<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>citit &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/citit/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 13 May 2022 09:45:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>citit &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Se mai citește…</title>
		<link>https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-100737.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-100737.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 30 Nov 2016 05:41:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[citit]]></category>
		<category><![CDATA[tineri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-100737.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n ultimii cinci-șapte ani s-a tot discutat un subiect actual: mai citesc tinerii astăzi? Citesc mai puțin, deoarece au la dispoziție alte mijloace de informare. De aceea bibliotecile, de tot felul &#8211; școlare, raionale, municipale &#238;ncearcă să atragă cititorul prin diferite proiecte.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Unul dintre aceste proiecte este &bdquo;Municipiul citește o carte&rdquo;, care se desfășoară anual și e organizat de Biblioteca Municipală &bdquo;B.P. Hasdeu&rdquo;. Acest proiect are peste zece ani, dar nu s-a &icirc;nvechit, deși s-ar cere ceva de modernizat, de schimbat formatul. Schimbarea, oricare ar fi, atrage cititorul. Poate ar fi binevenite niște dezbateri clasice sau discuții libere, nu doar comunicări, de cele mai multe ori foarte interesante.     <br />
Biblioteca &bdquo;Alba Iulia&rdquo; și-a adunat cititorii &icirc;n jurul cărții lui Paul Goma &bdquo;Arta refugii&rdquo;. Cei care au citit cartea au menționat două momente importante: cedarea Basarabiei și refugiul intelectualilor peste Prut. Destinul eroului-autor-narator este unul tragic, dar, copil fiind, el vede și lucruri bune: &icirc;nvățătoarea, mama, tata, directorul, care l-au &icirc;nțeles și l-au susținut. Copilul se maturizează datorită condițiilor dificile pe care este nevoit să le accepte. Cei prezenți la eveniment, academicianul Mihai Cimpoi, scriitorul Leo Bordeianu, profesori, bibliotecari, părinți au menționat prezentările cititorilor diferitelor biblioteci. Au fost menționați cei de la Biblioteca &bdquo;Transilvania&rdquo;, mai ales eseurile Mădălinei Nederiță și ale Silviei Bogonovschi. </p>
<p>Al doilea eveniment din cadrul aceluiași proiect a avut loc la BM &bdquo;B.P. Hasdeu&rdquo; și a luat &icirc;n discuție cartea &bdquo;Kinderland&rdquo; a Lilianei Corobca. Sala era ne&icirc;ncăpătoare, mai ales, că autoarea a putut răspunde la niște &icirc;ntrebări prin Skype, deoarece autoarea se află &icirc;n Rom&acirc;nia. Discuția i-a implicat pe toți cititorii prezenți: comunicări, impresii, caracterizare de personaje, probleme, soluții&hellip; </p>
<p>Foarte activi au fost cititorii de la Centrul de Cultură &bdquo;M. Eminescu&rdquo; (sectorul Botanica), care au fost marcați de destinul celor trei copii, protagoniști ai romanului. Au trăit &icirc;mpreună cu ei: &icirc;nstrăinarea, plecarea părinților, maturizarea &icirc;nainte de vreme, jocul &bdquo;de-a mama și de-a tata&rdquo;, adică jocul de-a familia, care demult nu mai este. S-au evidențiat cititoarele Bibliotecii &bdquo;Transilvania&rdquo; Cristina Șendrea, Elena S&acirc;rbu, Adriana Narolschi, care au făcut analiza romanului, comentarea lui și concluzii. </p>
<p>Proiectul &icirc;ndeamnă la lecturi. Oriunde ne-am afla e bine să ai la &icirc;ndem&acirc;nă o carte. O carte &bdquo;de căpăt&acirc;i&rdquo;, care să ne dea răspunsuri la multe dintre &icirc;ntrebările, pe care le au oamenii de toate v&acirc;rstele. </p>
<p><em>Daniela Nagară, <br />
Ecaterina Ermurachi,<br />
cititoare</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-100737.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII: Gânduri… și pulsul timpului de astăzi</title>
		<link>https://timpul.md/articol/scrisoarea-saptamanii-ganduri-si-pulsul-timpului-de-astazi-83997.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/scrisoarea-saptamanii-ganduri-si-pulsul-timpului-de-astazi-83997.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Dec 2015 06:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[citit]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[trecut]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/scrisoarea-saptamanii-ganduri-si-pulsul-timpului-de-astazi-83997.html/</guid>

					<description><![CDATA[Nu ne este cuv&#226;ntul plin de har și de adevăr, nu suntem uniți și dușmanul ne răpune unul c&#226;te unul!... Preoți, luminați pe orice om! Unde e domnul Mateevici?! Unde e&#8230;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Suntem țara lui Cain, &icirc;n care Abel n-a murit de tot&rdquo; (Constantin Noica)</p>
<p>Ființe aproximative &icirc;n piață, ființe aproximative &icirc;n școală, ființe aproximative &icirc;n administrație&hellip; Cu cine ne refacem istoria?! Oare tot răul e &icirc;ntr-o singură persoană? Oare tot răul e &icirc;ntr-o lege str&acirc;mbă? Greșim amarnic. S-au risipit energii cu nemiluita. S-au pustiit sate și școli. S-a umilit ce a mai rămas vertical și statornic. S-a trădat cum n-a trădat nici necuratul. Am ajuns să nu credem &icirc;n nimic. Iluzia și deziluzia ne stăp&acirc;nesc.       <br />
&bdquo;Ne succedem generații și ne credem minunați&hellip; &rdquo; (M. Eminescu) </p>
