putut fi Regina României. Carol I a încercat să-l „căsătorească” pe prinț cu o rusoaică. Video din Constanța</title>
		<link>https://timpul.md/articol/olga-fiica-cea-mai-mare-a-tarului-rus-nicolae-al-ii-ar-fi-putut-fi-reginsa-romaniei-carol-i-a-incercat-sa-l-casatoreasca-pe-print-cu-o-rusoaica-video-din-constantas.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/olga-fiica-cea-mai-mare-a-tarului-rus-nicolae-al-ii-ar-fi-putut-fi-reginsa-romaniei-carol-i-a-incercat-sa-l-casatoreasca-pe-print-cu-o-rusoaica-video-din-constantas.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 04 May 2023 09:41:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[Carol II]]></category>
		<category><![CDATA[constanța]]></category>
		<category><![CDATA[famila regala romania]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae II]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=445466</guid>

					<description><![CDATA[În primăvara anului 1914, bârfele de la curte au început să șoptească despre o logodnă între Olga, în vârstă de optsprezece ani, și prințul Carol al României. De ce altfel, au speculat ei, cuplul imperial ar plănui să viziteze acolo? Într-adevăr, o unire între Olga și prinț ar fi avantajoasă pentru Rusia. România era prea &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">În primăvara anului 1914, bârfele de la curte au început să șoptească despre o logodnă între Olga, în vârstă de optsprezece ani, și prințul Carol al României. De ce altfel, au speculat ei, cuplul imperial ar plănui să viziteze acolo? Într-adevăr, o unire între <strong>Olga și prinț ar fi avantajoasă pentru Rusia</strong>. România era prea strâns aliniată cu Germania. <strong>Căsătoria cu un Romanov ar putea rupe alianța lor</strong>.</p>



<figure class="wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<iframe loading="lazy" title="Romanov&#039;s in Romania (1914)" width="1220" height="686" src="https://www.youtube.com/embed/6b7wj7uMoFE?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
</div></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Personalitatea modestă a Olgăi nu s-a îmbinat bine cu caracterul de Cosanova al Principelui Carol. Carol nu i s-a părut atrăgătoare fața înaltă a Olgăi și manierismul ei scurt și sensibil, deoarece Olga era cunoscută ca fiind mai degrabă independentă și plină de opinii (s-ar putea spune că Olga era înaintea timpului ei). Și pentru a se asigura că principele Carol nu va încerca să facă „avansuri” către Tatiana (17), Maria (15) sau Anastasia (13), toate patru și-au petrecut timpul bronzându-se înainte de a pleca în această călătorie și, drept urmare, nobilii români au fost descurajați de aspectul fiicelor Romanov (întrucât pielea mai închisă la culoare nu era considerată standardul de frumusețe pentru prințese la acea vreme)</em>,</p>



<p class="wp-block-paragraph">Conștientă de discuție, Olga se întoarse către Pierre Gillard.&nbsp;De când aflase adevărul despre boala lui Alexei, profesorul de franceză fusese luat în încrederea împărătesei.&nbsp;Acum, Olga spera să scoată adevărul din el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">— Spune-mi&#8230; domnule, a întrebat ea.&nbsp;„<em>Știi de ce mergem în România</em>?”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Furios, Gillard a răspuns: „<strong>Cred că este o vizită de curtoazie</strong>”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Olga îi dădu răspunsul deoparte.&nbsp;„<em>Oh, acesta este motivul oficial&#8230; dar care este motivul real?&nbsp;Știu&#8230; că tu știi asta</em>.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Gillard dădu din cap.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8222;În regulă!&#8221;&nbsp;exclamă ea fără ca el să mai spună un cuvânt.&nbsp;„<em><strong>Dar dacă nu îmi doresc, nu se va întâmpla.&nbsp;Tata a promis că nu mă va face&#8230; și nu vreau să părăsesc Rusia</strong></em>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„<strong>Dar ai putea să te întorci ori de câte ori vrei</strong>”, a subliniat Gillard.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„<strong>Sunt rusă</strong>”, a răspuns ea hotărâtă, „<strong>și vreau să rămân rusă”</strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aici trebuie să reamintim că <strong>mama Olgăi</strong> care a decis că „<strong>e rusă și vrea să rămână rusă</strong>”, la naștere se numea Prințesa Alix of Hesse &#8211; Rhine &#8211; fiind una din nepoatele <strong>Reginei Victoria a Marii Britanii</strong>.  </p>



<p class="wp-block-paragraph">Tatăl Olgăi, ultimul țar al rușilor &#8211; Nicolae al II-lea a avut-o ca mamă pe <strong>Prințesa Dagmar a Danemarcii</strong>.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1200" height="744" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-1200x744.jpg" alt="" class="wp-image-445468" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-1200x744.jpg 1200w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-330x205.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-768x476.jpg 768w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280.jpg 1280w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" /><figcaption class="wp-element-caption">Prințul moștenitor Carol (în spate, lângă Ferdinand I) și Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei (în dreapta, cu un copil în brațe)<br>Conform mărturiilor martorilor, Olga intenționat s-a poziționat cât mai departe de Prințul Carol.</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Săptămâni mai târziu, familia a plecat spre România.&nbsp;Pe drum, Olga stătea pe puntea superioară, cu fața înclinată spre soare, sperând să se ardă.&nbsp;<strong>Ea a vrut să arate cât mai neatractiv pentru tânărul prinț</strong>.&nbsp;Evident, a reușit.&nbsp;Când a ajuns în portul românesc Constanza, era „foarte îmbujorată”, a remarcat un observator.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși a fost o vizită scurtă – mai puțin de douăzeci și patru de ore – ziua a fost plină de activități.&nbsp;A fost o slujbă de dimineață în catedrală, un prânz de stat, o recenzie militară și un ceai oficial – toate oferite cu fast și fanfară.&nbsp;Au zburat steaguri, a bubuit și tunul.&nbsp;</p>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/103b6301c3c15a50e1a6df5834f95330.jpg" alt="" class="wp-image-445470" width="832" height="1040" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/103b6301c3c15a50e1a6df5834f95330.jpg 640w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/103b6301c3c15a50e1a6df5834f95330-264x330.jpg 264w" sizes="auto, (max-width: 832px) 100vw, 832px" /><figcaption class="wp-element-caption">Prințesa Olga a Rusiei, care ar fi putut ajunge&#8230; Regina României</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U.jpg" alt="" class="wp-image-445511" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U.jpg 1024w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U-330x248.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U-768x576.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption">„Surorile”</figcaption></figure>



<h2 class="wp-block-heading">Mulțimi de români s-au adunat să se uite la Olga.&nbsp;Ar putea această rusoaică să fie viitoarea lor regină?</h2>



