<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>centrul municipal de sanatate publica &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/centrul-municipal-de-sanatate-publica/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 10 May 2012 03:38:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>centrul municipal de sanatate publica &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Chişinăul, oraşul în care decibelii te scot din minţi</title>
		<link>https://timpul.md/articol/chisinaul-orasul-in-care-decibelii-te-scot-din-minti-33673.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/chisinaul-orasul-in-care-decibelii-te-scot-din-minti-33673.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Papuc]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 May 2012 03:38:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Local]]></category>
		<category><![CDATA[centrul municipal de sanatate publica]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[decibeli]]></category>
		<category><![CDATA[zgomot]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/chisinaul-orasul-in-care-decibelii-te-scot-din-minti-33673.html/</guid>

					<description><![CDATA[Chişinăul a devenit bucata de păm&#226;nt unde nu se mai poate respira şi nu se mai poate dormi &#238;n linişte.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Huruit de ascensoare &icirc;nvechite de dimineaţă p&acirc;nă seara. Zgomot ce răsună de pe şantierul de construcţii desfăşurat chiar &icirc;n preajma blocului. Vuiet non-stop de la instalaţiile frigorifice situate chiar l&acirc;ngă fereastra ta de la supermarketul recent inaugurat la primul etaj al blocului. &hellip;Şi neapărat multă muzică de voie bună &icirc;n fiecare s&acirc;mbătă şi duminică ce răsună de la sala de nunţi, amplasată şi ea at&acirc;t de aproape, &icirc;nc&acirc;t, dacă ai dormi cu geamul deschis, ţi-ar pocni timpanele. Cam aşa se trezeşte aproape &icirc;n fiecare dimineaţă un chişinăuian.</p>
<p>De c&acirc;ţiva ani buni, Chişinăul este &icirc;ntr-o fază alertă de construcţie. Se construieşte oriunde. &Icirc;ncontinuu, acolo unde nu se permite sau acolo unde deja nu mai este loc de construit. &Icirc;nt&acirc;i se dăr&acirc;mă, se eliberează şi apoi se construieşte din nou. Fără niciun fel de reguli. &Icirc;nghesuite una l&acirc;ngă alta p&acirc;nă la refuz, aceste &bdquo;obiecte de menire socială&rdquo;, aşa obişnuiesc proprietarii să le numească, ne costă nopţi nedormite, odihnă &icirc;n permanentă gălăgie, nervi &icirc;ntinşi la maximum şi o stare nesf&acirc;rşită de nervozitate. Deşi puţini &icirc;şi dau seama, zgomotul este o bombă cu efect &icirc;nt&acirc;rziat şi ameninţarea cea mai mare pentru sistemul nostru nervos. </p>
<p>Nivelul de poluare sonoră din Chişinău este stabilit de specialiştii de la Centrul Municipal de Sănătate Publică (CSP Chişinău). Anume la această instituţie s-au adresat anul trecut 58 de oameni cu pl&acirc;ngeri referitoare la nivelul ridicat de zgomot la care sunt expuşi zilnic. Specialiştii se deplasează la faţa locului cu nişte dispozitive, numite sonometre. &bdquo;Avem acum nişte aparate mai performante, care sunt foarte precise şi este uşor de lucrat cu ele. P&acirc;nă acum eram nevoiţi să cărăm după noi nişte aparate vechi, ce c&acirc;ntăreau vreo şapte kilograme&rdquo;, povesteşte Maria Olari, medic igienist, care activează &icirc;n Laboratorul Factorilor Fizici, din cadrul CSP Chişinău. Ea spune că şi NMA (nivelul maxim admisibil de zgomot), indicii stabiliţi &icirc;n legislaţie, sunt tot de pe vremea fostei URSS. &bdquo;&Icirc;n RM, la moment, norma admisibilă &icirc;n zonele locative este de 55 decibeli pe timp de zi. Pentru timpul de noapte este mai strict &#8211; norma maxim admisibilă constituie 45 decibeli. &Icirc;n locuinţe, norma admisibilă este de 40 decibeli ziua, iar noaptea cu zece decibeli mai puţin. Aşa prevede regula&rdquo;.</p>
<h1>Dar regula nu e pentru toţi</h1>
<p>Aproape &icirc;n toate cazurile, pl&acirc;ngerile oamenilor sunt motivate, spune specialista. &bdquo;Anul trecut au fost supuse testului de evaluare a sunetului 3000 de obiecte. S-a demonstrat că 447 dintre ele nu corespund NMA. O atenţie deosebită se acordă zonei locative pentru confirmarea confortului acustic, unde au fost efectuate peste 1640 de investigaţii ale zgomotului at&acirc;t &icirc;n orele de zi, c&acirc;t şi &icirc;n cele nocturne. &Icirc;n 87 de cazuri nivelul admisibil a fost depăşit&rdquo;. Cel mai insuportabil zgomot pentru orăşeni pare să fie cel produs de instalaţiile de ventilare a aerului de la restaurante sau din alte localuri, precum şi instalaţiile frigorifice ale supermarketurilor, care sunt amplasate &icirc;n afara magazinului, de cele mai multe ori chiar sub geamurile oamenilor. Disconfortul constă &icirc;n faptul că aceste instalaţii niciodată nu sunt deconectate, ne povesteşte Maria Olari. O altă sursă de gălăgie insuportabilă sunt şi restaurantele sau sălile