<p>De la 40, de la nunta tiranilor, c&acirc;te generații am pierdut? Abia să prindem lumina și iar ni se cască prăbușirea. Au fost purtați prin noroi niște neștiutori din 2009 și p&acirc;nă astăzi, de nu mai știu pe ce lume se află. Cu aceștia se poate zidi ceva? Nu, și iar nu! Sus-pușii au dovedit că sunt de paie. Că sunt rușinea unui popor. Cine sunt ei pentru țară, pentru istorie? </p>
<p>&bdquo;Și mută-i gura dulce-a altor vremuri&hellip;&rdquo; (M. Eminescu) </p>
<p>Adevărata noastră patrie e Rom&acirc;nia. Ce am realizat pentru a o avea &icirc;n sufletul și inima noastră? Puțin de tot. Sute și mii de intelectuali nu merg &icirc;n satele noastre, nu duc cu ei lumina dătătoare de viață și g&acirc;nd&hellip; Ocazional și răzleț. Iar minciuna și propaganda putinistă e &icirc;n fiecare zi. Și dodonii, și renații&hellip; Aceasta să ne fie existența adevărată? </p>
<p>&bdquo;Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țăr&acirc;nei, ci a trecutului?&rdquo; (M. Eminescu) </p>
<p>Ce trecut cunoaștem? Ce arhive avem? Ce monumente ne &bdquo;sar&rdquo; &icirc;n ochi? Nici trecutul satelor, orașelor, familiilor nu le cunoaștem ca lumea. Purtați de v&acirc;nturile timpurilor, căutăm salvarea &icirc;n singurătate și pe aiurea. C&acirc;nd vom fi un suflet și un sfat? Oare geniul neamului nu ne-a mai lumina și aduna? Satele și casele fără cărți, fără trecut nu mai sunt născătoare de infinit, de veșnicii. Numiți zece cărți pentru fiecare cetățean din R. Moldova! Sau zece autori care &bdquo;cu o singură frază se pecetluia un destin pentru ani și ani, deseori pentru totdeauna&hellip;&rdquo; (Ion Druță). <br />
Moldoveanul rom&acirc;n din Basarabia a fost și este sub vremi. N-a &icirc;nțeles și nu s-a lepădat de statul totalitar. Iar stele și steaguri roșii &icirc;i cuprindeau vederea. Dodon propagă ideologia lui Putin și a Rusiei imperiale &icirc;n Moldova. Am uitat de represalii, am uitat de regimul totalitar. Lumea cu verticalitate, intelectualitatea națională au fost primele care au umplut lagărele siberiene. Oare a dispărut controlul strict, oare au dispărut organele vechi securiste? Și astăzi mulți lucrează pentru Rusia &icirc;n toate organele din R. Moldova. </p>
<p>Jertfe ale regimului totalitar au fost satele noastre. Ce am &icirc;nvățat? Dodonii și renații vor să ne readucă trecutul. Le vom permite? Intelectualitatea națională trebuie să se hotărască de partea cui se află? De partea adevărului, istoriei, neamului sau va cădea unor profitori și v&acirc;nzători de țară. </p>
<p>&bdquo;Dar c&acirc;ți oameni cetesc, observ&acirc;ndu-se onest dialogurile lui Platon, Iliada, pe Tit-Liviu, tragediile lui Racine, dramele istorice ale lui Shakespeare, tragediile lui Schiller?&rdquo; (Paul Zarifopol) </p>
<p>Ce citesc (sic!) parlamentarii noștri, sus-pușii, intelectualii&hellip; nu l-am găsit &icirc;n răspunsurile, publicate &icirc;n TIMPUL, nici pe Marx, nici pe Saharov, nici pe Eminescu (publicistica), nici pe laureata ultimului Nobel &ndash; Aleksievici. Pe cine preocupă găsirea răspunsurilor corecte la problemele zilnice? Nici dezbateri oneste nu se prea văd. Sute și mii de cărți stau nedeschise &icirc;n biblioteci. Zăbava cititului ne cam &icirc;nconjoară. Și suntem repetenți la provocările veacului. Mereu cu temele nepregătite, mereu dezbinați și nehotăr&acirc;ți &icirc;n toate. </p>
<p><strong><em>Iov Rusnac, pedagog-pensionar, s. Bulboaca, r-nul Briceni <br />
</em></strong><strong>P.S. Aș dori să scrieți și despre satele de la graniță cu Ucraina și din regiunea Odesa.</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/scrisoarea-saptamanii-ganduri-si-pulsul-timpului-de-astazi-83997.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La fiecare cap de locuitor în Republica Moldova revin câte 17 cărţi în limba rusă şi câte 2 în limba română</title>
		<link>https://timpul.md/articol/la-fiecare-cap-de-locuitor-in-republica-moldova-revin-cate-17-carti-in-limba-rusa-si-cate-2-in-limba-romana-60041.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/la-fiecare-cap-de-locuitor-in-republica-moldova-revin-cate-17-carti-in-limba-rusa-si-cate-2-in-limba-romana-60041.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 09 Jun 2014 04:10:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[citit]]></category>
		<category><![CDATA[grafie latina]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[limba română]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/la-fiecare-cap-de-locuitor-in-republica-moldova-revin-cate-17-carti-in-limba-rusa-si-cate-2-in-limba-romana-60041.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n atenţia domnilor:&#160;Nicolae TIMOFTI, preşedinte al Republicii Moldova;&#160;Iurie LEANCĂ, prim-ministru al Republicii Moldova;&#160;Igor CORMAN, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>1. Acum nişte ani reveneam de la Bucureşti, unde-mi apăruse o carte.<br />
La vama moldovenească vameşul mă &icirc;ntreabă grav: <br />
&ndash; Ce aveţi &icirc;n geantă?<br />
&ndash; Cărţi. <br />
&ndash; Vreau să le văd.<br />
Deschid geanta. Ia o carte &icirc;n m&acirc;nă, din cele vreo treizeci cu acelaşi titlu, şi o răsfoieşte. <br />
&ndash; Dar ştiţi că nu aveţi voie să introduceţi cărţile &icirc;n ţară?<br />
&ndash; Eu sunt autorul acestor cărţi, zic, dar vameşul mă pune imediat la punct: <br />
&ndash; Vă cred, dar dumneavoastră o să le vindeţi şi o să aveţi profit din ele. <br />
&ndash; Sunt exemplarele pe care mi le-a dat editura &icirc;n loc de onorariu.<br />
Funcţionarul aşază cartea deasupra celorlalte din geantă şi, cum &icirc;l văd un pic mai &icirc;mbunat, &icirc;i propun: <br />
&ndash; Să vă dau o carte&hellip;<br />
Iau cartea şi-l &icirc;ntreb numele, ca să-i scriu pe ea şi c&acirc;teva cuvinte. <br />
