<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Carol II &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/carol-ii/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sat, 06 May 2023 05:43:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Carol II &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Olga, fiica cea mai mare a Țarului rus Nicolae al II ar fi putut fi Regina României. Carol I a încercat să-l „căsătorească” pe prinț cu o rusoaică. Video din Constanța</title>
		<link>https://timpul.md/articol/olga-fiica-cea-mai-mare-a-tarului-rus-nicolae-al-ii-ar-fi-putut-fi-reginsa-romaniei-carol-i-a-incercat-sa-l-casatoreasca-pe-print-cu-o-rusoaica-video-din-constantas.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/olga-fiica-cea-mai-mare-a-tarului-rus-nicolae-al-ii-ar-fi-putut-fi-reginsa-romaniei-carol-i-a-incercat-sa-l-casatoreasca-pe-print-cu-o-rusoaica-video-din-constantas.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 04 May 2023 09:41:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol I]]></category>
		<category><![CDATA[Carol II]]></category>
		<category><![CDATA[constanța]]></category>
		<category><![CDATA[famila regala romania]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae II]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=445466</guid>

					<description><![CDATA[În primăvara anului 1914, bârfele de la curte au început să șoptească despre o logodnă între Olga, în vârstă de optsprezece ani, și prințul Carol al României. De ce altfel, au speculat ei, cuplul imperial ar plănui să viziteze acolo? Într-adevăr, o unire între Olga și prinț ar fi avantajoasă pentru Rusia. România era prea &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">În primăvara anului 1914, bârfele de la curte au început să șoptească despre o logodnă între Olga, în vârstă de optsprezece ani, și prințul Carol al României. De ce altfel, au speculat ei, cuplul imperial ar plănui să viziteze acolo? Într-adevăr, o unire între <strong>Olga și prinț ar fi avantajoasă pentru Rusia</strong>. România era prea strâns aliniată cu Germania. <strong>Căsătoria cu un Romanov ar putea rupe alianța lor</strong>.</p>



<figure class="wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<iframe loading="lazy" title="Romanov&#039;s in Romania (1914)" width="1220" height="686" src="https://www.youtube.com/embed/6b7wj7uMoFE?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
</div></figure>



<p class="wp-block-paragraph"><em>Personalitatea modestă a Olgăi nu s-a îmbinat bine cu caracterul de Cosanova al Principelui Carol. Carol nu i s-a părut atrăgătoare fața înaltă a Olgăi și manierismul ei scurt și sensibil, deoarece Olga era cunoscută ca fiind mai degrabă independentă și plină de opinii (s-ar putea spune că Olga era înaintea timpului ei). Și pentru a se asigura că principele Carol nu va încerca să facă „avansuri” către Tatiana (17), Maria (15) sau Anastasia (13), toate patru și-au petrecut timpul bronzându-se înainte de a pleca în această călătorie și, drept urmare, nobilii români au fost descurajați de aspectul fiicelor Romanov (întrucât pielea mai închisă la culoare nu era considerată standardul de frumusețe pentru prințese la acea vreme)</em>,</p>



<p class="wp-block-paragraph">Conștientă de discuție, Olga se întoarse către Pierre Gillard.&nbsp;De când aflase adevărul despre boala lui Alexei, profesorul de franceză fusese luat în încrederea împărătesei.&nbsp;Acum, Olga spera să scoată adevărul din el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">— Spune-mi&#8230; domnule, a întrebat ea.&nbsp;„<em>Știi de ce mergem în România</em>?”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Furios, Gillard a răspuns: „<strong>Cred că este o vizită de curtoazie</strong>”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Olga îi dădu răspunsul deoparte.&nbsp;„<em>Oh, acesta este motivul oficial&#8230; dar care este motivul real?&nbsp;Știu&#8230; că tu știi asta</em>.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Gillard dădu din cap.</p>