<p class="wp-block-paragraph">În acea seară, Regele și Regina României au organizat un banchet în onoarea Romanovilor.&nbsp;În ciuda opulenței sale, a fost o masă incomodă.&nbsp;Neliniștită, Alexandra a făcut „eforturi curajoase pentru a fi cât mai binevoitoare”, și-a amintit un invitat.&nbsp;Nicholas a fumat nervos între feluri de mâncare.&nbsp;<strong><em>Iar Olga și prințul Carol, așezați unul lângă celălalt, au avut puține de spus.&nbsp;Ea a răspuns la întrebările lui plictisitoare cu „rezervă rece”, în timp ce el se agita cu argintăria lui.</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Surorile ei nu i-au fost de ajutor.&nbsp;Chicotindu-se și dându-și coatele unul pe celălalt, ei au continuat să facă cu ochiul viclean către cuplu.</p>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Carol_II_of_Romania_in_1918.jpg" alt="" class="wp-image-445469" width="832" height="1148" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_of_Romania_in_1918.jpg 640w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_of_Romania_in_1918-239x330.jpg 239w" sizes="auto, (max-width: 832px) 100vw, 832px" /><figcaption class="wp-element-caption">Principele Carol a fost un afemeiat notoriu.</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/carro.jpg" alt="" class="wp-image-445523" width="831" height="1360" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/carro.jpg 374w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/carro-202x330.jpg 202w" sizes="auto, (max-width: 831px) 100vw, 831px" /><figcaption class="wp-element-caption">Principele Carol cu mama sa &#8211; Regina Maria, în dreapta principile Nicolae.</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/CarolofRomania.jpg" alt="" class="wp-image-445512" width="821" height="1282" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/CarolofRomania.jpg 491w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/CarolofRomania-211x330.jpg 211w" sizes="auto, (max-width: 821px) 100vw, 821px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Doar frățiorul Alexei și al Prințului Carol, Nicholas, s-a bucurat de seară.&nbsp;La fel de însuflețit ca țareviciul, Nicholas l-a învățat pe Alexei cum să scuipe sâmburi de struguri în bolul pentru punch atunci când toată lumea era întorsă cu spatele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Câteva ore mai târziu, Romanovii uşuraţi au plecat, planurile lor pentru o nuntă regală abandonate.&nbsp;„Olga Nicholaievna”, a scris Pierre Gillard, „a câștigat”.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Conform altor mărturii, prințesa Olga ar fi aflat despre caracterul „desfrânat” al Prințului Carol și anume din acest motiv a fost categoric împotrivă să-l accepte pe român. Din păcate pentru Olga, la 4 ani după vizita în Constanța, toată familia regală rusească a fost asasinată de bolșevici.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">La 5 ani după tentativa de „cuplare” cu rușii, la 31 iulie 1919, Carol al II-lea renunță la tron pentru Zizi Lambrino.</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="550" height="725" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Carol_II_and_Zizi_Lambrino.jpg" alt="" class="wp-image-445479" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_and_Zizi_Lambrino.jpg 550w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_and_Zizi_Lambrino-250x330.jpg 250w" sizes="auto, (max-width: 550px) 100vw, 550px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Principele Moștenitor Carol mai provocase greutăți părinților săi, Regele Ferdinand I și Regina Maria, cu un an înainte, în 1918, când deghizat, a trecut frontiera româno-sovietică și a mers la Odesa pentru a se căsători cu Ioana Zizi Lambrino. Această căsătorie era o încălcare a Constituției și a Statulului Familiei Regale a României, pentru că fusese încheiată fără autorizarea șefului Casei Regale. De asemenea, și faptul că Ioana Zizi Lambrino era o româncă reprezenta o problemă, deoarece liderii politici doreau ca Principele Moștenitor al României să încheie o căsătorie cu o reprezentantă a unei alte ilustre familii domnitoare.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Drept urmare, căsătoria încheiată la Odesa în 1918 a fost anulată de o instanță românească. Lucrurile, însă, s-au complicat, deoarece Carol nu dorea să renunțe la legătura cu Zizi Lambrino, iar din această relație s-a născut un băiat, pe nume Mircea, socotit drept ilegitim, în ciuda faptului că a fost recunoscut de Principele Carol.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context, Carol a renunțat a doua oară la titlul și prerogativele de Principe Moștenitor. Și de această data, părinții săi l-au convins să revină asupra deciziei sale. Principele Carol a fost trimis într-un turneu mondial pentru a reprezenta Coroana Română, iar în 1921 s-a căsătorit cu Principesa Elena a Greciei și Danemarcei, iar din această căsătorie a rezultat cel care avea să devină regele Mihai I.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Însă căsătoria nu a durat foarte mult, deoarece Carol al II-lea a renunțat, din nou, la titlul de Principe Moștenitor, în 1925, și a plecat în Franța, cu amanta sa, Elena Lupescu.</strong></p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="650" height="1069" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/index.png" alt="" class="wp-image-445478" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/index.png 650w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/index-201x330.png 201w" sizes="auto, (max-width: 650px) 100vw, 650px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai I.</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Vizita_Regelui_Carol_II_la_Balti.jpg" alt="" class="wp-image-445515" width="836" height="564" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Vizita_Regelui_Carol_II_la_Balti.jpg 483w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Vizita_Regelui_Carol_II_la_Balti-330x223.jpg 330w" sizes="auto, (max-width: 836px) 100vw, 836px" /><figcaption class="wp-element-caption"><strong>Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)</strong></figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu.jpg" alt="" class="wp-image-445514" width="838" height="570" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu.jpg 485w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu-330x225.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu-220x150.jpg 220w" sizes="auto, (max-width: 838px) 100vw, 838px" /><figcaption class="wp-element-caption"><strong>Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)</strong></figcaption></figure>



<figure class="wp-block-gallery has-nested-images columns-default is-cropped wp-block-gallery-2 is-layout-flex wp-block-gallery-is-layout-flex">
<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1200" height="815" data-id="445513" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu.jpg" alt="" class="wp-image-445513" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu.jpg 1200w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu-330x224.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu-768x522.jpg 768w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu-220x150.jpg 220w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" /><figcaption class="wp-element-caption"><strong>Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)</strong></figcaption></figure>
</figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Regele Carol al II-le a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au fost aduse în țară după 1989 în ciuda faptului că și-a câștigat renumele de gropar al României interbelice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/olga-fiica-cea-mai-mare-a-tarului-rus-nicolae-al-ii-ar-fi-putut-fi-reginsa-romaniei-carol-i-a-incercat-sa-l-casatoreasca-pe-print-cu-o-rusoaica-video-din-constantas.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>20 aprilie în istorie: Nașterea Regelui Carol I al României</title>