de nunţi, care sunt amplasate şi activează &icirc;n incinta zonelor locative. Nu mai puţin enervant este zgomotul produs de transportul public, mai ales huruitul troleibuzelor vechi, care pornesc de la ora 5:00 dimineaţa. Specialista spune &icirc;nsă că, &icirc;n ultimele două cazuri, problema nu ţine de instituţia lor. &bdquo;Ce putem să facem cu zgomotul provocat de transportul public?! &Icirc;n mod normal se cere ca locuinţele oamenilor să fie despărţite de o stradă sau de o f&acirc;şie verde, unde să fie plantaţi şi copaci. Aceştia ar reţine zgomotul, dar şi praful. Din păcate, vedeţi cum este construit la noi oraşul. Nu se mai ţine cont absolut deloc de aceste prevederi. &Icirc;n plus, &icirc;n ţările civilizate se construiesc magistrale &icirc;n afara oraşului, pe c&acirc;nd la noi aşa ceva nu există. Iar lumea devine tot mai &icirc;nstărită. Fiecare &icirc;şi doreşte un apartament anume &icirc;n centrul Chişinăului, o maşină, ca să nu se deplaseze pe jos. E greu să te bucuri de linişte &icirc;n zilele noastre&rdquo;, remarcă medicul specialist. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/05-2012/nivele-zgomot.png" width="460" height="321" alt="" /></p>
<h1>Suntem mult mai expuşi riscului de &icirc;mbolnăvire</h1>
<p>Medicii ne atenţionează că zgomotul, mai ales c&acirc;nd acesta depăşeşte nivelul maxim admisibil, este foarte periculos pentru sănătate. Acţiunea lui nu este imediată, doar cu trecerea timpului vom observa că suntem mai obosiţi, irascibili şi neatenţi la ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n jurul nostru. Din cauza stresului, omul nu mai poate dormi liniştit, iar permanenta stare de stres &icirc;i va afecta sistemul nervos. Zgomotul poate genera şi creşterea riscului de accidentare, deoarece contribuie la diminuarea atenţiei şi la scăderea nivelului de percepere a semnalelor de avertizare. &Icirc;n consecinţă, starea de stres contribuie şi la majorarea nivelului de adrenalină &icirc;n s&acirc;nge, care va duce, ulterior, la dereglarea sistemului cardiovascular. Acestea pot conduce la infarct, microinfarct sau atac cerebral, atenţionează medicii de la Centrul Municipal de Sănătate Publică.</p>
<h1>Nervii şi inima vor ceda primele</h1>
<p><strong>Svetlana Tolstaia, doctor &icirc;n psihologie, conferenţiar interimar la Catedra psihologie aplicată, USM:<br />
</strong><em><strong>Zgomotul a fost definit ca fiind un complex sonor nearmonios, supărător şi dezagreabil. S-a constatat că acesta are efecte nocive asupra urechii interne, asupra creierului şi a &icirc;ntregului organism. Numărul de studii asupra poluării sonore &icirc;n Europa este scăzut, datele &icirc;n acest domeniu fiind destul de puţine. Totuşi, &icirc;ncă din anii &rsquo;80, s-a stabilit că poluarea sonoră există, mai ales &icirc;n marile oraşe şi că este &icirc;ntr-o continuă creştere. &Icirc;n ţările europene industrializate, ca Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Austria, Slovacia, Spania sau Elveţia mai mult de 50% din populaţie este expusă la niveluri de zgomot produse de transportul rutier mai mari de 55 dB (decibeli), nivel la care fiinţa umană devine serios iritată.</p>
<p>Există grupuri care pot fi considerate mai sensibile &icirc;n ceea ce priveşte efectele zgomotelor, grupuri cărora trebuie să li se acorde o atenţie specială. Aici vorbim despre elevi, persoanele &icirc;n v&acirc;rstă sau bolnave. Reacţiile acestor grupuri pot fi luate &icirc;n considerare ca semnale de atenţionare &icirc;n ceea ce priveşte efectele pe care ar putea să le aibă asupra altor grupuri de persoane expunerea la niveluri &icirc;nalte de zgomot.</p>
<p>Unul dintre cele mai &icirc;nt&acirc;lnite efecte ale zgomotului, pe timpul nopţii, este tulburarea somnului. Acest fenomen poate apărea şi fără ca persoana afectată să fie conştientă de el, reflect&acirc;ndu-se doar &icirc;ntr-o stare de oboseală ulterioară. Dacă fenomenul de tulburare a somnului se permanentizează, efectele psihologice ale acestuia sunt variate, cuprinz&acirc;nd insomnie, nervozitate, anxietate, depresii nervoase, care, cu timpul, se pot acutiza, devenind cronice. Pentru a asigura un somn lipsit de tulburări de acest gen, este necesar ca intensitatea sunetelor nocturne să nu atingă limita de 55 dB. De asemenea, influenţe negative apar şi &icirc;n ceea ce priveşte performanţa şi productivitatea &icirc;n muncă, prin diminuarea capacităţii de concentrare şi atenţie. Spre exemplu, funcţionarii de birou supuşi unor zgomote discontinue vor produce erori cu 37% mai numeroase dec&acirc;t de obicei. &Icirc;n cazul muncitorilor care efectuează o muncă manuală, randamentul de muncă va scădea cu 33%, &icirc;ncep&acirc;nd cu cea de-a patra oră de muncă, &icirc;ntr-o uzină &icirc;n care funcţionează un ciocan pneumatic.&nbsp;</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/chisinaul-orasul-in-care-decibelii-te-scot-din-minti-33673.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