<p class="wp-block-paragraph">&#8222;În regulă!&#8221;&nbsp;exclamă ea fără ca el să mai spună un cuvânt.&nbsp;„<em><strong>Dar dacă nu îmi doresc, nu se va întâmpla.&nbsp;Tata a promis că nu mă va face&#8230; și nu vreau să părăsesc Rusia</strong></em>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„<strong>Dar ai putea să te întorci ori de câte ori vrei</strong>”, a subliniat Gillard.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„<strong>Sunt rusă</strong>”, a răspuns ea hotărâtă, „<strong>și vreau să rămân rusă”</strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aici trebuie să reamintim că <strong>mama Olgăi</strong> care a decis că „<strong>e rusă și vrea să rămână rusă</strong>”, la naștere se numea Prințesa Alix of Hesse &#8211; Rhine &#8211; fiind una din nepoatele <strong>Reginei Victoria a Marii Britanii</strong>.  </p>



<p class="wp-block-paragraph">Tatăl Olgăi, ultimul țar al rușilor &#8211; Nicolae al II-lea a avut-o ca mamă pe <strong>Prințesa Dagmar a Danemarcii</strong>.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1200" height="744" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-1200x744.jpg" alt="" class="wp-image-445468" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-1200x744.jpg 1200w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-330x205.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280-768x476.jpg 768w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/tumblr_e1b6dbe6f9c95f3233db08ddfa2f08f5_09473bb0_1280.jpg 1280w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" /><figcaption class="wp-element-caption">Prințul moștenitor Carol (în spate, lângă Ferdinand I) și Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei (în dreapta, cu un copil în brațe)<br>Conform mărturiilor martorilor, Olga intenționat s-a poziționat cât mai departe de Prințul Carol.</figcaption></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Săptămâni mai târziu, familia a plecat spre România.&nbsp;Pe drum, Olga stătea pe puntea superioară, cu fața înclinată spre soare, sperând să se ardă.&nbsp;<strong>Ea a vrut să arate cât mai neatractiv pentru tânărul prinț</strong>.&nbsp;Evident, a reușit.&nbsp;Când a ajuns în portul românesc Constanza, era „foarte îmbujorată”, a remarcat un observator.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși a fost o vizită scurtă – mai puțin de douăzeci și patru de ore – ziua a fost plină de activități.&nbsp;A fost o slujbă de dimineață în catedrală, un prânz de stat, o recenzie militară și un ceai oficial – toate oferite cu fast și fanfară.&nbsp;Au zburat steaguri, a bubuit și tunul.&nbsp;</p>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/103b6301c3c15a50e1a6df5834f95330.jpg" alt="" class="wp-image-445470" width="832" height="1040" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/103b6301c3c15a50e1a6df5834f95330.jpg 640w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/103b6301c3c15a50e1a6df5834f95330-264x330.jpg 264w" sizes="auto, (max-width: 832px) 100vw, 832px" /><figcaption class="wp-element-caption">Prințesa Olga a Rusiei, care ar fi putut ajunge&#8230; Regina României</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="1024" height="768" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U.jpg" alt="" class="wp-image-445511" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U.jpg 1024w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U-330x248.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/NIQJRBBO6NHDJD2PD23GLDFL5U-768x576.jpg 768w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption class="wp-element-caption">„Surorile”</figcaption></figure>



<h2 class="wp-block-heading">Mulțimi de români s-au adunat să se uite la Olga.&nbsp;Ar putea această rusoaică să fie viitoarea lor regină?</h2>