El ezită o clipă, apoi &icirc;mi spune: <br />
&ndash; Domnu&rsquo; Dabija, mai bine daţi-mi 50 de lei. <br />
Şocat de pragmatismul lui, spun: <br />
&ndash; I-o daţi atunci băiatului Dumneavoastră. Aveţi vreun copil?<br />
&ndash; Am. Dar nici el nu citeşte. <br />
Adică va fi şi el vameş, c&acirc;nd va creşte mare. </p>
<p>2. Au trecut de atunci mai mulţi ani şi aproape că uitasem &icirc;nt&acirc;mplarea din tren. <br />
Anul trecut am avut mai multe &icirc;nt&acirc;lniri cu cititori &icirc;n oraşe din Rom&acirc;nia.<br />
&Icirc;ntre altele vorbisem acolo şi despre faptul că bibliotecile din Republica Moldova nu au cărţi. <br />
La 23 de ani de la independenţă, bibliotecile satelor şi şcolilor noastre sunt pline cu carte sovietică. Nici elevii, dar nici profesorii, nu au cărţile care se predau &icirc;n şcoală. <br />
Ce să-i faci, ţară săracă!</p>
<p>3. La &icirc;nceputul anilor &rsquo;90 &icirc;mi telefonase un fost coleg de facultate, Gheorghe R. din Briceni. Mă &icirc;ntreabă: <br />
&ndash; Tu ai citit &bdquo;Baltagul&rdquo; de Mihail Sadoveanu?<br />
&ndash; L-am citit.<br />
&ndash; Vin duminică la Chişinău şi am să te rog să mi-l povesteşti, că trebuie să-l predau elevilor, iar &icirc;n tot raionul Briceni nu se află niciun exemplar de roman. <br />
Ne &icirc;nt&acirc;lnim şi, la un pahar de bere, &icirc;i povestesc colegului conţinutul celebrului roman sadovenian. Amicul conspectează tot ce-i spun. <br />
A doua zi secţia raională din Briceni desfăşoară un seminar pe tema &bdquo;Romanul &bdquo;Baltagul&rdquo; de Mihail Sadoveanu&rdquo;, av&acirc;ndu-l ca raportor pe amicul meu. Acesta conduc&acirc;ndu-se de notiţele pe care şi le-a făcut, le povesteşte profesorilor de limba şi literatura rom&acirc;nă conţinutul cărţii. Profesorii, la r&acirc;ndul lor, &icirc;şi fac şi ei notiţe, după care pleacă, fiecare &icirc;n şcoala lui, ca să le predea elevilor lucrarea inclusă &icirc;n programă. Ulterior, elevii din raion au scris sute de compuneri, &icirc;n care, aşa mi s-a povestit, la numele asasinului Bogza, s-a adăugat şi un prenume, care la Sadoveanu lipseşte: Geo Bogza, care este numele unui cunoscut clasic al literaturii rom&acirc;ne. <br />
Nici astăzi &bdquo;Baltagul&rdquo; n-a ajuns &icirc;n bibliotecile şcolilor basarabene şi&hellip; Geo Bogza, celebrul scriitor, &icirc;l omoară şi acum pe Nichifor Lipan, fiind, la r&acirc;ndul lui, ucis cu baltagul de către fiul oierului, momente pe care elevii le povestesc şi atunci c&acirc;nd ajung la &bdquo;Cartea Oltului&rdquo;.</p>
<p>4. Nimic nu s-a schimbat &icirc;ntre timp. <br />
De ce?<br />
Pentru că o lege aberantă interzice ca tot ce e carte rom&acirc;nească să treacă Prutul.<br />
Iar situaţia cărţii &icirc;n Republica Moldova e mai mult dec&acirc;t tristă.<br />
După mai bine de două decenii de stat independent, bibliotecile din republică sunt &icirc;n continuare ruseşti.<br />
Iată c&acirc;teva date:<br />
La fiecare cap de locuitor &icirc;n Republica Moldova revin c&acirc;te 17 cărţi &icirc;n limba rusă şi c&acirc;te 2 &icirc;n limba rom&acirc;nă.<br />
Din fondul total de carte, care constituia acum c&acirc;ţiva ani 17 milioane 477 000 de cărţi &icirc;n limba rom&acirc;nă sunt: <br />
7 milioane 543 000 de cărţi, adică 43,2%.<br />
Iar dintre acestea din urmă doar 16% sunt tipărite &icirc;n grafie latină, adică 471.437 de cărţi, nici măcar jumătate de milion.  C&acirc;teva exemple pe raioane:<br />
Fondul de carte cu grafie latină &icirc;n raionul Teleneşti (cu populaţie rom&acirc;nească de 91%) constituie 10%, iar &icirc;n raionul Rezina (cu populaţie rom&acirc;nească de 85%) e de numai 13,8%. <br />
Biblioteca Naţională a R. Moldova are doar 8% de carte rom&acirc;nească.<br />
Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova &ndash; 10%.<br />
Şi tot aşa. <br />
La &icirc;nt&acirc;lnirile pe care le-am avut la Cluj, Botoşani, Timişoara, Vatra Dornei am invocat nevoia noastră de carte. <br />
&Icirc;n toamna anului trecut le-am povestit despre această stare de lucruri şi prietenilor care mă invitaseră la Oradea. <br />
Sute de elevi şi studenţi, profesori, medici, ingineri, timp de mai multe luni au colectat &bdquo;cărţi pentru Basarabia&rdquo;. <br />
Şi iată că domnul Teodor David, vicepreşedinte al Asociaţiei &bdquo;Vatra Rom&acirc;nească&rdquo;, m-a anunţat la &icirc;nceputul lunii aprilie că a adunat 5230 de cărţi, pe care intenţionează să le doneze bibliotecilor din Republica Moldova. </p>
<p>5. Şi aici a &icirc;nceput calvarul. <br />
Pentru a trece frontiera fiecare carte &ndash; Mihai Eminescu, Ion Creangă, Grigore Vieru, Mihail Sadoveanu, A. Puşkin (&icirc;n rom&acirc;nă) etc. &ndash; urma a fi supusă unui adevărat purgatoriu.<br />
Aflu că pentru a aduce c&acirc;teva cărţi din Rom&acirc;nia e necesară, ca şi pentru construcţia şoselei Chişinău-Bălţi, de o Hotăr&acirc;re de Guvern. <br />
Umblu după semnăturile doamnelor Monica Babuc, ministrul Culturii, Maia Sandu, ministrul Educaţiei, Valentina Buliga, ministrul Muncii, care i-ar permite basmului &bdquo;Punguţa cu doi bani&rdquo; să treacă Prutul.<br />
Sunt &icirc;ntrebat: cine e beneficiarul? <br />
&ndash; Copiii republicii. <br />
a) Una dintre primele condiţii care mi se &icirc;naintează este ca fiecare  beneficiar (copil) să aibă cont &icirc;n bancă. <br />
Convenim atunci cu dna Claudia Balaban ca h&acirc;rtiile (zeci de documente aberante) să le perfectăm prin intermediul Secţiei Naţionale a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii (YBBI).<br />
