<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>cedare &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/cedare/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 17 Aug 2023 08:42:37 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>cedare &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Un oficial NATO îşi cere scuze după ce a sugerat că Ucraina ar putea ceda teritorii în schimbul aderării la NATO</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-oficial-nato-isi-cere-scuze-dupa-ce-a-sugerat-ca-ucraina-ar-putea-ceda-teritorii-in-schimbul-aderarii-la-nato.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-oficial-nato-isi-cere-scuze-dupa-ce-a-sugerat-ca-ucraina-ar-putea-ceda-teritorii-in-schimbul-aderarii-la-nato.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Aug 2023 08:42:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[aderare]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[oficial]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=497898</guid>

					<description><![CDATA[Un oficial de rang înalt al NATO şi-a cerut scuze şi şi-a clarificat comentariile, la o zi după ce a declarat public că Ucraina ar putea ceda teritorii Rusiei în schimbul aderării la NATO şi al încetării războiului, relatează News.ro. Stian Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Un oficial de rang înalt al NATO şi-a cerut scuze şi şi-a clarificat comentariile, la o zi după ce <a href="https://timpul.md/articol/ucraina-nu-va-ceda-teritorii-rusiei-pentru-a-obtine-calitatea-de-stat-membru-al-nato-avertizeaza-purtatorul-de-cuvant-al-mae-de-la-kiev.html">a declarat public că Ucraina ar putea ceda teritorii Rusiei în schimbul aderării la NATO şi al încetării războiului</a>, relatează <a href="https://www.news.ro/externe/un-oficial-nato-isi-cere-scuze-dupa-ce-a-sugerat-ca-ucraina-ar-putea-ceda-teritorii-in-schimbul-aderarii-la-nato-1922401517402023081121286841">News.ro</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Stian Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru un ziar norvegian că nu ar fi trebuit să vorbească atât de superficial cum a făcut-o, după ce comentariile sale iniţiale au provocat o reacţie furioasă din partea Kievului. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Marţi, la un eveniment organizat în Norvegia, Jenssen declarase că, deşi orice acord de pace la care s-ar ajunge ar trebui să fie acceptabil pentru Ucraina, membrii alianţei discută despre modul în care ar putea fi încheiat războiul care durează deja de 18 luni. ”Cred că o soluţie ar putea fi ca Ucraina să renunţe la teritorii şi să primească în schimb statutul de membru al NATO”, a declarat Jenssen în faţa audienţei, menţionând că discuţiile despre statutul postbelic al Ucrainei continuă în cercurile diplomatice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O zi mai târziu, el a acordat un interviu aceluiaşi ziar, <em>VG,</em> care relatase comentariile sale iniţiale. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Declaraţia mea despre acest lucru făcea parte dintr-o discuţie mai amplă despre posibile scenarii viitoare în Ucraina şi nu ar fi trebuit să o spun în acest fel. A fost o greşeală”, a declarat Jenssen.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă oficialul nu a revenit asupra ideii în sine că un acord care s-ar face pe baza ”teritorii în schimbul aderării la NATO” ar putea fi totuşi o variantă. Dacă ar exista negocieri de pace serioase, atunci situaţia militară din acel moment, inclusiv cine ce teritoriu controlează, ”va avea în mod necesar o influenţă decisivă”, a spus şeful de cabinet al secretarului general al NATO. ”Tocmai din acest motiv, este de o importanţă crucială să îi sprijinim pe ucraineni cu ceea ce au nevoie”, a continuat Jenssen, încercând să sublinieze că membrii NATO rămân decişi să sprijine Ucraina.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Kievul a cerut în mod constant restabilirea frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional înainte de 2014 şi este angajat într-o contraofensivă în încercarea de a recuceri mari părţi din teritoriul său confiscat de Rusia. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În comentariile sale iniţiale, Jenssen a avut grijă să sublinieze că nu face decât să expună o idee şi că ”trebuie ca Ucraina să decidă când şi în ce condiţii doreşte să negocieze”, reflectând poziţia NATO potrivit căreia niciun acord de pace cu Ucraina nu ar trebui să fie convenit fără Ucraina. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Kiev, nemulţumit de faptul că Jenssen, o figură importantă şi un aliat apropiat al lui Stoltenberg, chiar discuta în public o propunere. Kievul a declarat că orice acord de tip ”teritoriu contra NATO” ar recompensa agresiunea rusă. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Cedare de teritorii pentru o umbrelă NATO? Este ridicol. Asta înseamnă să alegi în mod deliberat înfrângerea democraţiei, să încurajezi un criminal global, să păstrezi regimul rus, să distrugi dreptul internaţional şi să transmiţi războiul altor generaţii”, a comentat Mihailo Podoliak, consilier senior al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Podoliak a mai spus că, dacă Rusia nu va suferi pierderi grele în război, va continua să reprezinte o problemă pe termen lung pentru Occident. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Dacă Putin nu suferă o înfrângere zdrobitoare, dacă regimul politic din Rusia nu se schimbă şi dacă criminalii de război nu sunt pedepsiţi, războiul se va întoarce cu siguranţă dat fiind apetitul Rusiei pentru mai mult”, a avertizat Podoliak.</p>



<p class="wp-block-paragraph">NATO a făcut, la rândul său, precizări menite să potolească disputa generată de comentariile lui Jenssen. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar şi ne angajăm să obţinem o pace dreaptă şi durabilă. Poziţia alianţei este clară şi nu s-a schimbat”, a declarat un purtător de cuvânt al alianţei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Poziţia Ucrainei este pusă însă la încercare de progresele lente al contraofensivei sale, care a început în iunie. Deşi Kievul a primit donaţii de tancuri occidentale şi de rachete, inclusiv artilerie cu rază lungă de acţiune, forţele sale au obţinut până acum doar câştiguri teritoriale limitate împotriva poziţiilor puternic apărate ale Rusiei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În aceste condiţii, este puţin probabil ca discuţiile privind modul în care ar putea fi obţinută pacea să înceteze, în special având în vedere impasul relativ de pe câmpul de luptă. ”Nu spun că trebuie să fie aşa. Dar aceasta ar putea fi o posibilă soluţie”, a declarat, marţi, Jenssen.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-oficial-nato-isi-cere-scuze-dupa-ce-a-sugerat-ca-ucraina-ar-putea-ceda-teritorii-in-schimbul-aderarii-la-nato.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Drumul spre victorie va fi ”lung şi dificil”, avertizează vicepremierul Ucrainei. Oficialii ucraineni critică comentariile unui înalt funcţionar NATO potrivit cărora Kievul ar putea adera la alianţă dacă ar ceda teritorii Rusiei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/drumul-spre-victorie-va-fi-lung-si-dificil-avertizeaza-vicepremierul-ucrainei-oficialii-ucraineni-critica-comentariile-unui-inalt-functionar-nato-potrivit-carora-kievul-ar-putea-ad.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/drumul-spre-victorie-va-fi-lung-si-dificil-avertizeaza-vicepremierul-ucrainei-oficialii-ucraineni-critica-comentariile-unui-inalt-functionar-nato-potrivit-carora-kievul-ar-putea-ad.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Aug 2023 12:32:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[teritorii]]></category>
		<category><![CDATA[victorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=497808</guid>