<p class="wp-block-paragraph">În acea seară, Regele și Regina României au organizat un banchet în onoarea Romanovilor.&nbsp;În ciuda opulenței sale, a fost o masă incomodă.&nbsp;Neliniștită, Alexandra a făcut „eforturi curajoase pentru a fi cât mai binevoitoare”, și-a amintit un invitat.&nbsp;Nicholas a fumat nervos între feluri de mâncare.&nbsp;<strong><em>Iar Olga și prințul Carol, așezați unul lângă celălalt, au avut puține de spus.&nbsp;Ea a răspuns la întrebările lui plictisitoare cu „rezervă rece”, în timp ce el se agita cu argintăria lui.</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Surorile ei nu i-au fost de ajutor.&nbsp;Chicotindu-se și dându-și coatele unul pe celălalt, ei au continuat să facă cu ochiul viclean către cuplu.</p>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Carol_II_of_Romania_in_1918.jpg" alt="" class="wp-image-445469" width="832" height="1148" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_of_Romania_in_1918.jpg 640w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_of_Romania_in_1918-239x330.jpg 239w" sizes="auto, (max-width: 832px) 100vw, 832px" /><figcaption class="wp-element-caption">Principele Carol a fost un afemeiat notoriu.</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/carro.jpg" alt="" class="wp-image-445523" width="831" height="1360" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/carro.jpg 374w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/carro-202x330.jpg 202w" sizes="auto, (max-width: 831px) 100vw, 831px" /><figcaption class="wp-element-caption">Principele Carol cu mama sa &#8211; Regina Maria, în dreapta principile Nicolae.</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-full is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/CarolofRomania.jpg" alt="" class="wp-image-445512" width="821" height="1282" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/CarolofRomania.jpg 491w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/CarolofRomania-211x330.jpg 211w" sizes="auto, (max-width: 821px) 100vw, 821px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Doar frățiorul Alexei și al Prințului Carol, Nicholas, s-a bucurat de seară.&nbsp;La fel de însuflețit ca țareviciul, Nicholas l-a învățat pe Alexei cum să scuipe sâmburi de struguri în bolul pentru punch atunci când toată lumea era întorsă cu spatele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Câteva ore mai târziu, Romanovii uşuraţi au plecat, planurile lor pentru o nuntă regală abandonate.&nbsp;„Olga Nicholaievna”, a scris Pierre Gillard, „a câștigat”.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Conform altor mărturii, prințesa Olga ar fi aflat despre caracterul „desfrânat” al Prințului Carol și anume din acest motiv a fost categoric împotrivă să-l accepte pe român. Din păcate pentru Olga, la 4 ani după vizita în Constanța, toată familia regală rusească a fost asasinată de bolșevici.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">La 5 ani după tentativa de „cuplare” cu rușii, la 31 iulie 1919, Carol al II-lea renunță la tron pentru Zizi Lambrino.</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="550" height="725" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Carol_II_and_Zizi_Lambrino.jpg" alt="" class="wp-image-445479" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_and_Zizi_Lambrino.jpg 550w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Carol_II_and_Zizi_Lambrino-250x330.jpg 250w" sizes="auto, (max-width: 550px) 100vw, 550px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Principele Moștenitor Carol mai provocase greutăți părinților săi, Regele Ferdinand I și Regina Maria, cu un an înainte, în 1918, când deghizat, a trecut frontiera româno-sovietică și a mers la Odesa pentru a se căsători cu Ioana Zizi Lambrino. Această căsătorie era o încălcare a Constituției și a Statulului Familiei Regale a României, pentru că fusese încheiată fără autorizarea șefului Casei Regale. De asemenea, și faptul că Ioana Zizi Lambrino era o româncă reprezenta o problemă, deoarece liderii politici doreau ca Principele Moștenitor al României să încheie o căsătorie cu o reprezentantă a unei alte ilustre familii domnitoare.