b) Mai &icirc;nt&acirc;i li se cere donatorilor o scrisoare cu aproximativ următorul conţinut: &bdquo;Rog să admiteţi o donaţie de carte, cu greutatea de&hellip; kg &icirc;n preţ de&hellip;&rdquo;. Etc. <br />
c) Aici mai e necesară o altă scrisoare prin care noi, cei din Republica Moldova, urmează să acceptăm donaţia de carte. <br />
&ndash; De altfel? &icirc;ntreb. <br />
&ndash; Nu o lăsăm să intre &icirc;n ţară, mi se răspunde. <br />
Ni s-au mai cerut: <br />
d) Descrierea fiecărei cărţi, care să conţină: <br />
1) Titlul<br />
2) Numele autorului<br />
3) Conţinutul cărţii expuse &icirc;n rezumat (La &bdquo;Capra cu trei iezi&rdquo; cei care ne-au adus cărţile au scris o pagină: &bdquo;Lucrarea e despre o capră-văduvă ce are trei iezi, care se confruntă cu lupul exploatator şi criminal &icirc;n serie&hellip;&rdquo;, etc. Şi tot aşa de 5230 de ori, c&acirc;te cărţi conţine donaţia.<br />
4) greutatea fiecărei cărţi;<br />
5) preţul, evaluat &icirc;n valută la cursul zilei de azi.<br />
Mai urma să fie prezentate următoarele documente aberante: <br />
e) certificat sanitar, care să adeverească precum că zonele de unde au fost colectate cărţile &bdquo;nu sunt b&acirc;ntuite de epidemii&rdquo;. <br />
f) certificat sanitar, prin care Ministerul Sănătăţii de la noi confirmă că Rom&acirc;nia nu e b&acirc;ntuită de holeră, ciumă şi alte boli periculoase pentru eventualul cititor moldovean.<br />
i) adeverinţe cu adresele bibliotecilor din republică ce preiau donaţiile şi scrisorile de accept (fiecare &icirc;n parte) ale acestora cu lista cărţilor pe care le acceptă; <br />
k) scrisori semnate de Monica Babuc, ministrul Culturii, Maia Sandu, ministrul Educaţiei, şi Valentina Buliga, ministrul Muncii, care confirmă că această donaţie &bdquo;tranzitează&rdquo; (!!!) Republica Moldova; <br />
l) concluzia Comisiei pentru ajutoarele umanitare de la Ministerul Muncii, după ce le prezinţi cele peste o mie de pagini de h&acirc;rţoage, că ai voie să-i introduci &icirc;n ţara lor pe M. Eminescu, I. Creangă şi pe alţi scriitori umiliţi de birocraţi;<br />
Etc., etc., etc.<br />
6. Am pierdut o lună de zile (de sănătate nu mai zic nimic) şi am perfectat documentele necesare. <br />
Cu ele m-am prezentat la vamă.<br />
&ndash; Ce aveţi? mă &icirc;ntreabă un vameş plictisit. <br />
&ndash; Cărţi.<br />
&ndash; Ce fel de cărţi? De joc?<br />
&ndash; Nu, de citit.<br />
&ndash; De c&acirc;te kilograme?<br />
&ndash; Ce? nu pricep eu.<br />
&ndash; Cărţi de c&acirc;te kilograme? mă &icirc;ntreabă d&acirc;nsul, ca pe cineva care a căzut din lună.<br />
Aici, la vamă, cartea e evaluată &icirc;n kilograme şi litri. <br />
&ndash; Păi, ştiu eu&hellip;<br />
&ndash; Apoi, să ştiţi. C&acirc;ntăriţi fiecare carte şi să-mi spuneţi greutatea lor. Aşa e legea. <br />
&ndash; Sunt 5230 de cărţi. <br />
&ndash; Mie ce-mi pasă?! Asta e problema dumneavoastră. Şi să-mi indicaţi preţul fiecărei cărţi la zi, transformat &icirc;n valută. <br />
&ndash; Păi sunt cărţi colectate de la donatori. Eminescu editat &icirc;n 1965 costă 4 lei, aceeaşi carte editată &icirc;n 1990, c&acirc;nd &icirc;n Rom&acirc;nia a avut loc celebra inflaţie, costa 230.000 de lei.<br />
&ndash; Căutaţi Monitoarele Oficiale ale Rom&acirc;niei din anii respectivi şi faceţi evaluarea &icirc;n euro la cursul zilei de azi. <br />
Telefonez la Bucureşti, Iaşi, Strasbourg, mi se trimit prin poşta electronică evaluările din toţi aceşti ani şi &icirc;ncep calculele:<br />
&ndash; 316 de euro şi 14 eurocenţi, anunţ eu triumfător, după 4 zile de calcul, vama noastră.<br />
&ndash; Deci, scrieţi &icirc;n Declaraţie că introduceţi &icirc;n ţară bunuri &icirc;n valoare de 316 de euro şi 14 eurocenţi, cu o greutate de&hellip;<br />
&ndash; 530 de kilograme şi 14 grame&hellip; <br />
Aici vameşul devine curios şi ia o carte la &icirc;nt&acirc;mplare din una dintre lăzi.<br />
&ndash; Imi-nes-cu, citeşte el bucuros. Aista-i cel care a scris &bdquo;Somnoroase păsărele&rdquo;?<br />
&ndash; Da, recunosc.<br />
&ndash; Iaca la poezia asta am luat eu nota &bdquo;2&rdquo;. Imaginează-ţi, dacă pe atunci erau la vamă oameni ca mine şi nu lăsau cartea să intre &icirc;n ţară, nu aveam eu atunci acea notă proastă, care să mă traumatizeze. Copiii trebuie ocrotiţi de orice fel de stresuri. <br />
&ndash; Desigur, cad eu de acord. <br />
&ndash; Ia spune-mi, cui &icirc;i mai trebuiesc cărţile? Iată eu n-am citit &icirc;n viaţa mea nicio carte şi am ajuns om. Da&rsquo; cărţile prostesc poporul. Şi-s prea multe. Mai mulţi oameni sunt prostiţi de cărţi dec&acirc;t de lipsa lor, zău!<br />
Nu polemizez, că n-are rost. Pentru că aşa, bănuiesc, crede &icirc;ntreg guvernul nostru, dacă acesta &icirc;n patru ani de guvernare n-a putut aboli o lege comunistă, discriminatorie, antinaţională.</p>
<p>7. Acolo la vamă aflu că cei doi miniştri, M. Babuc şi V. Buliga, şi-au pus doar semnăturile, lipseau &icirc;nsă ştampilele ministerelor. Alerg din nou pe coridoarele acestor ministere. <br />
Tirul cu cărţi aşteptase &icirc;n vamă o săptăm&acirc;nă de zile. <br />
&bdquo;Lasă, dragă, că ea, cartea, nu se strică&rdquo;, mi-a spus optimist un funcţionar.<br />
At&acirc;ta umilinţă şi batjocură n-am simţit niciodată &icirc;n viaţa mea. Aş fi dat a lehamite din m&acirc;nă, dacă nu era vorba de nişte cărţi. <br />
Tot la vamă, &icirc;ntre altele mi s-a spus, la ureche, că cele 10000 de titluri de carte pe care acum doi ani preşedintele Traian Băsescu  le-a donat Republicii Moldova nici azi n-au trecut Prutul, din cauza lipsei ba a unui act, ba a altuia. <br />