					<description><![CDATA[Drumul spre victorie pentru Ucraina va fi ”lung şi dificil”, a declarat Irina Vereşciuk, vicepremierul ucrainean, făcând aluzie la prelungirea războiului, în condiţiile în care sunt tot mai multe semnale că actuala contraofensivă a Kievului nu va avea rezultatele scontate. În acelaşi timp, oficialii de la Kiev au respins şi au criticat comentariile unui oficial &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Drumul spre victorie pentru Ucraina va fi ”lung şi dificil”, a declarat Irina Vereşciuk, vicepremierul ucrainean, făcând aluzie la prelungirea războiului, în condiţiile în care sunt tot mai multe semnale că actuala contraofensivă a Kievului nu va avea rezultatele scontate. În acelaşi timp, <a href="https://timpul.md/articol/ucraina-nu-va-ceda-teritorii-rusiei-pentru-a-obtine-calitatea-de-stat-membru-al-nato-avertizeaza-purtatorul-de-cuvant-al-mae-de-la-kiev.html">oficialii de la Kiev au respins şi au criticat comentariile unui oficial cu rang înalt din NATO care sugerase că Ucraina</a> ar putea adera la alianţă, dacă ar ceda Rusiei unele teritorii problematice, relatează <a href="https://www.news.ro/externe/drumul-spre-victorie-lung-dificil-avertizeaza-vicepremierul-ucrainei-oficialii-ucraineni-critica-comentariile-unui-inalt-functionar-nato-potrivit-carora-kievul-ar-putea-adera-alianta-ar-ceda-1922401916012023081121285876">News.ro.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">””Două-trei săptămâni”, ”până la sfârşitul anului”, ”primăvara viitoare” &#8211; toate acestea nu sunt adevărate”, a declarat marţi vicepremierul Irina Vereşciuk într-o postare pe Telegram. Ucraina trebuie ”să se pregătească pentru o luptă lungă”, a subliniat ea. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Poporul ucrainean va trebui să muncească pentru victorie, ”acolo unde îi este locul”, a mai spus Vereşciuk </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Facem tot ce putem aici şi acum. Cu răbdare. Zi de zi”, a spus ea în postare. ”Să ne pregătim pentru o cursă lungă, nu pentru un sprint”, a îndemnat oficialul ucrainean.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La rândul său, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a recunoscut că actuala contraofensivă ucraineană avansează mai lent decât se aştepta. Oficialii ucraineni au declarat că eforturile se concentrează pe distrugerea capacităţilor Rusiei şi pe perturbarea logisticii acesteia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Strategii militari şi factorii de decizie politică din Occident încep deja să se gândească la ofensiva de primăvară de anul viitor. Schimbarea reflectă o evaluare tot mai profundă a faptului că, în lipsa unor succese majore, lupta Ucrainei pentru a expulza forţele de invazie ale Rusiei va dura probabil mai mult timp, a scris zilele trecute<em>&nbsp;Wall Street Journal.&nbsp;</em>Obiectivul Kievului acum este ca actuala ofensivă să culmineze cu suficiente câştiguri pentru a le arăta cetăţenilor ucraineni şi susţinătorilor de la Washington, Berlin şi din alte părţi că sprijinul lor nu a fost zadarnic şi că ar trebui să continue, potrivit<em>&nbsp;WSJ</em>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe de altă parte, oficialii ucraineni au fost revoltaţi şi au criticat comentariile făcute de Stian Jenssen, directorul Biroului privat al secretarului general al NATO, care a declarat într-un interviu acordat unei publicaţii norvegiene că cedarea de teritorii către Rusia ar putea fi o modalitate prin care Kievul să obţină pacea şi să se alăture astfel alianţei militare occidentale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Stian Jenssen, care se află în actualul său rol în cadrul NATO din 2017, a făcut aceste comentariile într-un interviu acordat ziarului norvegian&nbsp;<em>Verdens Gang.</em></p>



<p class="wp-block-paragraph">”Schimbul teritorii contra o umbrelă NATO? Este ridicol. Asta înseamnă să alegi în mod deliberat înfrângerea democraţiei, să încurajezi un criminal global, să păstrezi regimul rusesc, să distrugi dreptul internaţional şi să transmiţi războiul altor generaţii”, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al şefului biroului prezidenţial ucrainean, într-o postare pe o reţea socială.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a criticat, la rândul său, acest punct de vedere al oficialului NATO. ”Discuţiile despre aderarea Ucrainei la NATO în schimbul renunţării la o parte din teritoriile sale sunt absolut inacceptabile. Am crezut întotdeauna că Alianţa, ca şi Ucraina, nu face schimb de teritorii”, a declarat Nikolenko într-o postare pe Facebook.</p>


<p><iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Foleg.nikolenko.50%2Fposts%2Fpfbid02sCrU9ZSbg1tstw4gUekwPMNVHVgWP99Dhe9jzxbjFRu5y32bz3HGQHWon9RmbBMZl&#038;show_text=true&#038;width=500" width="500" height="316" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe></p>


<p class="wp-block-paragraph">Oficialul ucrainean a avertizat că ”implicarea conştientă sau inconştientă a oficialilor NATO în conturarea naraţiunii” că Ucraina care ar putea ceda teritorii ”face jocul Rusiei”. Mai degrabă, a spus el, ”este în interesul securităţii euroatlantice să discutăm modalităţi de a accelera victoria Ucrainei şi aderarea deplină a acesteia la NATO”, a conchis Nikolenko.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/drumul-spre-victorie-va-fi-lung-si-dificil-avertizeaza-vicepremierul-ucrainei-oficialii-ucraineni-critica-comentariile-unui-inalt-functionar-nato-potrivit-carora-kievul-ar-putea-ad.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Analist: R. Moldova este pe lista așteptării agresiunii, în caz că Ucraina cedează</title>
		<link>https://timpul.md/articol/analist-r-moldova-este-pe-lista-asteptarii-agresiunii-in-caz-ca-ucraina-cedeaza.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/analist-r-moldova-este-pe-lista-asteptarii-agresiunii-in-caz-ca-ucraina-cedeaza.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 09 Jun 2023 13:18:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[agresiune]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=489230</guid>

					<description><![CDATA[Lumea rusă pretinde la tot spațiul post-sovietic, iar Republica Moldova nu este pe lista intangibilității, cum sunt republicile baltice, este de părere analistul politic Anatol Ţăranu care susține că Republica Moldova este pe lista așteptării unei agresiuni, fiind astfel într-un uriaș pericol, iar Ucraina, lupta eroică a armatei ucrainene ne apără, transmite Știri.md cu referire la Tvr Moldova. &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Lumea rusă pretinde la tot spațiul post-sovietic, iar Republica Moldova nu este pe lista intangibilității, cum sunt republicile baltice, este de părere analistul politic Anatol Ţăranu care susține că Republica Moldova este pe lista așteptării unei agresiuni, fiind astfel într-un uriaș pericol, iar Ucraina, lupta eroică a armatei ucrainene ne apără, transmite<a href="https://stiri.md/article/politica/taranu-suntem-pe-lista-asteptarii-agresiunii-in-caz-ca-ucraina-cedeaza/"> Știri.md</a> cu referire la <a rel="noreferrer noopener" href="https://tvrmoldova.md/article/9e586af006855bb8/de-ce-e-important-sa-fii-in-nato-anatol-taranu-republica-moldova-nu-este-pe-lista-intangibilitatii-noi-suntem-pe-lista-asteptarii-unei-agresiuni-in-caz-daca-ucraina-nu-rezista.html" target="_blank">Tvr Moldova</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">”Atacând un stat membru NATO, agresorul atacă toată organizația. Aceasta e esența NATO. Din acest punct de vedere, niciun agresor, dacă cu totul nu a căpiat, nu poate să-și permită acest lucru. E un act de suicid. Cum poți să ataci NATO, cea mai puternică organizație politico-militară din lume? Asta înseamnă să lupți împotriva unui gigant, tu fiind o maimuță în fața acestui gigant, chiar dacă ești posesorul armei nucleare. Din acest punct de vedere, Republica Moldova ar putea obține o apărare absolută, devenind membru NATO. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Să aduce aminte că Islanda nu are armată, dar fiind membru NATO, își garantează categoric apărarea și securitatea. Același lucru se referă la toate statele mici, care sunt membre NATO. Lumea rusă, care acum demonstrează tot mai multă agresivitate în exterior, această lume rusă pretinde tot spațiul post-sovietic, poate cu excepția republicilor baltice.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Da, ei clănțăie din dinți, dar foarte bine înțeleg, că această bucată este intangibilă. &nbsp;Ei singuri recunosc că ei sunt în afara pericolului unei agresiuni cum a fost supusă de exemplu Ucraina sau Georgia în 2008. Republica Moldova nu este pe această listă a intangibilității. Noi suntem pe lista așteptării unei agresiuni, în caz dacă nu ar fi rezistat Ucraina, noi deja, cred că am fi atacați în aceeași măsură, fiindcă Ucraina a fost atacată pentru a restabili marele Imperiu Rus &nbsp;care include tot ce a avut tot el până la descompunerea Uniunii Sovietice.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Din acest punct de vedere, noi suntem într-un uriaș pericol, ne apără Ucraina, luptă eroică a armatei ucrainene, al poporului ucrainean, dar cât va continua această situație. Din acest punct de vedere, NATO poate să ne apere, dar nu ne apără, deocamdată faptul că nu înțelegem acest lucru. Nu-l înțelegem, inclusiv datorită faptului că pe interiorul societății moldovenești există o dezbinare dramatică, iar o parte din cetățenii Republicii Moldova, care spun că sunt patrioții acestui stat, în realitate nu sunt patrioți. Ei, mai degrabă, mizează pe altceva. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Cunoaștem foarte bine, lucrul acesta a fost spus în public. Laitmotivul lor e: ar trebui să ne ținem până vin ai noștri, ai noștri sunt aproape (n.red. armata rusă). Frazeologia aceasta, de fapt, divulgă niște predispoziții existente în societatea moldovenească și atunci când vorbim de reziliența societății moldovenești trebuie să ne gândim, inclusiv, și la acest moment”, a declarat Anatol Ţăranu, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/analist-r-moldova-este-pe-lista-asteptarii-agresiunii-in-caz-ca-ucraina-cedeaza.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cazimir Țino // Cedarea Basarabiei: Contextul intern</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-intern.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-intern.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 May 2023 06:37:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[context]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=484477</guid>