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Drept urmare, căsătoria încheiată la Odesa în 1918 a fost anulată de o instanță românească. Lucrurile, însă, s-au complicat, deoarece Carol nu dorea să renunțe la legătura cu Zizi Lambrino, iar din această relație s-a născut un băiat, pe nume Mircea, socotit drept ilegitim, în ciuda faptului că a fost recunoscut de Principele Carol.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context, Carol a renunțat a doua oară la titlul și prerogativele de Principe Moștenitor. Și de această data, părinții săi l-au convins să revină asupra deciziei sale. Principele Carol a fost trimis într-un turneu mondial pentru a reprezenta Coroana Română, iar în 1921 s-a căsătorit cu Principesa Elena a Greciei și Danemarcei, iar din această căsătorie a rezultat cel care avea să devină regele Mihai I.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Însă căsătoria nu a durat foarte mult, deoarece Carol al II-lea a renunțat, din nou, la titlul de Principe Moștenitor, în 1925, și a plecat în Franța, cu amanta sa, Elena Lupescu.</strong></p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="650" height="1069" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/index.png" alt="" class="wp-image-445478" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/index.png 650w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/index-201x330.png 201w" sizes="auto, (max-width: 650px) 100vw, 650px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai I.</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Vizita_Regelui_Carol_II_la_Balti.jpg" alt="" class="wp-image-445515" width="836" height="564" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Vizita_Regelui_Carol_II_la_Balti.jpg 483w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Vizita_Regelui_Carol_II_la_Balti-330x223.jpg 330w" sizes="auto, (max-width: 836px) 100vw, 836px" /><figcaption class="wp-element-caption"><strong>Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)</strong></figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-large is-resized"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu.jpg" alt="" class="wp-image-445514" width="838" height="570" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu.jpg 485w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu-330x225.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Regele_Carol_II_si_Visarion_Puiu-220x150.jpg 220w" sizes="auto, (max-width: 838px) 100vw, 838px" /><figcaption class="wp-element-caption"><strong>Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)</strong></figcaption></figure>



<figure class="wp-block-gallery has-nested-images columns-default is-cropped wp-block-gallery-2 is-layout-flex wp-block-gallery-is-layout-flex">
<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="1200" height="815" data-id="445513" src="https://timpul.md/assets/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu.jpg" alt="" class="wp-image-445513" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu.jpg 1200w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu-330x224.jpg 330w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu-768x522.jpg 768w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2022/08/Metropolitan_Visarion_Puiu-220x150.jpg 220w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" /><figcaption class="wp-element-caption"><strong>Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)</strong></figcaption></figure>