Edituri, tipografii, şcoli, instituţii de &icirc;nvăţăm&acirc;nt din Rom&acirc;nia au &icirc;ncercat să doneze cărţi pentru bibliotecile noastre, dar au fost &icirc;ntoarse toate &icirc;napoi.<br />
Ţara trebuie ocrotită de carte, niciuna nu trebuie să pătrundă &icirc;n ţară.<br />
&ndash; Dar ţigări, droguri, arme dacă aş fi avut, m-aţi fi lăsat să trec? &icirc;l &icirc;ntreb pe un vameş.<br />
&ndash; Desigur, pentru că, din importul lor se plătesc taxe vamale, dar de la donaţia de carte nu. <br />
La vamă aflu că pentru a &bdquo;devama&rdquo; cărţile, şoferul tirului trebuie să prezinte dovada că el a plătit pentru transport, tot aici ai nevoie de un broker, care ar efectua brokerajul vamal. <br />
&ndash; Unde &icirc;l găsesc?<br />
&ndash; Păi tot oraşul e plin cu brokeri.<br />
Cu ajutorul unor prieteni, găsesc un broker care perfectează declaraţiile. Cu ele ne prezentăm la şeful turei, care urma să-şi pună semnătura sa importantă pe documentul final. <br />
&Icirc;naintea noastră aşteaptă un domn cu barba p&acirc;nă la genunchi.<br />
&ndash;  Vă rog, &icirc;l imploră acela pe funcţionar, nu am dec&acirc;t nişte sticle cu &bdquo;Perla Harghitei&rdquo; şi mi se alterează apa, mi-a crescut barba &icirc;n vamă, că stau aici de la potop.<br />
C&acirc;nd ajung şi eu &icirc;n dreptul şefului, acesta mă salută amabil:<br />
&ndash; Află, domnule, că nimic nu lucrează &icirc;n ţara asta afară de vamă. De aceea ea trebuie respectată. Apropo, c&acirc;t e ora?<br />
Mă uit la ceas:<br />
&ndash; 11.59 de minute. <br />
&ndash; Şi c&acirc;te secunde?<br />
&ndash; 59.<br />
&ndash; Ei, vedeţi! Veniţi peste o oră că a şi &icirc;nceput pauza pentru masă. Pe care eu o stimez, şi aici nici primul-ministru nu mă poate obliga să-mi &icirc;ncalc regimul. <br />
După ora 13.00 şeful semnează.<br />
&Icirc;mbunat, acesta mă pre&icirc;nt&acirc;mpină:<br />
&ndash; Vedeţi să nu aveţi de furcă cu Corupţia. O să vină să daţi dare de seamă cum a fost repartizat fiecare exemplar de carte. Trebuie să aveţi document  pentru fiecare dintre ele. Cui aţi dat-o, c&acirc;nd, unde, şi de ce?!</p>
<p>8. Legea care &icirc;şi zice a ajutoarelor umanitare, &icirc;n care a fost inclusă şi cartea, a fost elaborată &icirc;n 2007 pentru doamna Taisia Voronin. <br />
&Icirc;ntruc&acirc;t prima doamnă (comunistă) a ţării a preluat din 2000 p&acirc;nă &icirc;n 2009 toate ajutoarele umanitare sosite &icirc;n Republica Moldova din SUA, Olanda, Franţa, Germania, de la capitalişti, ca să le repartizeze din partea soţului ei şi a partidului comuniştilor &ndash; şcolilor, satelor sărace etc., &icirc;n calculele celora care au formulat-o nu intra repartizarea, &icirc;n bibliotecile fără de cărţi, şi a volumelor semnate de Eminescu, Creangă, Alecsandri etc. <br />
Cartea trebuia oprită la Prut. <br />
Iar această lege n-a mai fost schimbată de atunci. <br />
9. Aflu stupefiat că legea aberantă contra cărţilor, care &icirc;ngrădeşte accesul acestora dincoace de Prut, e aplicată şi de către vameşii şi grănicerii rom&acirc;ni. Cu vreo 6-7 ani &icirc;n urmă, cunoscutul istoric Alexandru Furtună a fost ţinut arestat şi anchetat la vama din Leuşeni trei zile pentru &bdquo;tentativa&rdquo;  de a trece o valiză de cărţi de specialitate &icirc;n aşchia de ţară din st&acirc;nga Prutului. </p>
<p>10. Niciun popor de pe glob, cred, nu luptă &icirc;mpotriva sa, &icirc;mpotriva cărţilor, a &icirc;nţelepciunii, ca moldovenii. <br />
Imaginaţi-vă că olandezii sau finlandezii, sau lituanienii interzic pătrunderea pe teritoriul ţărilor lor a cărţilor editate &icirc;n limbile olandeză, finlandeză, lituaniană ale clasicilor lor, a literaturii care lipseşte &icirc;n şcoli, care ar judeca precum conducătorii moldovenilor: &bdquo;Dec&acirc;t din Rom&acirc;nia, mai bine deloc&rdquo;.<br />
Se creează impresia că moldovenii &icirc;şi urăsc cărţile &icirc;n limba lor, urăsc clasicii studiaţi &icirc;n şcoli şi fac tot posibilul ca nicio carte să nu ajungă la cititorul care o aşteaptă. <br />
At&acirc;ta timp c&acirc;t Republica Moldova se va teme de cărţi, vom fi cea mai săracă ţară din Europa. <br />
Nu cred că ciracii lui Voronin au dreptate atunci c&acirc;nd afirmă că noi avem nevoie de braţe de muncă, şi nu de oameni cu carte şi că ar trebui să &icirc;nchidem şcolile, că-s prea multe. <br />
Schimbaţi legea criminală, care ne doreşte, nu doar cei mai săraci, dar şi cei mai proşti din Europa, lăsaţi cartea să treacă Prutul, bibliotecile noastre sărace o aşteaptă, stimaţi guvernanţi!</p>
<p>11. Terminasem de scris acest articol, c&acirc;nd &icirc;mi sună telefonul mobil: <br />
&ndash; Alo? Domnu&rsquo; Dabija. Vă salută Primăria municipiului Vatra Dornei. Am colectat de la locuitorii judeţului nostru c&acirc;teva mii de cărţi pentru bibliotecile din Republica Moldova şi m&acirc;ine dimineaţă vom fi cu tirul la vama de la Sculeni, unde vă aşteptăm să le preluaţi&hellip;<br />
&ndash; &hellip;</p>