		<link>https://timpul.md/articol/20-aprilie-in-istorie-nasterea-regelui-carol-i-al-romaniei-155456.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/20-aprilie-in-istorie-nasterea-regelui-carol-i-al-romaniei-155456.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Apr 2023 04:48:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[20 aprilie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[naștere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/20-aprilie-in-istorie-nasterea-regelui-carol-i-al-romaniei-155456.html/</guid>

					<description><![CDATA[Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la data de 20 aprilie 1839 și a decedat la data de 10 octombrie 1914, în Sinaia. Născut Prințul Carol de Hohenzollern &#8211; Sigmaringen, regele Carol I, întemeietorul Dinastiei Române, a fost ales de elita &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la data de 20 aprilie 1839 și a decedat la data de 10 octombrie 1914, în Sinaia.</p>
<p>Născut Prințul Carol de Hohenzollern &#8211; Sigmaringen, regele Carol I, întemeietorul Dinastiei Române, a fost ales de elita politică românească, dintre principii Europei, și adus pe tronul țării, pentru a consolida unirea celor două Principate, Moldova și Țara Românească, &#8222;pentru a conferi prestigiu noului stat, pentru a calma luptele interminabile pentru putere între facțiunile interne și pentru a reprezenta un factor de stabilitate, într-un moment crucial al dezvoltării României&#8221;, susține siteul familiaregala.ro.</p>
<p>El a condus țara spre modernizare și independență, aflându-se personal în fruntea trupelor româno-ruse, în timpul Războiului Ruso-Româno-Turc din 1877/1878 (Războiul de Independență), încheiat prin Tratatul de la Berlin, din 1878.</p>
<p>Regele Carol I a decedat în ajunul izbucnirii Primului Război Mondial, lăsându-l moștenitor al tronului pe nepotul său, Ferdinand, asupra căruia va cădea sarcina împlinirii Marii Uniri.<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/20-aprilie-in-istorie-nasterea-regelui-carol-i-al-romaniei-155456.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>26 Martie în istorie: Domnitorul Carol I a fost proclamat primul rege al României. ,,Regele de Oțel’’ care a transformat țara într-un regat independent</title>
		<link>https://timpul.md/articol/26-martie-in-istorie-domnitorul-carol-i-a-fost-proclamat-primul-rege-al-romaniei-regele-de-otel-care-a-transformat-tara-intr-un-regat-independent-153838.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/26-martie-in-istorie-domnitorul-carol-i-a-fost-proclamat-primul-rege-al-romaniei-regele-de-otel-care-a-transformat-tara-intr-un-regat-independent-153838.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Mar 2023 14:06:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[26 martie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/26-martie-in-istorie-domnitorul-carol-i-a-fost-proclamat-primul-rege-al-romaniei-regele-de-otel-care-a-transformat-tara-intr-un-regat-independent-153838.html/</guid>

					<description><![CDATA[26 Martie: Domnitorul Carol I a fost proclamat primul rege al României. ,,Regele de Oțel’’ care a transformat țara într-un regat independent 26 martie, o zi extrem de semnificativă pentru poporul român. În această zi, în anul 1881, a fost promulgată legea privind proclamarea Regatului. România ia titlul de Regat, iar domnitorul Carol I, ia &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>26 Martie: Domnitorul Carol I a fost proclamat primul rege al României. ,,Regele de Oțel’’ care a transformat țara într-un regat independent<br />
26 martie, o zi extrem de semnificativă pentru poporul român. În această zi, în anul 1881, a fost promulgată legea privind proclamarea Regatului. România ia titlul de Regat, iar domnitorul Carol I, ia titlul de Rege al României. Festivitățile consacrate proclamării regatului au fost amânate pentru 10/22 mai 1881.</p>
<p>Pe 8 mai1866, la ora 16:00, un tânăr locotenent debarca la Turnu Severin, după o călătorie plină de peripeții. Era primul oraș românesc pe care îl vedea, el neștiind aproape nimic despre noua lui țară.</p>
<p>Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, căci despre el este vorba, venise incognito, pentru a nu fi oprit de vameșii împăratului Austro Ungariei.</p>
<p>În următorii 48 de ani, acest om puternic avea să conducă țara, transformând-o dintr-un principat vasal condus haotic, într-un regat independent.</p>
<p>Carol I, primul rege al României a avut cea mai lungă domnie din istoria ţării. Soldat și principe german, Carol I a domnit 48 de ani peste români, intrând în România deghizat şi cu un paşaport fals. Cu timpul, el a dovedit că a fost cel mai român dintre români, apărându-și țara cu prețul vieții: ,,Totul pentru ţară. Nimic pentru mine”, fiind crezul lui pe toată perioada domniei. De asemenea, Carol a fost educat în spiritul familiei sale ,,Nimic fără Dumnezeu’’, motto care s-a reflectat în toate acțiunile și valorile pe care acesta le-a transmis următoarelor generații.</p>
<p>Carol I a fost regele sub care România şi-a dobândit Independenţa, a câştigat Dobrogea şi Cadrilaterul, a fost adoptată prima Constituție, a avut loc făurirea statului modern, dar și ridicarea a numeroase construcții, printre care podul Anghel Saligny de la Cernavodă sau construirea primilor kilometri de cale ferată din România.</p>
<p>Carol I, o figură emblematică rece, calculată și organizată, tipică pentru un neamț, a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Regele Carol I a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali.<br />
Tenacitatea, sobrietatea și personalitatea sa dură l-au recomandat pe regele Carol să poarte pseudonimul de ,,Regele de Oțel’’ al României.</p>
<p>Cum a ajuns Carol I, rege al României</p>
<p>Carol I nu a fost prima opțiune pentru a fi conducătorul țării noastre. După lungi negocieri între Brătianu și Napolean al III-lea, cel care a fost propus pentru a fi domnitor, a fost chiar Filip al Belgiei, conte de Flandra. Datorită refuzului său, poporul nostru avea să cunoască independența și dezvoltarea pe toate planurile.</p>
<p>Avea doar 27 de ani când I s-a propus tronul țării noastre. După ce I s-au arătat hărțile țării noastre, Carol I a avut nevoie de doar câteva săptămâni pentru a se decide. După ce a acceptat oferta venită din partea statului român, Carol a venit în România deghizat şi cu un paşaport fals, din cauza conflictelor existente între Austria și țara sa. Pe timpul călătoriei sale spre România, Carol s-a numit Karl Hettingen care, oficial, se îndrepta spre Odesa în interes de afaceri. Pe 6 mai 1866, principele a sosit la Baziaş unde s-a întâlnit cu Ion C. Brătianu. Cei doi au călătorit separat pe un vapor, la clasa a II-a fără a schimba o vorbă, pentru a nu trezi suspiciuni sau tensiuni de natură politică.</p>
<p>Carol I a intrat oficial în București 10 mai 1866 pe la podul Mogoşoaiei și a fost întâmpinat de primarul Bucureştiului, de la acea vreme, Dimitrie C Brătianu. Acesta i-a înmânat cheile oraşului, iar în aceeaşi zi a depus jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropoliei: ”Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn constitutional”.</p>
<p>În momentul depunerii jurământului, tânărul domn a mai spus: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român! Cetăţean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăşi cu dumneavoastră soarta cea bună ca şi cea rea”</p>
<p><a href="https://60m.ro/26-martie-in-istorie-domnitorul-carol-i-a-fost-proclamat-primul-rege-al-romaniei-regele-de-otel-care-a-transformat-tara-intr-un-regat-independent/">Sursa 60m.ro</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/26-martie-in-istorie-domnitorul-carol-i-a-fost-proclamat-primul-rege-al-romaniei-regele-de-otel-care-a-transformat-tara-intr-un-regat-independent-153838.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ISTORIE /// Cum serbau Crăciunul Regele Carol I și Regina Elisabeta</title>