					<description><![CDATA[Sine ira et studioAm văzut&#160;în episodul anterior&#160;contextul internațional al cedării Basarabiei și nordului Bucovinei. Democrațiile care mai rămăseseră în Europa puteau fi numărate pe degete. În rest, fie dictaturi fasciste, fie dictaturi comuniste, fie regimuri autoritare militare. Al Doilea Război Mondial începuse deja prin agresiunea Germaniei hitleriste și a Rusiei staliniste asupra Poloniei. Sistemul de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Sine ira et studio<br><br></em></strong>Am văzut<a href="https://www.ziarulnational.md/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-international/" target="_blank" rel="noreferrer noopener">&nbsp;în episodul anterior</a>&nbsp;contextul internațional al cedării Basarabiei și nordului Bucovinei. Democrațiile care mai rămăseseră în Europa puteau fi numărate pe degete. În rest, fie dictaturi fasciste, fie dictaturi comuniste, fie regimuri autoritare militare. Al Doilea Război Mondial începuse deja prin agresiunea Germaniei hitleriste și a Rusiei staliniste asupra Poloniei. Sistemul de pace de la Versailles se prăbușise, garanțiile occidentale pentru țările din Est nu mai făceau nici cât o ceapă degerată. Austria, Cehoslovacia, Albania nu mai existau ca state. În curând, același lucru avea să se întâmple cu Polonia, Estonia, Letonia, Lituania. Franța se prăbușise și capitulase. Marea Britanie, după dezastrul de la Dunkirk, era izolată în insula sa și supusă raidurilor și distrugerilor germane. Statele Unite se păstrau, încă, neutre. În Orient, Japonia făcea absolut tot ce voia. Alianțele politico-militare ale României pur și simplu fuseseră neutralizate de evenimentele pe cât de grave, pe atât de intempestive. Mica Antantă și Înțelegerea Balcanică rămăseseră doar amintiri frumoase. Garanțiile ce ni le dăduseră Anglia și Franța nu mai puteau produce efecte practice. În plus, la hotare aveam doar vecini revanșarzi care își așteptau ceasul. Ungaria lui Horthy râvnea la Translivania. Bulgaria ar fi vrut întreaga Dobroge, până la gurile Dunării. Chiar și Iugoslavia se uita galeș la Banatul românesc. Nu mai spunem de molohul rus de la Răsărit, care nu se obișnuise cu decizia Sfatului Țării din 27 martie 1918. În acest context, în 1940, eram, practic, singuri. Realist vorbind, militar și politic, nu aveam cum să facem față concomitent pe trei fronturi: est, vest și sud. La acea dată, Armata Română dispunea de un total de 40 de divizii de luptă. Pe când URSS masase pe Nistru 100 de divizii de infanterie, 20 de brigăzi de cavalerie, 7 divizii motorizate. Ungaria concentra, la rândul ei, 19 divizii de infanterie, iar Bulgaria dispunea de 22 de divizii de infanterie. Este ușor de făcut o socoteală simplă pentru a vedea câte zile ar fi putut rezista România unui atac întreit sau chiar și numai al Sovietelor&#8230; Să vedem acum care era contextul intern.<br><br>În Regatul României se produsese unificarea deplină a provinciilor reunite în 1918. Viața politică stătea sub semnul unei democrații funcționale, guvernate de Constituția din 29 martie 1923. Viața economică depășise marea criză din 1929 &#8211; 1933 și dezvoltarea țării se realiza în ritm alert – astfel că 1938 a fost anul de maximă dezvoltare de dinainte de război. Cultura, sub patronajul unui fin intelectual cum era Regele Carol al II-lea, dădea nume mari, perene, ale civilizației românești. O vreme, așadar, care – cu toate imperfecțiunile ei – reprezenta o epocă remarcabilă în dezvoltarea țării. România avea pe atunci (1938) aproape 300 000 de kilometri pătrați și o populație de circa 20 000 000 de locuitori.<br><br>Nu același lucru putem spune despre viața politică românească. După ieșirea de pe scena politică a conservatorilor, calitatea politicienilor a scăzut vertiginos comparativ cu perioada antebelică. Ambițiile nemăsurate ale multor responsabili politici, avariția acestora, slăbirea calității lor politice și, uneori, intelectuale, făceau ca întregul joc politic să pară mai degrabă un circ politic. Pe acest fond iau avânt, la începutul anilor ’20, unele figuri carismatice și unele partide antisemite, excesiv naționaliste și chiar fasciste. Acestea nu fac decât să complice și mai mult scena politică și așa destul de fragmentată. La 20 și 22 decembrie 1937 s-au ținut ultimele alegeri libere dinainte de război. Pe primul loc s-a situat Partidul Național Liberal (al lui Constantin I.C. Brătianu), cu 35,92% din voturi, urmat de Partidul Național Țărănesc (al lui Iuliu Maniu), cu 20,4%, și de partidul Totul pentru Țară (legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu), cu 15,58%. Niciunul dintre partide neobținând Prima majoritară (adică minimum 40% din voturi) și nefiind în stare să formeze nicio coaliție guvernamentală, Regele Carol al II-lea îl însărcinează pe poetul Octavian Goga să formeze Guvernul. Acesta era șeful Partidului Național Creștin, de pronunțată orientare antisemită, și se situase pe locul patru la aceste alegeri, cu 9,15% din voturi.<br><br>În contextul creșterii influenței partidelor fasciste și a dezordinilor și asasinatelor comise de legionari, în scopul restabilirii ordinii publice, Carol al II-lea dizolvă Guvernul, la 10 februarie 1938, și îl numește prim-ministru pe Patriarhul Miron Cristea. Se instituia, astfel, un regim de autoritate regală – denumit exagerat și incorect de către comuniști „dictatură regală” (o contradicție în termeni). Unul dintre cei mai străluciți juriști ai epocii, Istrate Micescu, a fost însărcinat de Rege cu redactarea unei noi Constituții. Proiectul elaborat de el „îngrădește puterea regală, toate puterile statului izvorăsc din națiunea română, iar Regele nu este decât primul cetățean al țării, dar care se supune legilor acesteia”. Democrația nu se mai revendica de la sistemul pluripartinic, ci se întemeia pe reprezentativitatea breslelor profesionale. Era, în fapt, sistemul corporatismului imaginat și dezvoltat de un alt mare savant al epocii, Mihail Manoilescu. Noua Constituție a fost aprobată de Consiliul de Miniștri la 20 februarie, adoptată prin plebiscit popular la 24 februarie (de 99,86% din participanți) și promulgată la 27 februarie 1938. Era felul Regelui Carol al II-lea de a încerca să facă față teribilelor tulburări interne și a pericolelor externe ce începuseră deja să se materializeze. Așa cum el însuși spunea: „România intrase sub zodia Satanei”.<br><br>Organismul politic în care s-a luat decizia de retragere din Basarabia nu a fost nici Parlamentul României, nici Guvernul țării, nici Regele singur. A fost Consiliul de Coroană. Aceasta era inițial doar o structură consultativă pe lângă Rege, în scopul de a discuta deciziile majore ale Dinastiei și ale politicii României. Făceau parte din Consiliu foștii prim-miniștri, șefii partidelor politice importante, membrii Guvernului, alte personalități ale vieții publice numite de Rege. Primul astfel de Consiliu de Coroană s-a desfășurat la 2 aprilie 1877, când s-a dezbătut intrarea României în Războiul de Independență. Într-un fel,&nbsp;<em>mutatis mutandis</em>, Consiliul de Coroană era pe atunci cam ceea ce este azi Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în România sau Consiliul Suprem de Securitate (CSS) în R. Moldova. Fapt important, printr-un Decret-lege din 30 martie 1938, Consiliului de Coroană i s-a dat un caracter oficial, devenind un organism politic distinct, bine conturat și funcționând după niște reguli clare.<br><br>La 27 iunie 1940, la orele 12, Regele Carol al II-lea convoacă un nou Consiliu de Coroană, în urma primului ultimatum sovietic, cel din 26 iunie. Consiliul era compus atunci din 27 membri. După ce fiecare dintre participanți își expune părerea și argumentele, se trece la vot. Rezultatul, indecis, arată astfel: 11 voturi contra cedării Basarabiei, 10 voturi pentru acceptarea ultimatumului, 4 voturi pentru negocieri, o abținere și un absent. Se hotărăște totuși mobilizarea generală. În privința răspunsului către Soviete, încă nu se hotărăște nimic. Au loc însă consultări urgente cu reprezentanții Germaniei, Italiei, Greciei, Iugoslaviei și Turciei. Puterile Axei, în linia prevederilor Pactului Ribbentrop – Molotov, presează România pentru cedare. Celelalte 3 țări, membre ale muribundei Înțelegeri Balcanice, dau răspunsuri descurajatoare și neconcludente (Iugoslavia sfătuindu-ne explicit să acceptăm cedarea Basarabiei). Franța picase, Anglia era bombardată de Luftwaffe, America neutră. Singuri în fața dușmanului nostru secular, Rusia!</p>