<p>Nicolae DABIJA</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/la-fiecare-cap-de-locuitor-in-republica-moldova-revin-cate-17-carti-in-limba-rusa-si-cate-2-in-limba-romana-60041.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Citirea unei cărți bune are efecte incredibile asupra organismului tău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/citirea-unei-carti-bune-are-efecte-incredibile-asupra-organismului-tau-53484.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/citirea-unei-carti-bune-are-efecte-incredibile-asupra-organismului-tau-53484.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 07 Jan 2014 11:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Liber]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[citit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/citirea-unei-carti-bune-are-efecte-incredibile-asupra-organismului-tau-53484.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cititul de cărți duce la &#238;mbunătăţirea conectivităţii neuronale şi la  creşterea capacităţii de memorare. Acest efect ar dura, potrivit unui  nou studiu, &#238;nca cinci zile din momentul &#238;n care ai &#238;nchis cartea.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Descoperirea a fost făcută de cercetătorii de la Universitatea Emory din Statele Unite, care au analizat impactul cititului asupra cortextului temporal st&acirc;ng, o zonă a creierului asociată cu receptivitatea de limbaj, după cum notează The Independent.</p>
<p>&quot;Schimbările neuronale pe care le-am observat ca fiind asociate cu senzaţii fizice şi sisteme motorii au arătat că lecturarea unui roman te poate face să simţi că eşti personajul despre care citeşti. &Icirc;ntr-adevăr, ştiam că o poveste te poate pune &icirc;n locul personajului principal, dar nu ştiam că această transpunere are şi efecte de ordin biologic&quot;, a declarat profesorul Gregory Berns, cercetătorul care a condus acest studiu.</p>
<p>21 de studenţi au luat parte la cercetare şi toţi au fost rugaţi să citească din romanul Pompeii, de Robert Harris, publicat &icirc;n 2003. Timp de 19 zile, studenţii au citit seara din această carte şi au fost scanaţi la nivel cerebral a doua zi dimineaţa.</p>
<p>&quot;Chiar dacă participanţii nu au citit din roman &icirc;n timp ce li se scana activitatea cerebrală, totuşi, ei au rămas cu un grad ridicat de conectivitate neuronală. Noi numim acest fenomen activitate de umbră&quot;, a precizat profesorul Gregory Berns.</p>
<p><strong>sursa: evz.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/citirea-unei-carti-bune-are-efecte-incredibile-asupra-organismului-tau-53484.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Am vrea noi să trăim în țara în care copiii orbesc din cauza cititului”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/am-vrea-noi-sa-traim-in-tara-in-care-copiii-orbesc-din-cauza-cititului-48953.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/am-vrea-noi-sa-traim-in-tara-in-care-copiii-orbesc-din-cauza-cititului-48953.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Gherciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 30 Sep 2013 05:21:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[citit]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[editura]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[prini]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/am-vrea-noi-sa-traim-in-tara-in-care-copiii-orbesc-din-cauza-cititului-48953.html/</guid>

					<description><![CDATA[Gheorghe Prini, directorul Editurii &#8222;Știința&#8221; și președintele Uniunii Editurilor, povestește despre problemele cu care se confruntă editurile din R. Moldova și cum ar trebui acoperite anumite deficiențe ale legislației din domeniu.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>&#8211; Vorbind despre lumea editorială &icirc;n Moldova, c&acirc;t este de dezvoltată, c&acirc;t este de sănătoasă concurența dintre editurile din țară?</strong></p>
<p>&#8211;	&Icirc;n R. Moldova sunt aproximativ 300 de edituri, dintre care funcționează 50-100, iar bine funcționează doar aproximativ 30, care publică cel puțin c&acirc;te 50 de titluri pe an. Se editează anual, aproximativ 2500-3000 de titluri. E o cifră mică față de ceea ce se face &icirc;n Rusia, de exemplu, &icirc;n care se editează anual peste 100 mii de titluri. Reiese că oric&acirc;te eforturi am depune, nu suntem &icirc;n stare să asigurăm necesitățile cititorului din R. Moldova. Suntem conștienți de faptul că foarte multă carte trebuie importată din Rom&acirc;nia, Uniunea Europeană, Rusia ș.a. </p>
<p><strong>&#8211;	Această problemă este cauzată de criza economică sau de lipsa autorilor &icirc;n țară?<br />
</strong><br />
&#8211;	Toate țările mici se confruntă cu această problemă, doar că la noi ea se agravează &icirc;n legătură cu situația reală care este &icirc;n economie și cu posibilitățile de cumpărare. Bine&icirc;nțeles că ducem lipsă și de autori. Ne-am ciocnit cu această problemă la editarea manualelor. Noi avem același număr de manuale ca și alte țări, &icirc;nsă nu avem posibilitatea de a alege autori precum o au țările mari. Iar dacă alegem autori buni, n-are cine să fie expertul care le-ar aprecia. Deși Ministerul Educației găsește experţi, adesea recenziile lor sunt contradictorii, se vede că oamenii nu au experienţa şi cunoştinţele necesare. Totuși, problema cea mai mare, nu doar la noi &icirc;n țară, este că majoritatea cărților sunt traduse. Sunt autori de elită, care fac cărți bune, și sunt pur și simplu autori. Ar fi o prostie să edităm o carte scrisă de cineva de la noi, c&acirc;nd același subiect este tratat mai bine de un scriitor străin. Vrem să ne creștem copiii pe cele mai bune exemple&hellip; &Icirc;ntr-adevăr, autorii autohtoni suferă at&acirc;t moral, c&acirc;t și financiar, &icirc;nsă, a fi scriitor nu este o profesie. Toți &icirc;și c&acirc;știgă banii &icirc;n altă parte, foarte puțini trăiesc din scris. <br />
<strong><br />
&#8211; Există concurență &icirc;ntre edituri, &icirc;ntre autori?<br />
</strong><br />
&#8211; Desigur, există concurență la manuale, luptăm pentru scriitorii buni at&acirc;t din țară, c&acirc;t și din străinătate, &icirc;n special, din Rom&acirc;nia. Editurile noastre sunt bine apreciate pe piața cărții de limbă rom&acirc;nă. Avem edituri care se află &icirc;n topul celor mai bune. <br />