		<link>https://timpul.md/articol/istorie-cum-serbau-craciunul-regele-carol-i-si-regina-elisabeta-85274.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/istorie-cum-serbau-craciunul-regele-carol-i-si-regina-elisabeta-85274.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 Dec 2019 02:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[rege]]></category>
		<category><![CDATA[regina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/istorie-cum-serbau-craciunul-regele-carol-i-si-regina-elisabeta-85274.html/</guid>

					<description><![CDATA[Sărbătorirea Crăciunului &#238;n maniera pe care o cunoaștem azi, &#238;n care colindele străvechi răsună &#238;n jurul bradului &#238;mpodobit de Crăciun, sub care se află cadourile pentru cei dragi, nu este mai veche de un secol și jumătate.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Chiar dacă tradiția colindelor se pierde &icirc;n negura vremurilor, &icirc;mpodobirea bradului de Crăciun este o tradiție cu origini germane, adusă &icirc;n Rom&acirc;nia acum un secol și jumătate, de către membrii Familiei Regale a Rom&acirc;niei. La fel este și petrecerea Revelionului. </p>
<p>P&acirc;nă &icirc;n secolul al XIX-lea, rom&acirc;nii marcau trecerea &icirc;n Noul An &icirc;n manieră bizantină, nu &icirc;n manieră Occidentală. Ziua de 1 ianuarie era importantă doar pentru că atunci erau celebrate concomitent două sărbători religioase importante: Tăierea &Icirc;mprejur a Domnului Isus Cristos și Sf&acirc;ntul Vasile cel Mare. Rom&acirc;nii celebrau trecerea &icirc;n noul an &icirc;n conformitate cu calendarul bisericesc bizantin, la 1 septembrie, c&acirc;nd era sărbătoarea Indictionului. &Icirc;n Occidentul latin, de unde veneau membrii Familiei Regale și unde &icirc;ncepuseră să fie educați membrii elitei politice și intelectuale rom&acirc;nești din secolul al XIX-lea, tradiția trecerii &icirc;n noul an era legată de 1 ianuarie și de Revelion. Această celebrare a căpătat amploare datorită celebrărilor organizate la Palatul Regal din București de pe vremea Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta.</p>
<p>Modul &icirc;n care Suveranii Rom&acirc;niei petreceau Sărbătorile de Iarnă a devenit un model pentru restul societății. Arhivele și presa vremii oferă detalii bogate despre modul &icirc;n care Regele și Regina &icirc;și petreceau aceste zile de sărbătoare. Iar rom&acirc;nii de azi pot afla amănunte despre acestea dintr-o carte de excepție, &rdquo;Crăciunul regal&rdquo;, scrisă de Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai Rom&acirc;niei.<br />
<strong><br />
Ceremonial religios la Palatul Regal</strong></p>
<p>Regele Carol I a fixat ceremonialul religios care marca Naște&shy;rea Domnului și care a fost păstrat vreme de decenii. &rdquo;&Icirc;n ziua de 24 decembrie, la ora 11.30, &Icirc;PSS Mitropolitul Primat, &icirc;nconjurat de &Icirc;naltul Cler, vine la Palat cu sfintele icoane. La intrarea &Icirc;PSS &icirc;n curtea Palatului, garda ia poziție de drepți. &Icirc;PSS Mitropolitul Primat este primit &icirc;n capul Scării de Onoare de ofițerul de Ordonanță, iar la intrarea &icirc;n Apartamentele de Recepție de către Adjutantul Regal de serviciu, care duce pe &Icirc;PSS &icirc;n Salonul Roșu, unde se &icirc;mbracă &icirc;n odăjdii. &Icirc;PSS Mitropolitul Primat, &icirc;nsoțit de &Icirc;naltul Cler, este apoi condus de Mareșalul Curții Regale &icirc;n apartamentele unde se află Majestă&shy;țile Lor și se fac rugăciunile obișnuite &icirc;n ajunul zilei Nașterii M&acirc;ntuitorului. La această ceremonie, Casa Civilă și Cama Militară a Majestății Sale asistă &icirc;n mica ținută. La Palat, &icirc;n cele trei zile ale Sf&acirc;ntului Crăciun, afară de un anume ordin, nu vor fi recepțiuni. Persoanele care vor veni să-și prezinte felicitărilor lor li se pune de către dnul Adjutant Regal de serviciu register de &icirc;nscriere ad-hoc la dispoziție&rdquo;.</p>
<p>Ziua de Ajun erau petrecute de către Regele Carol I și de către Regina Elisabeta &icirc;n doi. Cei doi Suverani mergeau la un concert, se plimbau pe jos au cu trăsura, uneori acordau audiențe și luau pr&acirc;nzul și cina &icirc;n doi. Cei doi Suverani nu &icirc;și neglijau colaboratorii apropiați, cărora le pregăteau cadouri de Crăciun. Această tradiție datează chiar de la &icirc;nceputurile domniei Regelui Carol I.</p>
<p>&Icirc;ntr-o scrisoare din 1878, adresată surorii sale, Maria de Flandra, Carol I men&shy;țio&shy;na că &rdquo;Acum &icirc;ncep la noi grijile Crăciunului, care nu sunt deloc puține, din cauza marelui număr de persoane care vor primi cadouri. Elisabeta are acum șase doamne de onoare, dintre care trei locuiesc la Palat, eu am nouă aghiotanți, apoi vine mareșalul curții, medicul personal, secretarul etc., așa că trebuiesc prevăzute cadouri pentru treizeci de persoane, ceea ce aici, unde posibilitatea de alegere nu este mare, ridică greutăți considerabile. &Icirc;n Orient sunt foarte răsfățați cu cadourile și pun mare preț pe valoarea lor. Nici noi nu putem să scăpăm de darurile aduse din toate părțile și nu cruțăm pentru aducători nici o cheltuială. Elisabeta a primit de ziua ei de naștere obiecte &icirc;ntr-adevăr minunate și &icirc;n număr așa de mare, că au umplut o cameră &icirc;ntreagă și mai multe mese. Acum este timpul să construim la Sinaia, căci spațiile din Palat și de la Cotroceni sunt at&acirc;t de supraaglomerate, că nimic nu mai are loc. Un architect francez a schițat un plan pentru micul nostrum castel de munte, care este cu totul fermecător și nu va pretinde prea mari cheltuieli de realizare. &Icirc;l vom verifica &icirc;n vara aceasta, la fața locului, și, abia peste un an, odată cu terminarea căii ferate către Transilvania, vor &icirc;ncepe lucrările&rdquo;, scria Regele Carol I. &Icirc;n unii ani, așa cum a fost cazul &icirc;n 1888, Regele Carol I oferea drept cadou de Crăciun ajutoare &icirc;n lemne și bani pentru rom&acirc;nii care erau calamitați din cauza marilor căderi de zăpadă.<br />
<strong><br />
Crăciun solitar</strong></p>
<p>Uneori, Regele Carol I &icirc;și petrecea seara de Ajun la masa de scris. &Icirc;n prima zi de Crăciun, Regele Carol I mergea la slujba religioasă, iar apoi, de multe ori, Regele și Regina mergeau la patinoar. Am&acirc;ndoi &icirc;mpărtășeau pasiunea pentru acest sport, iar Bucureștiul avea un Club de Patinaj care amenaja patinoare de o foarte bună ținută. De multe ori, &icirc;n seara de Crăciun, Regele se relaxa la masa de billiard.</p>
<p>&Icirc;n multe r&acirc;nduri, mai ales c&acirc;nd, din cauza stării de sănătate, Regina Elisabeta lipsea din țară, Regele Carol I &icirc;și petrecea seara de Crăciun singur. Așa a fost &icirc;n anul 1893, c&acirc;nd Regele Carol I &icirc;i scria Reginei, chiar &icirc;n ziua de Crăciun. &rdquo;Scumpă Elisabeta, Din ad&acirc;ncul sufletului &icirc;ți trimit calde urări pentru scumpa sărbătoare a aniversării zilei tale de naștere (n.r. &ndash; Regina Elisabeta a Rom&acirc;niei era născută la 29 decembrie 1843). Greu, extrem de greu, &icirc;mi vine ca &icirc;n această zi &icirc;n care tu &icirc;mplinești cincizeci de ani să nu te pot str&acirc;nge la inima mea. Resimt profund dureros lunga despăr&shy;țire care mi-a impus at&acirc;tea privațiuni și plin de dor aștept ziua &icirc;n care cu forțe noi vei reveni la mine (&hellip;). Astăzi, &icirc;n noaptea de Crăciun, pe care eu o petrec singur și &icirc;n tăcere, departe de toți cei care-mi sunt dragi, deși &icirc;n Cameră se desfășoară o luptă ale cărei urmări ar putea fi &icirc;ntr-o zi mai grave dec&acirc;t ale unei bătălii pierdute, mă dedic considerațiilor retrospective&rdquo;, scria Regele Carol I, preocupat de luptele dintre parlamentarii liberali și cei conservatori. După căsătoria Principelui Moște&shy;nitor Ferdinand și Principesei Maria, mai ales după nașterea primilor doi copii ai cuplului, Principele Carol, viitorul Rege Carol al II-lea, și Principesa Elisabeta, viitoarea Regină Elisabeta a Greciei, Crăciunul era serbat &icirc;n familie. &Icirc;n anul 1895, Principesa Maria a &icirc;mpodobit ea &icirc;nsăși bradul de Crăciun, iar Regele Carol I remarca faptul că, datorită pomului de Crăciun de mari dimensiuni, pentru prima oară după 22 ani, casa scării din Palatul Regal va străluci de lumină.</p>