<p class="wp-block-paragraph">La orele 21, Regele convoacă din nou Consiliul de Coroană. Se trece din nou la vot. Rezultatul: 19 voturi pentru cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord fără luptă, 6 voturi pentru respingerea ultimatumului și pentru rezistență armată, o abținere, un absent. Zarurile erau aruncate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De menționat că Regele Carol al II-lea, deși nu a votat nici în Consiliul de la prânz, nici în cel de seară, era categoric împotriva cedării (”Eu sunt hotărât pentru rezistență”). La fel, marele istoric (și om politic) Nicolae Iorga (acesta cerea respingerea ultimatumului și rezistența armată cu orice preț, ”până la ultimul om”). La fel și basarabeanul Ștefan Ciobanu, fost membru al Sfatului Țării (”Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem!”). Ceilalți care au votat pentru rezistența armată și contra cedării au fost: Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ernest Urdăreanu. De partea cealaltă, reprezentantul celor care acceptau cedarea era Constantin Argetoianu (de altfel tot el fusese cel care negociase în martie 1918 termenii rușinoși ai Păcii de la Buftea-București). Desigur, ultimul cuvânt îl avea – conform Constituției din 1938 – Regele. Carol al II-lea ar fi putut ordona mai mult decât mobilizarea: ar fi putut ordona rezistența armată. Ce s-ar fi întâmplat într-un astfel de scenariu? Probabil dezastrul total și dispariția României de pe hartă pentru următorii ani, precum Polonia. Dar atunci, tot ca Polonia, am fi dat dovadă de coloană vertebrală, de curaj, de principialitate. Iar mulți dintre cei care astăzi, pe drept cuvânt, ne reproșează că am cedat prea ușor și prea repede Basarabia, nu ar mai fi avut ce spune. Pe de altă parte, toți aceștia ar trebui să nu uite că România și-a recuperat Basarabia și nordul Bucovinei, prin luptă, exact un an mai târziu. În fine, istoria nu este contrafactuală – nu se face cu ”dacă” și cu ”parcă”. A fost ce a fost, fie bun, fie dureros. Ceea ce putem face noi, azi, este să învățăm din învățămintele sale, pentru a nu mai repeta niciodată greșelile trecutului. Și pentru a ne recăpăta demnitatea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Figura Regelui Carol al II-lea rămâne una tragică, chiar dacă de un tragism diferit decât cel al fiului său, Regele Mihai. Au fost în timpul domniei sale și lumini, și umbre. A avut neșansa de a domni, pe final, în vremuri extrem de grele și de tulburi. Iar păcatele sale personale, indiscutabile, i-au fost extrapolate pe nedrept asupra multor decizii politice pe care le-a luat. Este, desigur, răspunzător în ultimă instanță pentru pierderea teritoriilor românești în vara lui 1940. Dar nu este nici pe departe singurul răspunzător. Și are mari circumstanțe atenuante. Se pare că vremea unei portretizări istorice oneste, <em>sine ira et studio</em>, încă nu i-a venit&#8230;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa:<a href="https://www.ziarulnational.md/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-intern/"> Ziarul Național</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-intern.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cazimir Țino // Cedarea Basarabiei: Contextul internațional</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-international.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-international.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 26 Apr 2023 08:57:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[context internațional]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=483592</guid>