Editura &bdquo;Litera&rdquo;, din punct de vedere financiar, &icirc;n tot spaţiul limbii rom&acirc;ne este cea mai mare; &bdquo;Prut Internațional&rdquo; face cea mai bună carte pentru copii, &bdquo;Cartier&rdquo; reprezintă elita tinerilor scriitori. Astăzi, nici o editură serioasă din Moldova nu-și programează activitatea editorială fără a ține cont de piața de desfacere din Rom&acirc;nia. O editură nu este apreciată dacă nu este cunoscută acolo. Da, este greu, &icirc;nsă la fel de greu este &icirc;n toate domeniile.</p>
<p><strong>&#8211;	Se citește &icirc;n Moldova? Aveți pentru cine lucra?<br />
</strong><br />
&#8211;	Se citește, dar puțin. Puțin se cumpără. Conform unor studii, dintr-o sută de potențiali cumpărători, doar 17 persoane vor cumpăra cartea. Iată de ce fără piața din Rom&acirc;nia, noi nu ne putem dezvolta.<br />
<strong><br />
&#8211; Cum aflați ce cărți caută cititorul? Ați realizat vreun studiu?<br />
</strong><br />
&#8211;	De exemplu, 10-15 ani &icirc;n urmă, Moldova ducea lipsă de dicționare, problemă pe care am rezolvat-o, edit&acirc;nd  cele mai diverse lucrări lexicografice, unele dintre ele făc&acirc;nd concurenţă serioasă ediţiilor rom&acirc;neşti. Nu avem capacitatea financiară de a realiza un studiu, &icirc;nsă aflăm ce-și doresc cititorii prin intermediul librarilor, bibliotecarilor și profesorilor. </p>
<p><strong>&#8211; Cum se stabilește relația dintre editură și autor? Cine o inițiază?</p>
<p>&#8211;</strong>&nbsp;Dacă vorbim despre manuale, editura participă la concurs și tot ea caută autori. &Icirc;n domeniile științifice, c&acirc;nd autorii vin cu rezultatele studiilor, noi le publicăm. Pentru colecţiile de carte, invităm autorii care se potrivesc concepţiei elaborate. De exemplu,  &icirc;n cazul colecţiei de carte &bdquo;Lumea vegetală şi lumea animală a Moldovei&rdquo;, care a luat Premiul Național și cel al Academiei Rom&acirc;ne, noi am fost inițiatorii, am elaborat proiectul și noi am selectat autorii. C&acirc;nd este vorba de un titlu separat, atunci autorul lansează inițiativa, iar noi o acceptăm sau nu.<br />
<strong><br />
&#8211; Editura &bdquo;Știința&rdquo; a realizat un număr mare de cărți dedicate lumii vegetale şi lumii animale și ecologiei &icirc;n general. Se observă o creștere a responsabilității societății față de natură?<br />
</strong><br />
&#8211; Sunt multe exemple &icirc;n r&acirc;ndurile oamenilor care &icirc;nțeleg importanța unor specii pe cale de dispariție. Da, sunt și persoane care se folosesc de <br />
aceste informații ca sursă de venit. De exemplu, sunt libelule care costă 1500 de euro și sunt oameni care știu unde pot fi găsite acestea. Din păcate, se face comerț ilicit. Dar o bună parte din populație știe, de exemplu, că primăvara florile din pădure se rup fără rădăcină, pentru ca acestea să crească iarăși la anul.</p>
<p><strong>&#8211; Legislația &icirc;n domeniu este de partea editurilor? C&acirc;t de tangibilă este susținerea statului &icirc;n activitatea voastră?<br />
</strong><br />
&#8211;	&Icirc;n 2000, &icirc;mpreună cu Ministerul Culturii, am elaborat Legea Activității Editoriale, iar Comisia Parlamentară a susținut și aprobat versiunea noastră. &Icirc;nsă, &icirc;ncep&acirc;nd cu 2001, respectiva lege a fost amendată de opt ori, spre rău. Acum, avem instrumentarul necesar pus la punct, după modificările din 2012, conform practicilor europene. &Icirc;n cadrul &icirc;nt&acirc;lnirii recente cu viceministrul Culturii, Igor Șarov, am convenit că tot ce e scris &icirc;n lege se va realiza &icirc;ntocmai, avem susținerea ministrului. Important este ca &icirc;n biblioteci să fie carte bună și nu ceea ce dorim noi, editorii sau scriitorii. Bibliotecarii sunt cei care știu ce solicită cititorul. De altfel, trebuie să susținem tinerii scriitori și cărțile care ar promova imaginea țării. La acest proces ar trebui să participe și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. &Icirc;n lume, statele dezvoltate dau bani editurilor din străinătate pentru a traduce cărțile autorilor lor. Noi suntem unica țară din Europa care nu are stand național la T&acirc;rgul Internațional de Carte. Calea de integrare europeană nu se face doar prin Bruxelles și trebuie să le folosim pe toate.</p>
<p><strong>&#8211; Totuși, v-ați &icirc;mpiedicat și de anumite hotăr&acirc;ri nereușite &icirc;n domeniul editorial&hellip; &Icirc;n 2012 a fost anunțată o licitație care prevedea ca bibliotecile din țară să-și completeze fondurile cu cărți &icirc;n sumă de 10 milioane de lei. Licitația a fost, &icirc;nsă, anulată. Cum interpretați dvs. această hotăr&acirc;re?<br />
</strong><br />
&#8211; &Icirc;nainte, Ministerul Culturii aduna propunerile scriitorilor şi dădea banii necesari Editurii &bdquo;Cartea Moldovei&rdquo;. Din 2012 s-a organizat, conform legii, licitația. Ministerul avea prevăzut &icirc;n buget resursele financiare necesare, &icirc;nsă, atunci c&acirc;nd a venit timpul ca aceşti bani să fie alocați, s-a descoperit că &bdquo;statul n-avea bani&rdquo;. Printr-o notă informativă, reprezentanții editurilor din Moldova am &icirc;ncercat să sesizăm deputații și să-i atragem de partea noastră și să ne &icirc;ntoarcă banii, pentru ca &icirc;n biblioteci să ajungă carte de 10 milioane de lei. Iulian Filip spunea c&acirc;ndva că &bdquo;dacă nu dăm un leu pentru cultură, mai apoi va fi inutil şi va trebui să dăm 10 lei Ministerului de Interne&rdquo;.</p>