<p>Odată cu trecerea anilor, Crăciunul &icirc;i pricinuia Regelui Carol I și reflecții amare. &Icirc;n anul 1901, el scria: &rdquo;Anii trec prea repede, din nefericire, și odată cu ei &icirc;mbătr&acirc;nim mereu, așa că privirile noastre sunt mai mult &icirc;ndreptate către trecut dec&acirc;t spre viitor, care, pentru scurtă vreme, &icirc;ncă &icirc;l mai avem &icirc;nainte. Doar &icirc;ncrederea &icirc;n Cel de Sus, care ne trasează drumul, ne dă puterea să pășim curajoși &icirc;nainte, să ne &icirc;mplinim datoria și să ne facem utili&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n anul 1910, Regele Carol I scria &icirc;n aceeași notă: &rdquo;Momentan mă chinuie mai puțin durerile, dar nopțile &icirc;mi sunt foarte agitate și sute de g&acirc;nduri &icirc;mi trec atunci prin minte, căci, din nefericire, &shy;grijile guvernării sunt mai cur&acirc;nd &icirc;n creștere dec&acirc;t &icirc;n scădere. Țara este tot mai greu de guvernat, căci sunt prea multe interese &icirc;n joc și prea multe facțiuni&rdquo;. </p>
<p>Regele Carol I și Regina Elisabeta au contribuit la conturarea tradițiilor de Crăciun așa cum le cunoaștem astăzi</p>
<p>sursa: romanialibera.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/istorie-cum-serbau-craciunul-regele-carol-i-si-regina-elisabeta-85274.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum şi-a luat BAC-ul Carol al II-lea la palatul Peleş / FOTO</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cum-si-a-luat-bac-ul-carol-al-ii-lea-la-palatul-peles-foto-133827.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cum-si-a-luat-bac-ul-carol-al-ii-lea-la-palatul-peles-foto-133827.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Aug 2018 06:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[bacalaureat]]></category>
		<category><![CDATA[Carol al II-lea]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[peleș]]></category>
		<category><![CDATA[Regele Ferdinand I]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cum-si-a-luat-bac-ul-carol-al-ii-lea-la-palatul-peles-foto-133827.html/</guid>

					<description><![CDATA[Primii doi regi au urmat şcoli publice serioase, asupra lor revărs&#226;ndu-se severitatea cunoscută a profesorilor germani cu nimic mai &#238;ngăduitori faţă de copiii nobilimii sau ai &#238;mpăratului, &#238;n raport cu ceilalţi &#238;nvăţăcei. Carol de Hohenzollern, viitorul Carol I, născut la 8/20 aprilie 1839, a absolvit Şcoala de Cadeţi din M&#252;nst (1856), Şcoala de Artilerie şi Geniu din Berlin (1857), cursurile de literatură franceză de la Universitatea din Berlin (1863).<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nepotul său Ferdinand, născut la 12/24 august 1865, ajuns principe moştenitor &icirc;n Rom&acirc;nia &icirc;n 1880, a fost lăsat să studieze &icirc;n Germania:liceul la D&uuml;sseldorf;la universităţile din T&uuml;bingen şi Leipzig, Şcoala Militară din Kassel. Principele Carol, viitorul rege Carol al II-lea, fiul lui Ferdinand, născut la 3/15 octombrie 1893, nu a avut parte de aceeaşi riguroasă şcolarizare de tip german. Va trece formal prin Şcoala Fiilor de Militari de la Iaşi şi Şcoala de Ofiţeri din Bucureşti, &icirc;n 1909.</p>
<p>Pregătirea de cultură generală i-a fost făcută de profesori particulari. &Icirc;n &icirc;ncercarea de a-i găsi pe cei mai buni, Carol I l-a &icirc;ntrebat şi pe Vlahuţă, &icirc;n  1910, pe cine-i recomandă. Scriitorul l-a propus pe Nicolae Iorga, pentru care avea o mare admiraţie1. Regele &icirc;nsă, a preferat un profesor de liceu, Marin Dumitrescu.</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/carol_04_0.JPG" width="650" height="1111" alt="" /></p>
<p>Principele Carol ajunge, &icirc;n 1912, să susţină un bacalaureat nemai&icirc;nt&acirc;lnit p&acirc;nă atunci &icirc;n Rom&acirc;nia. O comisie specială, formată din profesorii care-l pregătiseră &icirc;nainte, a fost &icirc;nsărcinată de Carol I să-l verifice pentru acordarea certificatului de absolvire. &Icirc;n Arhiva Casei Regale s-au păstrat toate documentele acestui examen curios:lucrările scrise ale celui examinat;procesul verbal privind desfăşurarea examenului. Preşedintele Comisiei era profesorul Constantin Litzica, de limba latină şi filosofie, director al &Icirc;nvăţăm&acirc;ntului secundar şi superior din Ministerul &Icirc;nvăţăm&acirc;ntului Public.</p>
<p>I se alătura profesorii:Gheorghe Adamescu (limba rom&acirc;nă);M. Bl&uuml;mel (limba germană);Marin Dumitrescu (istorie), E. Escauffier (limba franceză);Bogdan Ionescu (matematică);Gheorghe Murgoci (fizică şi chimie). Examenul &ndash; pe care Carol I &icirc;l dorea &bdquo;complet şi amănunţit&rdquo;, conform procesului verbal &ndash; va avea loc pe 26-29 iunie 1912, la Castelul Peleş din Sinaia, unde Comisia s-a deplasat de la Bucureşti. Urmau a fi poate de limba latină, matematică, fizico-naturale, limba franceză, o &bdquo;dizertaţiune&rdquo;, limba germană, probe orale şi &bdquo;ex tempore&rdquo; din filosofie şi istorie. Felul cum a decurs examenul este prezentat pe larg2.</p>
<p>Au participat Carol I, care a prezidat, principele moştenitor Ferdinand şi soţia sa Maria, fraţii şi surorile celui examinat. Comisia propunea candidatului mai multe subiecte, din care acesta &icirc;şi alegea unul. La limba rom&acirc;nă a ales Principalele calităţi ale operei lui Caragiale;la filosofie şi istorie, din cele 20 subiecte, a luat Politica Rusiei &icirc;n Orientul Europei p&acirc;nă la 1774. Notele obţinute:limba rom&acirc;nă &ndash; 9;matematici &ndash; 8, 50;franceză &ndash; 9;ştiinţe fizico-naturale &ndash; 9;germană &ndash; 8, 50;latină &ndash; 7;dizertaţia la istorie &ndash; 10;filosofie &ndash; 10. media generală &ndash; 8, 81. Calificativul &bdquo;Admis&rdquo;.</p>
<p>Unul dintre profesori a lăsat o descriere completă a examenului inclusiv a atmosferei şi a reacţiilor celor prezenţi3. Cea mai interesantă a fost ultima zi, 29 iunie 1912. &Icirc;nainte de ora 9 dimineaţa, toţi profesorii s-au str&acirc;ns &icirc;n salonaşul de la parterul Castelului Peleş. A venit, apoi, Ferdinand &icirc;nsoţit de &icirc;ntreaga familie. Fratele şi surorile lui Carol se arătau nerăbdători:Nicolae, care avea 9 ani, &icirc;ntreba mereu &bdquo;cum a ieşit prinţul Carol?&rdquo;;Ileana, de 3 ani, &bdquo;se juca de-a ascunselea cu Murgoci, ca de obicei&rdquo;. Iar Maria, principesa moştenitoare, &icirc;şi aştepta calul, ca să facă o &bdquo;preumblare&rdquo;. Aleg&acirc;ndu-şi tema de istorie, Carol &bdquo;se retrage &icirc;n cămăruţa de lucru&rdquo;;&icirc;n două ore termină şi apoi revine pentru a expune tema.</p>
<p>&bdquo;Prinţul era, ca şi profesorii, &icirc;n frac. Pe c&acirc;nd la profesori se observa o oarecare preocupare solemnă, prinţul era ca de obicei, bine dispus, deşi spusese de mai multe ori &icirc;nainte că de această probă &icirc;i era teamă&rdquo;. &Icirc;n acel moment a intrat şi regele Carol I. Va interveni des cu &icirc;ntrebări &bdquo;Prinţul Carol a &icirc;nceput dizertaţia sa mai &icirc;nt&acirc;i rar şi apăsat, apoi din ce &icirc;n ce mai curgător;la &icirc;nceput c&acirc;teva greşeli de acorduri, apoi obişnuit, cu dicţie clară. Cum şedea &icirc;ntre draperii, &icirc;ntre părţile salonului, era luminat din dreapta şi avea o poză solemnă, deşi ţinea m&acirc;na st&acirc;ngă &icirc;n buzunar.</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/carol_II03_0.JPG" width="650" height="1135" alt="" /></p>