					<description><![CDATA[Sine ira et studio Tristul an 1940 aducea dezmembrarea României întregite. După cum se știe, prin forță și dictate succesive, România era nevoită să cedeze Rusiei bolșevice Basarabia (Moldova de Est) și nordul Bucovinei, la 28 iunie; Transilvania de Nord-Vest Ungariei horthyste, la 30 august; Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) Bulgariei, la 7 septembrie 1940. Că &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>Sine ira et studio</em></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Tristul an 1940 aducea dezmembrarea României întregite. După cum se știe, prin forță și dictate succesive, România era nevoită să cedeze Rusiei bolșevice Basarabia (Moldova de Est) și nordul Bucovinei, la 28 iunie; Transilvania de Nord-Vest Ungariei horthyste, la 30 august; Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) Bulgariei, la 7 septembrie 1940. Că s-au cedat toate aceste teritorii românești fără niciun drept legitim și fără rezistență armată este un fapt. Și acest fapt, chiar dacă nu ne place, aruncă o pată pe istoria noastră relativ recentă. România „dodoloață” – cum era alintat Regatul reîntregit la 1918 – înceta să existe în formele și granițele sale firești. Dintre provinciile pierdute, doar nord-vestul Transilvaniei era recuperat, la 25 octombrie 1944, de către Armata Regală Română, scrie Cazimir Țino pentru <a href="https://www.ziarulnational.md/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-international/">Ziarul Național.</a><br></strong><br>S-au scris tone de cărți și articole pe subiectul cedării Basarabiei rușilor. Unele dintre ele, nu puține, de certă valoare științifică, în respectul strict al adevărului istoric. Totuși, puține dintre acestea au abordat rolul și responsabilitatea șefului statului român de atunci – Regele Carol al II-lea. Și mult mai puține dintre acestea au corespuns trăsăturii obligatorii a oricărei istorii, așa cum ne-a lăsat-o moștenire istoricul roman Tacitus –&nbsp;<em>sine ira et studio</em>&nbsp;(fără ură și fără părtinire). Fără a avea pretenția unui articol nici exhaustiv, nici științific la temă, vreau doar să atrag atenția că personalitatea monarhului român din 1940, în contextul destrămării României Mari, a fost excesiv falsificată de istoriografia comunistă de până în 1989 și pe nedrept umbrită, în virtutea inerției apucăturilor bolșevice, de o bună parte a istoriografiei din 1990 încoace. Pentru a înțelege și frustrările – justificate – ale românilor basarabeni, dar și condiționalitățile și riscurile conducerii de atunci de la București, se cuvine să privim ocupația rusă de la 28 iunie 1940 și premizele ei în contextul mai larg al evenimentelor dramatice, externe și interne, care au făcut posibile desfășurarea evenimentelor. Astăzi vom vorbi despre contextul extern:<br><br><strong>1938</strong><br><br>În anii tulburi premergători celui de-al Doilea Război Mondial, regimurile democratice se prăbușesc în toată Europa și sunt înlocuite de dictaturi sau de diverse forme de regimuri autoritare: În Germania, regimul hitlerist al lui Adolf Hitler; în Grecia, regimul „de la 4 august” al generalului Ioannis Metaxas; în Letonia, regimul lui Karlis Ulmanis; în Lituania, regimul lui Antanas Smetona; în Austria, regimul naționalist al lui Kurt Schuschnigg; în Ungaria, regimul fascist al lui Miklos Horthy; în Rusia sovietică, regimul criminal de dictatură bolșevică al lui Iosif Stalin; în Italia, regimul fascist al lui Benito Mussolini; în Portugalia, regimul autoritar al lui Antonio Salazar; în Spania, regimul naționalist al generalului Francisco Franco.<br><br>Hitler conduce dictatorial Germania deja de cinci ani, urmărind demantelarea Tratatelor de Pace ale sistemului de la Versailles și revanșa Berlinului. Puterile Axei și URSS-ul comunist nesocotesc orice ordine mondială bazată pe Dreptul internațional și se pregătesc de schimbarea acestuia prin forță. (Apropo: vă sună cunoscut?) Germania ocupă Austria la 12 martie (<em>Anschluss</em>). Buharin este executat de NKVD la 15 martie. Acordul de la Thesalonic din 31 iulie permitea reînarmarea Bulgariei, iar Acordul de la Bled (Iugoslavia) din 22 august permitea reînarmarea Ungariei. La 30 septembrie 1938 este semnat Acordul de la Munchen de către Germania, Franța, Marea Britanie și Italia. Prin acest acord rușinos, Cehoslovacia era dezmembrată (Germania primea regiunea Sudetă), într-o încercare împăciuitoristă a Angliei și Franței de a stăvili astfel tendințele expansioniste ale lui Hitler. (Din nou, vă sună cunoscut?)<br><br>În consecință, Mica Antantă – alianță între România, Cehoslovacia și Iugoslavia -, sprijinită de Franța, era dizolvată. În noaptea de 9 spre 10 noiembrie, în Germania are loc&nbsp;<em>Kristallnacht&nbsp;</em>(Noaptea de Cristal) – un pogrom abominabil contra evreilor din Germania și Austria. La 30 noimbrie, Corneliu Zelea Codreanu și alți 13 legionari (<em>Nicadorii&nbsp;</em>și&nbsp;<em>Decemvirii</em>) sunt asasinați de jandarmi sub pretextul fugii de sub escortă. Rolul Regelui Carol al II-lea în acest asasinat condamnabil rămâne controversat până în ziua de azi.<br><br><strong>1939</strong><br><br>La 2 februarie, Ungaria se alătură Puterilor Axei (Pactul AntiComintern). La 15 martie, Germania invadează restul Cehoslovaciei, în ciuda prevederilor Acordului de la Munchen. (Asta apropo de naivii care cer astăzi Ucrainei cedarea de teritorii pentru a potoli „pașnic” setea de pământuri străine a Rusiei). Pe 23 martie, România semnează, sub presiune, Acordul economic româno-german: se deschide astfel calea subordonării economiei românești intereselor Germaniei. Pe 7 aprilie, Italia începe ocuparea Albaniei. Pe 13 aprilie, Marea Britanie și Franța acordă garanții României (și Greciei) în privința inviolabilității frontierelor. Aceste garanții occidentale se vor dovedi în curând inoperabile.<br><br>La 23 august, Germania hitleristă și Rusia comunistă semnează Pactul Ribbentrop – Molotov, prin al cărui Protocol adițional secret soarta Basarabiei este pecetluită. Practic, Moscova și Berlinul își împărțeau Europa de Est. La 1 septembrie, printr-un atac sub steag fals, Germania invadează Polonia și declanșează, astfel, cel de-al Doilea Război Mondial. Garanțiile date de Marea Britanie și Franța Poloniei nu produc niciun efect, rămânând simple intenții pioase pe hârtie. La 5 septembrie, SUA își declară neutralitatea în conflict – ceea ce nu face decât să prelungească războiul și să crească numărul de victime. Pe 7 septembrie, România își dă acordul pentru trecerea, pe teritoriul său, a materialului de război destinat ajutorării Poloniei.<br><br>La 17 septembrie, URSS invadează și ea Polonia, dinspre Est, sub pretextul „apărării populației de origine ucraineană și bielorusă”. (Cunoscut, nu?) La 21 septembrie, prim-ministrul României, Armand Călinescu, este asasinat de legionari, ceea ce determină retorsiuni similare (evident, ilegale) din partea autorităților statului. La 28 septembrie, Rusia și Germania semnează Tratatul de Prietenie Sovieto-German. Moscova va furniza astfel Berlinului 865 000 de tone de petrol, 648 000 tone de lemne, 1,5 milioane tone de cereale. Plus o bază navală la Murmansk pusă la dispoziția Reichului și spărgătoare de gheață sovietice care creează cale liberă flotei germane.<br><br>Cine se aseamănă, se adună! La 29 noiembrie Rusia impune forțat acceptarea cetățeniei sovietice tuturor locuitorilor din teritoriile poloneze ocupate (așa cum fac acum cu locuitorii din teritoriile ucrainene anexate). La 30 noiembrie, Rusia bolșevică atacă Finlanda („Războiul de iarnă” – să nu ne mirăm, deci, că Finlanda și-a asigurat astăzi integritatea contra agresiunii prin aderarea la NATO). La 7 decembrie, o conferință a criminalilor din Gestapo și NKVD are loc în Polonia ocupată, pentru a planifica în comun lichidarea rezistenței poloneze.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>1940</strong><br><br>La 29 martie, Veaceslav Molotov deschide pe față problema reanexării Basarabiei, printr-un discurs public din Sovietul Suprem al URSS. La 3 aprilie începe masacrul polonezilor la Katyn, unde peste 22 500 sunt executați sumar de către NKVD. La 9 aprilie, Germania invadează Danemarca și Norvegia. La 27 aprilie se începe, sub comanda lui Himmler, construcția lagărului de concentrare de la Auschwitz. Pe 10 mai, Germania invadează Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg. Pe 14 mai, Olanda capitulează. Pe 28 mai, Belgia capitulează.<br><br>Pe 8 iunie, Germania câștigă în fața Aliaților bătălia de la Dunkirk. Pe 10 iunie, Italia intră oficial în război, de partea Germaniei. În aceeași zi, Norvegia capitulează în fața Germaniei. Pe 14 iunie, trupele germane intră în Paris. Pe 17 iunie, URSS invadează Estonia, Letonia și Lituania. Pe 22 iunie, prin Armistițiul de la Rethondes, Franța se predă Germaniei.<br><br>La 26 iunie, URSS adresează României un prim ultimatum prin care îi cere acesteia să-i cedeze de îndată Basarabia și nordul Bucovinei. La 27 iunie, URSS insistă amenințător prin al doilea ultimatum. La 28 iunie, autoritățile române&nbsp;<em>se retrag</em>&nbsp;din Basarabia și din nordul Bucovinei, fără să&nbsp;<em>cedeze</em>&nbsp;formal teritoriul revendicat de ruși.<br><br>Calvarul României începea, iar unele consecințe ale acelor decizii le trăim încă și astăzi.<br><br><em><strong>P.S.</strong>&nbsp;În editorialul de săptămâna viitoare vom scrie despre contextul intern al cedării Basarabiei</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cazimir-tino-cedarea-basarabiei-contextul-international.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Riabkov anunță că nervii Rusiei cedează, din cauza dronelor SUA: Ne obligă să luăm măsuri</title>
		<link>https://timpul.md/articol/riabkov-anunta-ca-nervii-rusiei-cedeaza-din-cauza-dronelor-sua-ne-obliga-sa-luam-masuri.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/riabkov-anunta-ca-nervii-rusiei-cedeaza-din-cauza-dronelor-sua-ne-obliga-sa-luam-masuri.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 Mar 2023 12:46:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[drone]]></category>
		<category><![CDATA[măsuri]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=478197</guid>