</figure>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Regele Carol al II-le a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au fost aduse în țară după 1989 în ciuda faptului că și-a câștigat renumele de gropar al României interbelice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/olga-fiica-cea-mai-mare-a-tarului-rus-nicolae-al-ii-ar-fi-putut-fi-reginsa-romaniei-carol-i-a-incercat-sa-l-casatoreasca-pe-print-cu-o-rusoaica-video-din-constantas.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ISTORIA DESPRE 15 OCTOMBRIE: S-a născut Carol al II-lea rege al României</title>
		<link>https://timpul.md/articol/istoria-despre-15-octombrie-s-a-nascut-carol-al-ii-lea-rege-al-romaniei-80924.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/istoria-despre-15-octombrie-s-a-nascut-carol-al-ii-lea-rege-al-romaniei-80924.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Oct 2015 04:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol II]]></category>
		<category><![CDATA[rege]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/istoria-despre-15-octombrie-s-a-nascut-carol-al-ii-lea-rege-al-romaniei-80924.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n 1844 s&#8211;a născut filosoful, poetul şi filologul Friedrich Nietzsche (&#8222;Aşa grăit&#8211;a Zarathustra&#8221; - 1885, &#8222;Dincolo de bine şi de rău&#8221; - 1886) (m. 25 august 1900)]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>1451 &#8211; Este ucis, la Răuseni, domnul Moldovei, Bogdan al II-lea (1449-1451), tatăl lui Ştefan cel Mare.</p>
<p>1814 &#8211; S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Mihail Lermontov (&quot;Demonul&quot;, &quot;Un om ciudat&quot;, &quot;Un erou al timpului nostru&quot;) (m. 27 iulie 1841)</p>
<p>1817 &#8211; A &icirc;ncetat din viaţă Tadeusz Kościuszko, erou al luptei pentru independenţa naţională a Poloniei (n. 4 februarie 1746)</p>
<p>1893 &#8211; S-a născut (la Sinaia) Carol al II-lea (primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria), rege al Rom&acirc;niei (1930-1940); Carol al II-lea a părăsit Rom&acirc;nia &icirc;n septembrie 1940, a locuit un timp &icirc;n Brazilia şi după 1947 s-a stabilit &icirc;n Portugalia (m. 4 aprilie 1953, la Lisabona).</p>
<p>1917 &#8211; Este &icirc;mpuşcată Mata Hari (Margaretha Geertruida &quot;Grietje&quot; Zelle), acuzată de spionaj &icirc;n favoarea Germaniei (n. 7 august 1876)</p>
<p>1917 &#8211; S-a născut Arthur M. Schlesinger Jr., istoric şi scriitor american, fost consilier special al lui Kennedy; este deţinătorul premiului Pulitzer &icirc;n anul 1965 şi autor al lucrărilor &quot;The Age of Roosevelt&quot; &#8211; 1957,1958, 1960, &quot;Kennedy or Nixon&quot; &#8211; 1960 şi &quot;The Imperial Presidency&quot; &#8211; 1973 (m. 28 februarie 2007)</p>
<p>1920 &#8211; S-a născut cineastul Henri Verneuil, cunoscut pentru filmele &quot;Des gens sans importance&quot; &#8211; 1955, &quot;Une manche et la belle&quot; &#8211; 1957, &quot;Carnaval&quot; &#8211; 1953, &quot;Maxime&quot; &#8211; 1958 (m. 11 ianuarie 2002)</p>
<p>1922 &#8211; &Icirc;ncoronarea la Alba Iulia a lui Ferdinand (1914-1927) ca rege al tuturor rom&acirc;nilor.</p>
<p>1923 &#8211; S-a născut actorul Alexandru Sticlaru (&quot;La Moara cu noroc&quot;, &quot;Baltagul&quot;) (m. 2006)</p>
<p>1989 &#8211; A &icirc;ncetat din viaţă Paul Georgescu, critic literar şi prozator, fostul redactor-şef al vechii Gazete literare; este autorul lucrărilor: &quot;Pontice&quot; &#8211; 1987 , &quot;Solstiţiu tulburat&quot; &#8211; 1982 (n. 7 noiembrie 1923)</p>
<p>1992 &#8211; Curtea Constituţională a Rom&acirc;niei a confirmat şi validat, &icirc;n prezenţa lui Ion Iliescu, rezultatele alegerilor prezidenţiale care au avut loc pe 11 octombrie 1992.</p>
<p>1993 &#8211; La Stockholm, Nelson Mandela şi Frederik de Klerk au fost distinşi cu Premiul Nobel pentru pace, pentru contribuţia lor la eradicarea apartheidului.</p>
<p>1998 &#8211; A &icirc;ncetat din viaţă actriţa Leopoldina Bălănuţă, prestigioasă interpretă de teatru (Teatrul Mic) şi film (&quot;Nunta de piatră&quot; &#8211; 1972, &quot;Balanţa&quot; &#8211; 1992 şi &quot;Ion: Blestemul păm&acirc;ntului, blestemul iubirii&quot; &#8211; 1979) (n. 10 decembrie 1934)</p>