<p>C&acirc;nd se lăsa uneori rezemat cu m&acirc;na dreaptă pe masă, atunci pierdea din importanţă şi se &icirc;ncovoia ca un enorm semn de &icirc;ntrebare. Emoţionat nu părea a fi, deşi cu un moment mai &icirc;nainte ne repetase că acum e hopul cel mare. La &icirc;nceput, toată lumea asculta desfăşurarea dizertaţiei cu interes;de la o vreme, M.S. Regele a &icirc;nceput să pună &icirc;ntrebări, aşa că spre sf&acirc;rşit şi-a pierdut caracterul de dizertaţie&rdquo;. Regele arăta bune cunoştinţe de istorie. A &icirc;ndrăznit să pună două &icirc;ntrebări şi profesorul de istorie, Marin Dumitrescu:&bdquo;Unirea Principatelor &icirc;n favoarea cui a fost?&rdquo; Regele şi prinţul au răspuns deodată:&bdquo;&Icirc;n a Rom&acirc;niei&rdquo;. Apoi, &bdquo;Marin vr&acirc;nd să amintească de Popa Şapcă [de la 1848], prinţul o ia &icirc;nainte şi zice &laquo;Popa Tanda&raquo;. Toată lumea a r&acirc;s şi cu aceasta s-a pus capăt dizertaţiei şi examenului de istorie&rdquo;.</p>
<p>După colocviul de logică, regele şi Ferdinand au fost foarte satisfăcuţi de răspunsurile candidatului, iar principesa Maria exclamă &bdquo;Eu aş fi avut aplicaţia spre filosofie;mi-ar fi plăcut mult logica, că mi se pare că am un cap foarte logic. Acum de abia mi-am dat seama bine ce este logica!&rdquo;</p>
<p>Comisia se retrage pentru deliberări. Se acordă nota 10 &bdquo;Marin [Dumitrescu] se umflă &icirc;n pene&rdquo; &ndash; găsim scris &icirc;n prezentarea menţionată. &bdquo;Murgoci, &icirc;nsă, l-a &icirc;nţepat cu vreo c&acirc;teva cuvinte&rdquo;. &Icirc;n momentul anunţării mediei generale, 8, 81, &bdquo;Toată lumea &icirc;n picioare. M.S. Regele este l&acirc;ngă prinţul Ferdinand, la draperia din st&acirc;nga, iar prinţul Carol la draperia din dreapta;prinţesa [Maria] stă pe m&acirc;neca scaunului, pe care stătuse &icirc;nainte, iar noi ne luăm locul &icirc;n semicerc, &icirc;n spatele prinţesei. Toată lumea avea un aer solemn. Litzica dă citire procesului verbal. M.S. Regele ascultă cu atenţie. C&acirc;nd Litzica citeşte notele M.S. Regele ia o figură severă şi răm&acirc;ne aşa mai mult timp. Prinţul Carol e atins de o umbră de emoţie, iar prinţul Ferdinand este foarte atent&rdquo;. După declararea absolvirii bacalaureatului, au urmat discursuri. Litzica, &bdquo;cu glas blajin şi potrivit&rdquo;, a spus:Profesorii sunt pătrunşi de un &bdquo;val de bucurie&rdquo;, pentru că au servit pe principele Carol.</p>
<p>&bdquo;Era o onoare la care nimeni dintre noi nu &icirc;ndrăznea să r&acirc;vnească, o distincţiune care nu ştim prin ce anume o merită&rdquo;. Fiecare membru al Comisie era m&acirc;ndru. &bdquo;Nimeni n-a pregetat un moment de la &icirc;mplinirea datoriei, fiecare s-a silit din toate puterile sale să fie la &icirc;nălţimea chemării&rdquo;. Profesorii &icirc;şi &icirc;ndepliniseră &bdquo;datoria mare şi sf&acirc;ntă faţă de Dinastie şi faţă de Ţară&rdquo; şi adresau regelui &bdquo;ad&acirc;ncile lor mulţumiri pentru onoarea deosebită&rdquo; pe care acesta binevoise a le face. Apoi, Litzica ajunge la un adevărat delir poetic, prezent&acirc;nd pregătirea pe care i-o făcuseră lui Carol, &bdquo;cu solicitudine părintească&rdquo;. &bdquo;Ceasurile de lecţiuni nu mai erau pentru noi ore de muncă, ci ore de senină mulţumire sufletească, şi veşnic ni le vom aminti cu duioşie, ca pe cele mai frumoase ale vieţii noastre.</p>
<p>Pentru toate acestea şi temeiul unui sentiment adevărat şi trainic de iubire, vin să depun &icirc;naintea M. Voastre, expresiunea celei mai neţărmuite recunoştinţe&rdquo;. &Icirc;n continuare, s-a adresat direct candidatului:&bdquo;Măria Ta! Erai copil c&acirc;nd te-am cunoscut:azi aproape un t&acirc;năr &icirc;n floare. [&#8230;] Ceasurile petrecute &icirc;mpreună la masa de lucru de la Cotroceni [&#8230;], &icirc;n care, c&acirc;nd cu binele şi c&acirc;nd cu răul, te &icirc;ndemnam ori te sileam la lucru, pentru Măria Ta erau ore de lecţii, pentru noi &icirc;nsă ore de zbucium fericit. [&#8230;] Noi te privim azi ca pe făptura noastră şi ne eşti drept şi te iubim, cum orice om &icirc;şi iubeşte rodul sufletului. [&#8230;] la despărţire &icirc;ţi strigăm cu toată puterea:Să fi iubit şi să biruieşti. Izb&acirc;nda Măriei Tale va fi şi izb&acirc;nda noastră&rdquo;. Autorul prezentării comenta:&bdquo;Pe măsura cuv&acirc;ntării, M.S. Regele devine din ce &icirc;n ce mai interesat &icirc;n ce spune Litzica, dă semne de aprobare, faţa i s-a &icirc;nviorat şi &icirc;mpărtăşeşte sentimentul ce ne cuprinsese pe toţi. De la o vreme răm&acirc;ne g&acirc;nditor. [&#8230;] Este vădit mişcat.</p>
<p>Prinţului Ferdinand &icirc;i joacă bucuria &icirc;n ochi, iar prinţul Carol şi-a ridicat capul şi ne priveşte cu recunoştinţă şi satisfacţie. Chiar prinţesa Maria ia o parte vie la această scenă&rdquo;. Generalul Perticari, aghiotantul prinţului Carol, şi Marin Dumitrescu &bdquo;dau semne de ad&acirc;ncă emoţie&rdquo;. Regele răspunde &bdquo;cu un glas &icirc;n care se vedea şi solemnitatea, dar şi emoţiunea plăcută. Se vede că a fost surprins de cuv&acirc;ntarea lui Litzica şi atins de expresiunea recunoştinţei şi devotamentului nostru&rdquo;. Se adresează proaspătului absolvent:&bdquo;Carol, ziua de azi este pentru tine, iubitul meu Carol, o dată solemnă. [&#8230;] Acum, după examenul tău de maturitate se &icirc;ncheie &icirc;nt&acirc;ia epocă a maturităţii tale, intri &icirc;n viaţa civică. Epoca următoare &icirc;ţi va fi cu at&acirc;t mai mare, cu c&acirc;t nu vei uita cele ce ai &icirc;nvăţat &icirc;n aceşti din urmă ani. Cu vie plăcere am asistat la examenul tău şi cu bucurie m-am &icirc;ncredinţat că ai desfăşurat o muncă s&acirc;rguitoare, pentru a &icirc;nvăţa bine, căut&acirc;nd a atrage laudele profesorilor tăi ceea ce sper că n-au fost prea indulgenţi cu tine&rdquo;. Apoi, le mulţumea profesorilor:&bdquo;Aţi zis că este o m&acirc;ndrie şi o bucurie pentru voi de a fi chemaţi să serviţi ca profesori ai prinţului Carol. Eu vă răspund că aţi &icirc;mplinit datoria voastră cu dragoste şi cu credinţă şi aţi pus astfel o temelie trainică &icirc;nvăţăturei sale. Am toată siguranţa că ea va da mai t&acirc;rziu roadele dorite, pe care eu nu le voi mai vedea, dar ştiu că vor fi spre binele Ţărei&rdquo;.</p>
<p>Profesorul care alcătuise prezentarea generală, nota:&bdquo;Cuvintele M.S. Regele ne sună armonios şi deşteaptă ecouri intense &icirc;n inimile noastre, deja mişcate de vorbele lui Litzica. Marin [Dumitrescu] &icirc;ncepe a suspina şi toţi ceilalţi profesori sunt ad&acirc;nc mişcaţi. Prinţul Ferdinand are ochii &icirc;n lacrimi. C&acirc;nd M.S. Regele sf&acirc;rşeşte cu cuvintele &laquo;roadele dorite, pe care eu nu le voi vedea&raquo;, Marin porneşte &icirc;n hohot de pl&acirc;ns, generalul Petricari şi prinţul Ferdinand aproape pl&acirc;ng,   şi mulţi dintre noi &icirc;şi dau drumul lacrimilor, pornite dintr-o nemaistăp&acirc;nită simţire. Prinţesa [Maria] stă mereu nemişcată pe marginea scaunului, dar are ochii umezi. Prinţul Carol e palid şi emoţiunea &icirc;i creşte mai mult c&acirc;nd M.S. Regele şi prinţul Ferdinand &icirc;l sărută&rdquo;.</p>
<p>Din păcate, documentul din care am citat pe larg se &icirc;ntrerupe;nu s-a păstrat dec&acirc;t parţial. &Icirc;nsă, &icirc;n locul descrierii pitoreşti, aflăm urmarea şi &icirc;ncheierea zilei respective din presa vremii. &bdquo;Viitorul&rdquo;4anunţă că toţi profesorii au fost decoraţi cu &bdquo;Steaua Rom&acirc;niei&rdquo;. Iar &bdquo;Adevărul&rdquo;5scrie şi că  seara a avut loc la Peleş un &bdquo;pr&acirc;nz&rdquo;, la care au participat familia regală &icirc;n frunte cu regele şi toţi profesorii &ndash; &icirc;n total 30 persoane.</p>