					<description><![CDATA[SUA provoacă Rusia să ia contramăsuri atunci când îşi anunţă planurile de a continua zborurile de recunoaştere ale dronelor sale deasupra Mării Negre, a declarat miercuri ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov, citat de RIA Novosti. „Americanii îşi declară demonstrativ, cinic, explicit în mod public intenţia de a-şi continua linia cu privire la acest gen &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>SUA provoacă Rusia să ia contramăsuri atunci când îşi anunţă planurile de a continua zborurile de recunoaştere ale dronelor sale deasupra Mării Negre, a declarat miercuri ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov, citat de<a href="https://ria.ru/20230322/bezopasnost-1859690473.html"> RIA Novosti</a>. </strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Americanii îşi declară demonstrativ, cinic, explicit în mod public intenţia de a-şi continua linia cu privire la acest gen de măsuri, dar ei &#8211; aşa cum se spune &#8211; ne provoacă, cu orice preţ, să le răspundem prin contramăsuri”, a afirmat Riabkov într-o conferinţă de presă la Moscova.</p>



<h3 class="has-medium-font-size wp-block-heading"><strong>Riabkov spune că nervii rușilor cedează</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">”Îi avertizăm să nu încerce să se joace cu nervii noştri şi să ne testeze răbdarea”, a transmis ministrul rus adjunct de externe, indicând că nu dispune de informaţii dacă partea rusă intenţionează să scoată la suprafaţă rămăşiţele unei drone americane MQ-9 Reaper de pe fundul Mării Negre. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”În orice caz, securitatea Federaţiei Ruse va fi asigurată 100% cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie. Şi niciun fel de drone americane &#8211; de recunoaştere, de atac, strategice, oricare ar fi &#8211; nu pot zdruncina această hotărâre a noastră”, a subliniat Riabkov. </p>



<p class="wp-block-paragraph">La 14 martie, Comandamentul European al Forţelor SUA a comunicat că o dronă americană MQ-9 Reaper s-a prăbuşit în Marea Neagră după ce a fost acroşată de un avion de vânătoare rusesc Su-27, aminteşte Interfax.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministerul Apărării rus a declarat că cele două avioane de vânătoare ruseşti, ridicate de la sol pentru interceptarea dronei, nu au folosit arme împotriva aparatului fără pilot american deasupra Mării Negre, iar acesta a căzut în urma unor manevre bruşte.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Comandamentul European al SUA menţiona cu acel prilej, într-un comunicat, că cele două avioane Su-27 au efectuat o ”interceptare nesigură şi neprofesionistă” a dronei MQ-9 Reaper al Forţelor aeriene americane, care opera în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Negre. Moscova a respins cu acel prilej acuzaţiile SUA şi a afirmat că între drona americană, care se afla &#8211; potrivit ei &#8211; în apropiere de Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014 &#8211; şi avioanele ruseşti nu a avut loc niciun contact.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/riabkov-anunta-ca-nervii-rusiei-cedeaza-din-cauza-dronelor-sua-ne-obliga-sa-luam-masuri.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VIDEO. „Agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda”, declară liderul de la Kiev</title>
		<link>https://timpul.md/articol/video-agresiunea-rusa-se-apropie-de-punctul-in-care-poate-ceda-declara-liderul-de-la-kiev.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/video-agresiunea-rusa-se-apropie-de-punctul-in-care-poate-ceda-declara-liderul-de-la-kiev.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Mar 2023 08:02:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[președintele Ucrainei]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=477254</guid>

					<description><![CDATA[Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a afirmat, în discursul său de miercuri seara, 15 martie, că simte că agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda, relatează News.ro. Totodată, liderul de la Kiev a mulțumit Danemarcei pentru decizia de înfiinţare a unui fond de sprijin pentru Ucraina de un miliard de dolari. „Astăzi a &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a afirmat, în discursul său de miercuri seara, 15 martie, că simte că agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda, relatează <a href="https://www.news.ro/externe/zelenski-agresiunea-rusa-se-apropie-de-punctul-in-care-poate-ceda-multumesc-danemarcei-pentru-decizia-de-infiintare-a-unui-fond-de-spriijin-pentru-ucraina-de-un-miliard-de-dolari-video-1922402716452023030021059711">News.ro</a>. Totodată, liderul de la Kiev a mulțumit Danemarcei pentru decizia de înfiinţare a unui fond de sprijin pentru Ucraina de un miliard de dolari.</strong> </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Astăzi a fost o zi internaţională fructuoasă pentru ţara noastră, pentru apărarea noastră. A mai avut loc o întâlnire în format Ramstein, a zecea deja. Muniţie pentru războinicii noştri, artilerie, tancuri, protecţia cerului ucrainean &#8211; toate acestea au fost discutate. Există soluţii. Sunt recunoscător Statelor Unite, care coordonează Ramstein, şi tuturor partenerilor noştri pentru disponibilitatea lor fermă de a ajuta. Acest lucru este deosebit de important acum, când simţim că agresiunea rusă se apropie de punctul în care poate ceda. Nu există niciun terorist care să-şi dezvolte potenţialul confruntând lumea liberă. Rusia nu face excepţie”, a declarat Volodimir Zelenski. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Trebuie să creştem constant presiunea pentru teroare. Presiuni în apărarea noastră, în sancţiuni împotriva Rusiei, în distrugerea modului în care statul rus şi companiile sale eludează sancţiunile, în presiune politică şi juridică. Cu cât punem mai multă presiune asupra lor, cu atât ne vom îndrepta mai repede către restabilirea integrităţii noastre teritoriale şi ordinii juridice internaţionale. Facem totul pentru ca partenerii noştri să simtă asta. Această necesitate de a continua presiunea. Pas cu pas. Fără încetare”, a mai adăugat el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, președintele ucrainean a mulţumit Danemarcei şi a vorbit şi despre „o decizie importantă luată la Londra”: „Aş dori să mulţumesc separat Danemarcei astăzi. Atât pentru noul pachet de apărare pentru Ucraina, cât şi pentru decizia de a înfiinţa un fond special de ajutorare a ţării noastre în valoare de 7 miliarde DKK, adică un miliard de dolari. Este extrem de semnificativ. Este extrem de necesar. Sunt recunoscător guvernului şi parlamentului danez, întregii societăţi daneze. Astfel de decizii ne asigură că putem accelera revenirea păcii în Ucraina şi a stabilităţii în întreaga Europă. Există, de asemenea, o decizie importantă luată la Londra astăzi &#8211; în cazul mituirii lui Ianukovici de către Kremlin în 2013. Când banii ruşi şi schemele murdare cu politicienii de atunci din Ucraina se foloseau ca parte a agresiunii împotriva ţării noastre. O agresiune care a început atunci &#8211; politic, economic şi mai târziu cu folosirea serviciilor speciale şi a forţei militare. În acest context ar trebui luat în considerare cazul obligaţiunilor de 3 miliarde de dolari. Pe deplin. Şi este corect”.</p>


<p><iframe loading="lazy" width="579" height="326" src="https://www.youtube.com/embed/KmRnRiam30I" title="Зараз відчувається, що російська агресія наближається до моменту, коли вона може надірватися" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen=""></iframe></p>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/video-agresiunea-rusa-se-apropie-de-punctul-in-care-poate-ceda-declara-liderul-de-la-kiev.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Nu există încredere”. Președintele Ucrainei exclude orice cedare teritorială către Rusia în schimbul păcii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nu-exista-incredere-presedintele-ucrainei-exclude-orice-cedare-teritoriala-catre-rusia-in-schimbul-pacii.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nu-exista-incredere-presedintele-ucrainei-exclude-orice-cedare-teritoriala-catre-rusia-in-schimbul-pacii.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Feb 2023 09:30:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[pace]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[teritoriu]]></category>
		<category><![CDATA[zelenski]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=473419</guid>