<p>1999 &#8211; A &icirc;ncetat din viaţă Yosef Burg, unul dintre liderii istorici ai Israelului. S-a numărat printre semnatarii declaraţiei de independenţă a statului. (n. 31 ianuarie 1909, la Dresda)</p>
<p>2001 &#8211; A &icirc;ncetat din viaţă, la 77 de ani, actorul şi regizorul Jean Danet, fondatorul teatrului itinerant &quot;Treteaux de France&quot; (n. 14 ianuarie 1924)</p>
<p>2002 &#8211; A &icirc;ncetat din viaţă Ileana Berlogea, istoric literar şi teatrolog, profesor de istoria teatrului universal la Universitatea de Artă Cinematografică şi Teatrală din Bucureşti, autoare a unor monografii de scriitori, actori şi regizori, membră a UNITER şi a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia (&quot;Istoria teatrului universal. Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea&quot;) (n. 16 august 1931)</p>
<p>sursa: mediafax.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/istoria-despre-15-octombrie-s-a-nascut-carol-al-ii-lea-rege-al-romaniei-80924.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Chișinău: Cum a fost sărbătorită Bobotează în 1940, pe vremea regelui Carol al II-lea</title>
		<link>https://timpul.md/articol/chisinau-cum-a-fost-sarbatorita-boboteaza-in-1940-pe-vremea-regelui-carol-al-ii-lea-30087.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/chisinau-cum-a-fost-sarbatorita-boboteaza-in-1940-pe-vremea-regelui-carol-al-ii-lea-30087.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Jan 2012 06:39:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Boboteaza]]></category>
		<category><![CDATA[Carol II]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[religie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/chisinau-cum-a-fost-sarbatorita-boboteaza-in-1940-pe-vremea-regelui-carol-al-ii-lea-30087.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n urmă cu 72 de ani, la Chişinău avea loc ceremonia religioasă de Bobotează de pe vremea regelui Carol al-II-lea.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n clipul ce prezintă ziua de 6 ianuarie 1940, de Bobotează, o suită de preoţi au făcut o slujbă organizată &icirc;n care erau respectate tradiţiile de astăzi, iar la final, regele a aruncat crucea &icirc;n apă.</p>
<p>Ulterior, a urmat o defilare de oaste, &icirc;n care soldaţii au mărşăluit ca la carte pe străzile din Chişinău.</p>
<p>&Icirc;n 1939 &icirc;n Bucureşti, tot &icirc;n vremea regelui Carol al II-lea ceremonia de Bobotează a fost ţinută de patriarhul Miron Cristea, care ocupa şi postul de prim-ministru al Rom&acirc;niei.</p>
<p>După ceremoniile de la Patriarhie şi Palatul Regal cu ocazia Anului Nou, monarhul participa la slujba săv&acirc;rşită de patriarh cu prilejul praznicului Bobotezei. Ca şi la Naşterea Domnului, presa centrală a acordat spaţii largi desfăşurării ceremoniei de Bobotează. Ziarele arătau &#8216;deosebitul fast&#8217; al pregătirii Căii Victoriei de la Biserica Zlătari şi p&acirc;nă la podul din Piaţa Senatului (astăzi Piaţa Naţiunile Unite), scrie basilica.ro.</p>
<p>După slujbă, s-a format un cortegiu, &icirc;n frunte cu regele şi principele moştenitor, av&acirc;nd ca antemergători doi diaconi care aveau cădelniţe, dicherul şi tricherul, urmaţi de reprezentanţii Casei Regale civile şi militare, membrii guvernului şi &icirc;nalţii demnitari ai statului. Cortegiul era &icirc;ncheiat de preoţi, diaconii care purtau ripide, icoane şi arhiereul cu Sf&acirc;nta Cruce. &Icirc;n această ordine s-a parcurs traseul p&acirc;nă &icirc;n Piaţa Senatului, unde, de pe cheiul D&acirc;mboviţei, s-a consumat ritualul aruncării sfintei cruci de către monarh &icirc;n r&acirc;ul ce traversează capitala. Au fost patru voluntari care s-au aruncat &icirc;n apa rece a D&acirc;mboviţei pentru recuperarea Sfintei Cruci.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/chisinau-cum-a-fost-sarbatorita-boboteaza-in-1940-pe-vremea-regelui-carol-al-ii-lea-30087.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