<p>Majoritatea ziarelor au prezentat ineditul eveniment de la Castel ca pe un triumf al Naţiunii. A excelat, pe această linie, &bdquo;Viitorul&rdquo;, oficiosul Partidului Liberal, care considera că examenul a fost &bdquo;riguros şi reglementar&rdquo;;prinţul dăduse dovadă de &bdquo;siguranţă uimitoare&rdquo;, de &bdquo;claritate de minte&rdquo;, &bdquo;o memorie prodigioasă&rdquo;, &bdquo;uneşte aristocraţia de naştere cu aristocraţia g&acirc;ndirei&rdquo;;Răspunsurile la matematică au fost remarcabile;nici un mister nu are pentru el ştiinţa cifrelor. Iar la istorie, &icirc;ntrebările profesorilor nu făceau dec&acirc;t să nască valuri de elocinţă precisă din partea t&acirc;nărului prinţ&rdquo;. Ziaristul se arăta at&acirc;t de entuziasmat &icirc;nc&acirc;t, deşi nu fusese la Castel, scria mai mult dec&acirc;t văzuseră martorii oculari:&bdquo;Regele, de mai multe ori, s-a ridicat &icirc;n picioare şi a strigat &laquo;Bravo! Bravo&raquo;&rdquo; Apoi conclude:&bdquo;Viitorul ţării e mare c&acirc;nd &icirc;n depărtări se vede, pe Tron, un rege care, ca copil, a dat pilda virtuţii, a muncii, a talentului, a iubirei de tot ceea ce e rom&acirc;nesc&rdquo;6. &bdquo;Universul&rdquo; a fost sobru:a redat, fără comentarii, procesul verbal &icirc;ncheiat de Comisie şi discursurile ţinute. La fel &bdquo;Neamul Rom&acirc;nesc&rdquo;8.</p>
<p><strong>Regele Carol I, nemulţumit de bacalaureatul prinţului Carol II<br />
</strong><br />
Regele Carol I era lucid. Şi-a dat seama că bacalaureatul de Castel, cu profesori ad&acirc;nc plecaţi &icirc;n faţa candidatului, nu reprezintă garanţia că prinţul Carol are cunoştinţe temeinice. Şi nici nu-l vede doritor de a urma cursurile vreunei universităţi. Era convins, &icirc;nsă, că el va fi odată regele rom&acirc;nilor. Atunci nu se va putea impune prin calităţile sale intelectuale;nici prin sobrietatea şi punctualitatea celui dint&acirc;i rege. Singura calitate ce putea fi atinsă, &icirc;n cazul prinţului, era aceea a popularităţii.</p>
<p>Ca urmare, bătr&acirc;nul rege a &icirc;ncercat să-l impună simpatiei societăţii rom&acirc;neşti, raliindu-i numele la cel mai popular curent al momentului &ndash; naţionalismul. De aceea, pe 1 iulie 1912 &icirc;l va trimite la Vălenii de Munte, acolo unde Nicolae Iorga ţine din 1908, cursuri de vară timp de o lună, mai ales pentru rom&acirc;nii din teritoriile ocupate. Scopurile anunţate erau crearea unei culturi universitare rom&acirc;neşti, crearea solidarităţii de neam. Iorga vedea, prin aceste deziderate, şi atingerea ţelului unităţii naţionale. Prinţul trebuie perceput ca adept al acestora, astfel solidaritatea naţională să se realizeze şi ca solidaritate &icirc;n jurul Monarhiei. De partea cealaltă, istoricul dorea ca prinţul să vină la Vălenii de Munte, pentru ca Dinastia să fie legată de ideea luptei pentru Rom&acirc;nia Mare.</p>
<p>Prinţul Carol a fost &icirc;nt&acirc;mpinat la Vălenii de Munte de cei 6.000 participanţi la cursurile de vară, &icirc;ntr-o ceremonie fastuoasă:corurile reunite ale cursanţilor veniţi din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Macedonia, Rom&acirc;nia, au intonat:&bdquo;Deşteaptă-te rom&acirc;ne!&rdquo; şi &bdquo;Pe-al nostru steag&rdquo;;arcuri de triumf &icirc;mpodobeau orăşelul;steaguri tricolore f&acirc;lf&acirc;iau peste tot;o gardă de onoare, formată din 50 tineri ţărani călări &icirc;n costume populare l-a &icirc;nsoţit pe prinţ. Acesta, impresionat, a străbătut pe jos &icirc;ntregul oraş;pentru prima dată a avut parte de o asemenea ceremonie, doar pentru el. La sala de cursuri, inaugurată cu acel prilej, ridicată prin subscripţie naţională, Nicolae Iorga a deschis ediţia din acel an, adres&acirc;ndu-se special prinţului. Spre deosebire de profesorii din Comisia de la Castel, a vorbit despre patriotism, despre ţelurile majore ale rom&acirc;nilor.</p>
<p>Menirea cursurilor de vară &ndash; spunea &ndash; este de &bdquo;a pune toate constatările nouă, toate curentele zilei, toate descoperirile cercetării, toate inovaţiile ştiinţei &icirc;n funcţia de suflet naţional şi pentru desăv&acirc;rşirea şi &icirc;ntărirea acestui suflet naţional [&#8230;]. Cu ochii spre viitor, ne răzimăm &icirc;n acest &icirc;nvăţăm&acirc;nt totdeauna pe trecut, pe trecutul nostru. O tradiţie bogată şi originală de cultură ce poate forma şi astăzi baza unei civilizaţii rom&acirc;neşti c&acirc;t de ambiţioase. [&#8230;] Ceasuri mari vor veni, &icirc;n care toţi trebuie să fim alături, gata a plăti soartei binele veşnic al unui neam cu jertfa vieţii noastre trecătoare. Solidaritatea de atunci trebuie pregătită din vreme &icirc;n munca şi iubirea laolaltă pentru acea cultură care hrăneşte acel ideal. Şi, c&acirc;nd astăzi, tinere prinţ, care vei fi şi domnul copiilor noştri, pe care ţi-i creştem viteji şi credincioşi, gata să te ajute p&acirc;nă la moarte, pe drumurile de dreptate pe care Dumnezeu ţi le va arăta, [&#8230;] c&acirc;nd astăzi sunteţi &icirc;mpreună la bucuria şi speranţa noastră, ce dovadă mai sigură poate fi că &icirc;n zilele cele grele va fi iarăşi un singur neam, recunosc&acirc;ndu-se &icirc;ntreg &icirc;n regele lui şi un rege primind &icirc;n sufletul lui aspiraţiile unui neam &icirc;ntreg?&rdquo; Evident, era altceva dec&acirc;t discursurile preaplecaţilor profesori de la Castel!</p>
<p>&Icirc;n zilele următoare, Iorga va susţine, &icirc;n primul r&acirc;nd pentru Carol, trei lecţii sub titlul Despre &icirc;nsemnătatea rom&acirc;nilor &icirc;n Istoria universală, &icirc;n &icirc;ncheierea cărora spunea:&bdquo;Nimic nu poate fi mai tare pe lume dec&acirc;t un neam &icirc;n care, de sus p&acirc;nă jos, este un singur suflet:de &icirc;ncredere, de speranţă, de luptă&rdquo;9. Prinţul a fost profund impresionat şi, ajuns rege, la o nouă ediţie a cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, &icirc;n 1934, va spune cursanţilor:&bdquo;Aici, la Văleni, mi-am dat cu adevărat bacalaureatul!&rdquo;</p>
<p><strong>Sursa: historia.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cum-si-a-luat-bac-ul-carol-al-ii-lea-la-palatul-peles-foto-133827.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Carol al II-lea, regele care își petrecea Crăciunul cu soldații</title>
		<link>https://timpul.md/articol/carol-al-ii-lea-regele-care-isi-petrecea-craciunul-cu-soldatii-85273.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/carol-al-ii-lea-regele-care-isi-petrecea-craciunul-cu-soldatii-85273.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Dec 2015 13:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[Crăciun]]></category>
		<category><![CDATA[rege]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/carol-al-ii-lea-regele-care-isi-petrecea-craciunul-cu-soldatii-85273.html/</guid>

					<description><![CDATA[Dacă Regele Carol I organiza serbarea de Crăciun la Palatul Regal, iar Regele Ferdinand I la Palatul Cotroceni, Regele Carol al II-lea și-a petrecut multe dintre sărbători alături de soldați, care efectiv &#238;l adulau.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu al Rom&acirc;niei descriu cu lux de amănunte modul &icirc;n care Regele Carol al II-lea &icirc;și petrecea Crăciunul, &icirc;n cartea lor, &rdquo;Crăciunul regal&rdquo;, publicată de Editura Curtea Veche. Volumul preia și o serie de informații scrise de unul dintre cei mai longevivi funcționari ai Casei Regale, Eugeniu Arthur Buhman.</p>