					<description><![CDATA[Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei, transmite joi agenţia EFE, citând dintr-un interviu pe care liderul ucrainean l-a acordat postului BBC. ”Orice compromis teritorial ne va transforma într-un stat mai slab”, consideră Volodimir Zelenski, care mai crede că ”armele sunt &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski exclude orice acord de pace cu Rusia care să implice vreo cedare către aceasta din teritoriul Ucrainei, transmite joi agenţia EFE, citând dintr-un<a href="https://www.bbc.com/news/world-europe-64662184"> interviu pe care liderul ucrainean l-a acordat postului BBC.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">”Orice compromis teritorial ne va transforma într-un stat mai slab”, consideră Volodimir Zelenski, care mai crede că ”armele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Nu este o problemă de compromis în sine. Nu ne este frică de ele, în viaţă facem milioane de compromisuri. Dar întrebarea este ”cu cine ?”. Compromisuri cu (preşedintele rus Vladimir) Putin ? Nu, pentru că nu există încredere”, a subliniat liderul de la Kiev.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, în interviul acordat înaintea împlinirii unui an de la lansarea campaniei militare ruse contra ţării sale, președintele Zelenski a estimat că ofensiva militară rusă de primăvară a început deja. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Atacurile ruse vin deja din mai multe direcţii”, a remarcat el, exprimându-şi speranţa că vecinul belarus aliat al Moscovei ”nu se va alătura” războiului. Dar ”dacă o face, vom lupta şi vom supravieţui”, a continuat el, avertizându-l cu acest prilej pe omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko că ar face ”o greşeală enormă” dacă ar permite din nou armatei ruse să folosească teritoriul Belarusului pentru a ataca Ucraina </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a reafirmat dorinţa sa ca Ucraina să continue apropierea de UE, atât în ce priveşte ”valorile” cât şi legăturile economice. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Acesta este drumul pe care-l alegem”, dar Ucraina are nevoie în acelaşi timp de ”garanţii de securitate” şi ”armele moderne” sunt singurele care pot ”accelera” drumul către pace, a mai adăugat preşedintele Ucrainei, reiterând cererile sale adresate ţărilor occidentale să ofere țării sale mai multe arme şi muniţii.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Menționăm că anul trecut în decembrie, <a href="https://timpul.md/articol/presedintele-ucrainei-cere-g19-sa-se-uneasca-pentru-a-pune-capat-razboiului-distructiv-dus-de-rusia-si-propune-un-plan-de-pace-in-10-puncte.html">el sugerase că ceea ce a denumit a fi un ”plan de pace” în 10 puncte</a>, pe care l-a discutat, printre alţii, şi cu preşedintele SUA, Joe Biden. Volodimir Zelenski cerea Rusiei în acest plan să-şi retragă trupele din toate teritoriile ucrainene, inclusiv din Crimeea, şi să fie restabilite frontierele de stat ale Ucrainei, aşadar Moscova să accepte înfrângerea.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Kremlinul a declarat în repetate rânduri că este deschis negocierilor de pace cu Ucraina, dar că nu vede nicio dorinţă din partea Kievului de a face acelaşi lucru şi a acuzat Ucraina că s-a retras de la negocieri, după ultimele tratative desfăşurate în martie 2022, pentru că aşa i-ar fi cerut Washingtonul.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ocupanții ruși desfăşoară în prezent în estul Ucrainei o ofensivă în care avansează constant, dar foarte lent şi cu preţul unor mari pierderi în oameni şi echipamente.</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nu-exista-incredere-presedintele-ucrainei-exclude-orice-cedare-teritoriala-catre-rusia-in-schimbul-pacii.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Zelenski îl critică pe Kissinger după ce fostul secretar american a declarat că Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei o parte din teritoriu</title>
		<link>https://timpul.md/articol/zelenski-il-critica-pe-kissinger-dupa-ce-fostul-secretar-american-a-declarat-ca-ucraina-ar-trebui-sa-cedeze-rusiei-o-parte-din-teritoriu.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/zelenski-il-critica-pe-kissinger-dupa-ce-fostul-secretar-american-a-declarat-ca-ucraina-ar-trebui-sa-cedeze-rusiei-o-parte-din-teritoriu.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 May 2022 11:59:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[critică]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[teritorii]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=436133</guid>

					<description><![CDATA[Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a lansat un atac virulent la adresa fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a sugerat, marţi, că negocierile de pace ar trebui să vizeze crearea de graniţe de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum exista în ajunul invaziei ruseşti, transmite CNN. „Indiferent de ceea ce face statul rus, există &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a lansat un atac virulent la adresa fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a sugerat, marţi, că negocierile de pace ar trebui să vizeze crearea de graniţe de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum exista în ajunul invaziei ruseşti, <a href="https://edition.cnn.com/europe/live-news/russia-ukraine-war-news-05-25-22/h_93ad1910174f646a13af1ac848d792e1">transmite CNN</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Indiferent de ceea ce face statul rus, există cineva care spune: «Să luăm în considerare interesele sale». Anul acesta, la Davos, s-a auzit din nou. În ciuda miilor de rachete ruseşti care lovesc Ucraina. În ciuda faptului că zeci de mii de ucraineni au fost ucişi. În ciuda a ceea ce s-a întâmplat la Bucha şi Mariupol. În ciuda oraşelor distruse. Şi în ciuda &#8222;lagărelor de filtrare&#8221; construite de statul rus, în care se ucide, se torturează, se violează şi se umileşte ca pe bandă rulantă”, a declarat liderul de la Kiev în cel mai recent mesaj video postat pe reţelele sociale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Rusia a făcut toate acestea în Europa, dar, totuşi, la Davos, de exemplu, domnul Kissinger iese din trecutul profund şi spune că o bucată din Ucraina ar trebui să fie dată Rusiei, ca să nu existe o înstrăinare a Rusiei de Europa”, a adăugat liderul de la Kiev.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Kissinger a vorbit luni prin legătură video la Forumul de la Davos. În comentariile sale, Kissinger a spus că în urma negocierilor dintre ruși și ucraineni, care ar trebui să înceapă în următoarele două luni, linia de demarcație ar trebui să fie „ideal” o întoarcere la „status quo-ul de dinainte” de război. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Fostul șef al diplomației americane a sugerat aparent că Ucraina ar trebui să accepte să renunţe la o mare parte din Donbas şi Crimeea. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar fi despre libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăşi”, a declarat Kissinger.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fostul secretar de stat al SUA și arhitect al apropierii dintre SUA și China în timpul Războiului Rece a mai declarat că ar fi fatal pentru Occident să fie atras în starea de moment și să uite locul adecvat al Rusiei în balanța de putere europeană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Kissinger a mai spus că războiul nu trebuie lăsat să mai continue pentru mult timp și a fost aproape să ceară Vestului să convingă Ucraina să accepte negocierile în termeni care se îndepărtează cu mult de actualele sale obiective de război.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Sper ca ucrainenii să echivaleze eroismul pe care l-au arătat cu înțelepciunea”, a spus fostul oficial american, adăugând că rolul adecvat pentru acest stat este să fie mai degrabă un tampon neutru decât o frontieră a Europei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Volodimir Zelenski a comparat opiniile lui Kissinger cu împăcarea Germaniei naziste în 1938. „Calendarul domnului Kissinger se pare că nu este 2022, ci 1938, iar el a crezut că vorbeşte cu o audienţă nu la Davos, ci în ceea ce era atunci Munchen”, a transmis Volodimir Zelenski. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Apropo, în anul real 1938, când familia domnului Kissinger fugea din Germania nazistă, acesta avea 15 ani”, a adăugat președintele ucrainean.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Când Ucraina spune că va lupta până când își va recâștiga toate teritoriile, înseamnă un singur lucru: că Ucraina va lupta până când își va recâștiga toate teritoriile. Este vorba despre independență și suveranitate”, a mai spus Zelenski, dar într-un mesaj separat, adresându-se din nou miercuri Forumului Economic Mondial de la Davos,&nbsp;<a href="https://thehill.com/news/3502032-zelensky-rips-kissinger-over-suggestion-ukraine-cede-territory-to-russia/">notează publicația The Hill</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată,&nbsp;Zelenski i-a numit pe cei care spun ca Ucraina să dea ceva Rusiei, „marii geo-politicieni”, săpând despre aceștia că nu vor întotdeauna să vadă oameni obișnuiți, în acest caz, ucrainenii obișnuiți.&nbsp;„Întotdeauna trebuie să vezi oameni”, a atenționat președintele ucrainean.</p>



<h2 class="has-medium-font-size wp-block-heading" id="highlight-1952337-1"><strong>„Henry Kissinger încă trăiește în secolul 20”</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Separat, un deputat ucrainean a dat ceea ce el a numit un răspuns „politicos” la sugestia fostului secretar de stat american Henry Kissinger că Ucraina ar trebui să fie pregătită să cedeze un teritoriu Moscovei pentru a ajunge la un acord de pace.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Cred că domnul Kissinger încă trăiește în secolul 20, iar noi suntem în secolul 21 și nu vom renunța la niciun centimetru din teritoriul nostru”, <a href="https://www.cnbc.com/2022/05/25/ukraine-rejects-kissinger-suggestion-it-should-cede-land-to-russia.html">a declarat miercuri pentru CNBC</a> Aleksei Goncearenko, un membru al parlamentului ucrainean.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Ar trebui să-l oprim pe Putin acum și să nu-l lăsăm să meargă mai departe”, a spus Goncharenko, adăugând că el crede că cea mai bună modalitate de a stabili pacea este aducerea Ucrainei în Uniunea Europeană cât mai repede posibil.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și ministrul de externe al Ucrainei a adus critici la adresa sugestiei lui Kissinger. „Îl respect pe Henry Kissinger, dar apreciez că nu ocupă nicio poziție oficială în administrația SUA. Are propria lui opinie și nu suntem deloc de acord cu aceasta”, a declarat miercuri pentru CNBC Dmitro Kuleba. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Nu vom face niciodată ceea ce propune acesta”, a adăugat ministrul de externe al Ucrainei, cu referire la Kissinger.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De altfel, premierul olandez Mark Rutte a comentat și el declarațiile lui Kissinger, spunând miercuri tot la CNBC că, deși „este aproape imposibil să spui că nu ești de acord cu Henry Kissinger&#8230; Mă tem că la televizor, acum, trebuie să declar oficial că nu sunt de acord cu Henry Kissinger”.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/zelenski-il-critica-pe-kissinger-dupa-ce-fostul-secretar-american-a-declarat-ca-ucraina-ar-trebui-sa-cedeze-rusiei-o-parte-din-teritoriu.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Arestovici, despre ideea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei: „Go fuck yourself”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/arestovici-despre-ideea-ca-ucraina-sa-cedeze-teritorii-rusiei-go-fuck-yourself.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/arestovici-despre-ideea-ca-ucraina-sa-cedeze-teritorii-rusiei-go-fuck-yourself.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 May 2022 10:21:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[cedare]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[teritorii]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=436102</guid>

					<description><![CDATA[Aleksei Arestovici, unul dintre principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a avut o reacție nervoasă la ideea ca Ucraina să cedeze teritorii pentru a încheia pace cu Rusia. „Ne mor copiii, soldații, infanteriștii opresc rachetele cu trupurile lor &#8211; și ei ne spun să ne sacrificăm pământul?”, a exclamat Arestovici printre înjurături care amintesc &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Aleksei Arestovici, unul dintre principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a avut o reacție nervoasă la ideea ca Ucraina să cedeze teritorii pentru a încheia pace cu Rusia. „Ne mor copiii, soldații, infanteriștii opresc rachetele cu trupurile lor &#8211; și ei ne spun să ne sacrificăm pământul?”, a exclamat Arestovici printre înjurături care amintesc de celebra „Russian warship, go fuck yourself!”.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Ieșirea lui Aleksei Arestovici a avut loc în cadrul unei discuții Mark Feygyn, fost avocat și politician rus, opozant al lui Vladimir Putin, care acum are un canal TouTube pe care face interviuri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ideea ca Ucraina să cedeze din teritoriul său pentru a încheia războiul declanșat de Rusia a fost vehiculată de mai multe ori în ultimele zile. Astfel de semnale au venit dinspre Paris și Berlin și chiar Henry Kissinger, fostul secretar de stat american, veteran al diplomației SUA, a lăsat să se înțeleagă că Ucraina ar trebui să renunțe la o parte din teritoriu pentru a pune capăt conflictului.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>O. Arestovici:</strong> &#8211; Ei (rușii &#8211; n.r.) fac presiuni tot mai mari pe front. Și vor să crească presiunea, ar putea încerca din nou ofensive asupra Kievului, Cernihiv, Sumî. Și în același timp (au loc &#8211; n.r.) negocieri de pace. De ce fac asta? Tocmai pentru „aliații” lor occidentali smiorcăiți, care o să spună „Stai, Kremlinul vrea pace! Kievul este cel care nu vrea! Să punem presiune pe ei!. E clar, Rusia are nevoie doar de Zaporojie și regiunea Herson”, iar apoi „Acord de pace în Europa, ucrainenii trebuie să-și tempereze pretențiile!” – am văzut asta chiar în presa americană, în New York Times, și „vom restabili cu siguranță pacea universală în Europa”, și „ne vom întoarce la normalitate”, și „vom trece peste criza alimentară”. O să înjur, sunt extrem de furios după ce am văzut toate astea&#8230;</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>M. Feygyn:</strong>&nbsp;&#8211; Nu te abține!</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>O. Arestovici:</strong> &#8211; O să adăugăm <em>bip</em>-uri și o să spun politicos – Duceți-vă naibii, nenorociților, cu sugestiile voastre (<em>Go fuck yourself, motherfuckers</em> – în engl.). „Negociați pământul Ucrainei”? Sunteți nebuni? Ne curge sânge&#8230; Ne mor copiii, soldații, infanteriștii opresc rachetele cu trupurile lor &#8211; și ei ne spun să ne sacrificăm pământul? Plecați de-aici, nenoriciților, n-o să se întâmple niciodată asta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Traducerea în engleză a fragmentului de interviu a fost făcută de Dmitri, un estonian stabilit în Londra, care traduce din ucraineană în engleză știri și mesaje care se viralizează pe rețelele sociale.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">Arestovych on concessions to <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1f7-1f1fa.png" alt="🇷🇺" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" />: &#8216;go f*ck yourself, with offers like that. ‘Trade Ukrainian land’? Are you out of your f*cking mind? We have children dying, soldiers stopping missiles with their bodies &#8211; they&#8217;re telling us to sacrifice our land? Bite me, this will never happen. <a href="https://t.co/scy7QfwdQP">pic.twitter.com/scy7QfwdQP</a></p>
<p>— Dmitri <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1fa-1f1e6.png" alt="🇺🇦" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> (@mdmitri91) <a href="https://twitter.com/mdmitri91/status/1529556983266914305?ref_src=twsrc%5Etfw">May 25, 2022</a></p></blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph">Și preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a lansat un atac virulent la adresa fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a sugerat, marţi, că negocierile de pace ar trebui să vizeze crearea de graniţe de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum exista în ajunul invaziei ruseşti.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Indiferent de ceea ce face statul rus, există cineva care spune: «Să luăm în considerare interesele sale». Anul acesta, la Davos, s-a auzit din nou. În ciuda miilor de rachete ruseşti care lovesc Ucraina. În ciuda faptului că zeci de mii de ucraineni au fost ucişi. În ciuda a ceea ce s-a întâmplat la Bucea şi Mariupol. În ciuda oraşelor distruse. Şi în ciuda „lagărelor de filtrare” construite de statul rus, în care se ucide, se torturează, se violează şi se umileşte ca pe bandă rulantă”, a declarat liderul de la Kiev, într-un mesaj video postat pe reţelele sociale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa: <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/consilierul-presedintelui-zelenski-despre-ideea-ca-ucraina-sa-cedeze-teritoriu-rusiei-go-fuck-yourself-1952557">Digi24.ro</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/arestovici-despre-ideea-ca-ucraina-sa-cedeze-teritorii-rusiei-go-fuck-yourself.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