<p>&rdquo;Carol al II-lea a participat &icirc;n 23 decembrie 1930, cu o zi &icirc;nainte de Ajun, la o sărbătoare a pomului de Crăciun la Cercul Militar, alături de fiul său, Mihai. Principele Moștenitor Mihai purta, de la proclamarea tatălui său ca rege, titlul de &laquo;Mare Voevod de Alba Iulia&raquo;, o titulatură pe care Regele Mihai nu a agreat-o niciodată, consider&acirc;nd-o o neinspirată invenție a tatălui său. Pentru prima oară de la moartea Regelui Carol I, după șaisprezece ani, Ajunul a fost sărbătorit de Casa Majestății Sale la Palatul Regal din Calea Victoriei. Sărbătoarea din 24 decembrie 1930, la care au fost invitați angajații Casei, re&icirc;nnoda tradiția serbărilor de la Palat, &icirc;n Sala Tronului, &icirc;ntreruptă de anii domniei lui Ferdinand I, c&acirc;nd ceremoniile aveau loc la Cotroceni. Regele Carol al II-lea nu a fost &icirc;nsoțit la ceremonie dec&acirc;t de Regina Elisabeta a elenilor, sora sa. Cadourile au fost modeste, iar angajații, numeroși. &Icirc;n acea seară, Regele a plecat la Sinaia pentru a petrece, la Castelul Foișor, cele trei zile de Crăciun, 25&ndash;27 decembrie 1939.</p>
<p>Carol al II-lea avea aceeași grijă ca a predecesorilor săi față de personalul Palatului, iar oamenii apropiați lui &icirc;l răsplăteau cu fidelitatea lor. Fin intelectual, spirit modern și erudit, Regele știa să aducă &icirc;n viața Curții Regale modernitatea și viziunea lumii noi. Avea un ascuțit spirit de observație, un puternic spirit critic și o vastă cultură. Toate acestea se regăseau &icirc;n substanța ceremonialului și a evenimentelor Curții, inclusiv cele legate de tradiția strămoșească și de credință.</p>
<p>Carol al II-lea primea colindători la Palat, iar uneori pleca &icirc;n țară (chiar &icirc;n &icirc;ndepărtate colțuri din Ardeal sau din Moldova) pentru a fi de Crăciun cu soldații lui. Călătorind cu trenul regal, Regele avea vizite de Crăciun &icirc;n mai multe orașe deodată, inspect&acirc;nd regimente și fiind oaspetele garnizoanelor&rdquo;, scriu cei doi autori.<br />
<strong><br />
Serbare strălucitoare la Palatul Regal</strong></p>
<p>Nu &icirc;ntotdeauna Crăciunul era petrecut &icirc;n trenul regal. Regele Carol al II-lea a organizat, &icirc;n 1936, o serbare strălucită la Palatul Regal. Aceasta a fost descrisă de Eugeniu Buhman. &rdquo;Serbarea Pomului de Crăciun a avut loc &icirc;n ziua de 23 decembrie, &icirc;n Sala Tronului de la Palatul Regal din Calea Victoriei, &icirc;ncep&acirc;nd cu orele 20.00. Din partea familiei regale au fost prezenți doar regele Carol al II-lea și marele voevod Mihai. După ce invitații s-au adunat &icirc;n Salonul Verde, la ora 19.55 au trecut cu toții &icirc;n Sala Tronului, unde era așezat Pomul de Crăciun. La orele 20.00, regele și fiul său au intrat &icirc;n Sala Tronului, d&acirc;nd m&acirc;na mai &icirc;nt&acirc;i cu membrii Casei Civile și apoi cu cei ai Casei Militare, cu ofițerii Batalionului de Gardă și cu colegii și prietenii voevodului Mihai. După aceasta, regele a oferit daruri fiecăruia dintre cei prezenți, iar apoi mareșalul Curții Regale a oferit suveranului și marelui voievod darurile din partea Curții.</p>
<p>La ora 20.30, familia regală, urmată de Curte și de invitați, s-au cobor&acirc;t &icirc;n sufrageria mare, unde s-a servit dineul potrivit tradiției, &icirc;n timpul mesei c&acirc;nt&acirc;nd muzica Batalionului de Gardă. La orele 22.30, dineul a luat sf&acirc;rșit, după care regele a trecut &icirc;n Sala de fumat, unde s-a &icirc;ntreținut cu cei prezenți, serbarea &icirc;ncheindu-se la ora 23.30. &Icirc;n acest an, din ordinul regelui, Pomul de Crăciun a rămas pe loc, p&acirc;nă la serbarea zilei de 1 ianuarie 1937&rdquo;, scria Eugeniu Buhman.</p>
<p>sursa: romanialibera.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/carol-al-ii-lea-regele-care-isi-petrecea-craciunul-cu-soldatii-85273.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Argeș: Principesa Margareta și principele Radu au participat la slujba de comemorare a regelui Carol I</title>
		<link>https://timpul.md/articol/arges-principesa-margareta-si-principele-radu-au-participat-la-slujba-de-comemorare-a-regelui-carol-i-64481.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/arges-principesa-margareta-si-principele-radu-au-participat-la-slujba-de-comemorare-a-regelui-carol-i-64481.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 07 Oct 2014 12:31:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[margareta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/arges-principesa-margareta-si-principele-radu-au-participat-la-slujba-de-comemorare-a-regelui-carol-i-64481.html/</guid>

					<description><![CDATA[Principesa Margareta și principele Radu au participat, marți, la un ceremonial religios organizat la Curtea de Argeș, pentru a marca trecerea a o sută de ani de la moartea regelui Carol I.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Slujba, oficiată de un sobor de preoți &icirc;n frunte cu arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic, s-a desfășurat &icirc;n catedrala &icirc;n care sunt &icirc;nmorm&acirc;ntați primii regi ai Rom&acirc;niei.</p>
<p>După &icirc;ncheierea ceremonialului religios, principesa Margareta și principele Radu au păstrat un moment de reculegere l&acirc;ngă morm&acirc;ntul regelui Carol I, dar și la cele &icirc;n care se află osemintele reginei Elisabeta, regelui Ferdinand și reginei Maria. Cei doi au făcut și o scurtă oprire la capela &icirc;n care a fost depus sicriul cu rămășițele regelui Carol al II-lea. </p>
<p>Slujba de marți face parte dintr-o serie de evenimente dedicate centenarului morții regelui Carol I, care se desfășoară timp de trei zile la București, Sinaia, Curtea de Argeș și Alexandria. </p>
<p>Aula Academiei Rom&acirc;ne a găzduit, luni, o sesiune științifică dedicată regelui Carol I, urmată de vernisajul expoziției &quot;Regele Carol I. 175 de ani de la naștere &mdash; 100 de ani de la moarte&quot;. &Icirc;n aceeași zi, principesa Margareta a conferit la Castelul Peleș, &icirc;n numele regelui Mihai I, Decorația Regală Nihil Sine Deo Universității din București, Universității de Arhitectură și Urbanism &quot;Ion Mincu&quot;, Universității Naționale de Arte, precum și Universității Naționale de Muzică.</p>
<p>Manifestările vor continua miercuri, c&acirc;nd &icirc;n Catedrala Episcopală &quot;Sf&acirc;ntul Alexandru&quot; va fi oficiată o slujbă de pomenire a regelui Carol I. Cu această ocazie va fi lansată o plachetă memorială dedicată regelui Carol, realizată de Secția de Numismatică Alexandria.</p>
<p>Potrivit site-ului familiaregala.ro, regele Carol I (1839 &mdash; 1914), &icirc;ntemeietorul Dinastiei Rom&acirc;ne, a fost ales de elita politică rom&acirc;nească, dintre principii Europei, și adus pe tronul țării, pentru a consolida unirea celor două Principate, Moldova și Țara Rom&acirc;nească, pentru a conferi prestigiu noului stat, pentru a calma luptele interminabile pentru putere &icirc;ntre facțiunile interne și pentru a reprezenta un factor de stabilitate, &icirc;ntr-un moment crucial al dezvoltării Rom&acirc;niei.</p>
<p>El a condus țara spre modernizare și independență, afl&acirc;ndu-se personal &icirc;n fruntea trupelor rom&acirc;no-ruse, &icirc;n timpul Războiului Ruso-Rom&acirc;no-Turc din 1877/1878 (Războiul de Independență), &icirc;ncheiat prin Tratatul de la Berlin, din 1878.</p>
<p>Regele Carol I a decedat &icirc;n ajunul izbucnirii Primului Război Mondial, lăs&acirc;ndu-l moștenitor al tronului pe nepotul său, Ferdinand, asupra căruia va cădea sarcina &icirc;mplinirii Marii Uniri.</p>
<p><strong>Sursa: Agerpres.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/arges-principesa-margareta-si-principele-radu-au-participat-la-slujba-de-comemorare-a-regelui-carol-i-64481.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