<p><strong>&#8211;	Recent ați adresat o scrisoare guvernului, ministerelor Culturii, Sănătății și cel al Educației  cu referire la Regulamentul Sanitar privind cărțile și edițiile pentru copii, care a fost preluat din actele normative ale Federației Ruse. Cum explicați existența acestei legi și cum credeți că va influența aceasta cartea autohtonă?<br />
</strong><br />
&#8211; Dacă ar fi fost o inițiativă bună, ar fi păcat să n-o implementăm la noi. Dacă o vom introduce, noi nu vom mai putea importa carte din Europa. Ce facem? Punem iarăși gard &icirc;ntre noi? Nu cred că autorii iniţiativei au făcut-o chiar at&acirc;t de rău intenționat, dar ei nu și-au dat seama, pentru că nu s-au sfătuit cu specialiști &icirc;n domeniu. Mai mult, &icirc;n acest regulament se spune că cititul este motivul orbirii copiilor. Nu cred că este chiar așa, este ridicol. Există calculatoare, telefoane, televizoare care influențează mult mai mult vederea. Am vrea noi să trăim &icirc;n țara &icirc;n care copiii orbesc din cauza cititului. Dar nu este așa&hellip; </p>
<p><strong>&#8211;	Mulțumesc pentru interviu! </strong>    </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/am-vrea-noi-sa-traim-in-tara-in-care-copiii-orbesc-din-cauza-cititului-48953.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În octombrie, Iaşul va fi capitala literară a Europei de Est</title>
		<link>https://timpul.md/articol/in-octombrie-iasul-va-fi-capitala-literara-a-europei-de-est-48277.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/in-octombrie-iasul-va-fi-capitala-literara-a-europei-de-est-48277.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Sep 2013 14:36:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[citit]]></category>
		<category><![CDATA[iasi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/in-octombrie-iasul-va-fi-capitala-literara-a-europei-de-est-48277.html/</guid>

					<description><![CDATA[Primul Festival Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) a fost lansat oficial ieri. Organizatorii festivalului promit că pentru cinci zile, &#238;n octombrie, Iaşul va deveni capitala literară a Europei de Est.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;&ldquo;Vor veni scriitori din 17 ţări, de pe două continente, traducători, editori, oameni de litere. Vor fi prezenţi 200 de profesionişti ai cărţii &icirc;n ce va fi cel mai important eveniment literar al Rom&acirc;niei. &Icirc;n privinţa amplorii evenimentului, ne apropiem de ce am visat, şi mai avem &icirc;ncă o lună p&acirc;nă să &icirc;nceapă. Un festival este cu adevărat mare atunci c&acirc;nd regreţi că nu ai putut merge la toate evenimentele. C&acirc;nd se &icirc;nt&acirc;mplă trei lucruri &icirc;n acelaşi timp şi nu ştii pe care să-l alegi. Locul unui festival internaţional de o asemenea anvergură, &icirc;n ţara asta, este la Iaşi. Dacă ne iese cum &icirc;l dorim, nu va avea egal &icirc;n toată Europa de Est&rdquo;, a spus Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Rom&acirc;ne.</p>
<p>Optimismul acestuia a fost &icirc;mpărtăşit de toţi oamenii de cultură şi politicienii prezenţi la lansarea oficială a festivalului. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, a comparat viitoarea anvergură a manifestării cu cea a Festivalului &ldquo;George Enescu&rdquo;, aflat &icirc;n desfăşurare la Bucureşti. &ldquo;Noi &icirc;ncă vindem un vis, pentru că nicio manifestare de acest gen din Rom&acirc;nia nu poate fi comparată cu ce se face acum, la Iaşi. Scriitori, traducători, directori de festivaluri literare şi edituri consacrate, critici şi jurnalişti literari, librari şi directori de instituţii de cultură se reunesc &icirc;n cadrul acestui eveniment care va transforma Iaşul &icirc;n capitala literară a Europei de Est. Este unul dintre cei mai importanţi paşi ai Iaşului către obţinerea titlului de capitală culturală europeană&rdquo;, a declarat Adomniţei. Acesta a anunţat şi partenerul &ldquo;platinum&rdquo; al Festivalului, reprezentat de Banca Naţională a Rom&acirc;niei şi guvernatorul acesteia, Mugur Isărescu.</p>
<p>FILIT se va desfăşura &icirc;n perioada 23-27 octombrie. Gala de deschidere va fi susţinută de un spectacol oferit de Opera Naţională Rom&acirc;nă. Timp de cinci zile, &icirc;n intervalul orar 11.00-13.00, se vor desfăşura lecturi publice, &icirc;nt&acirc;lniri &icirc;ntre scriitori, liceeni şi studenţi, ca şi mese rotunde cu traducătorii. &Icirc;n intervalul 13.00-15.00 vor avea loc dialoguri cu cititorii. Acestea vor fi urmate, p&acirc;nă la ora 19.30, de lecturi şi dezbateri &ldquo;Scriitorii &icirc;n centru&rdquo;. După ora 20.00, la Teatrul Naţional vor fi organizate serile FILIT. Pe 24 octombrie va fi organizată o dezbatere &#8211; &ldquo;Scriitorii şi televiziunea&rdquo;, cu scriitorii Stelian Tănase, Mircea Dinescu, Florin Iaru şi Cristian Teodorescu. Pe 25 octombrie, evenimentul central va fi o &icirc;nt&acirc;lnire cu Herta M&uuml;ller, laureată a premiului Nobel pentru literatură. Pe 26 octombrie va avea loc o &icirc;nt&acirc;lnire cu academicianul francez Fran&ccedil;ois Weyergans, laureat al premiului Goncourt pentru literatură, discuţiile fiind moderate de Cristian Tudor Popescu. Ultima zi a festivalului va fi dedicată unei dezbateri &#8211; &ldquo;Scriitor &icirc;n est&rdquo;, cu autori din Basarabia, Ungaria, Bulgaria şi Ucraina.</p>
<p>&Icirc;n paralel cu manifestările Festivalului, &icirc;n perioada 25-27 octombrie, va fi organizat cel mai important t&acirc;rg de carte din Rom&acirc;nia, BookFest. Totodată, liceenii ieşeni sunt invitaţi să desemneze cel mai &icirc;ndrăgit scriitor. &Icirc;n acest scop, va fi constituit un juriu din 20 de liceeni, care vor primi un număr de 5 volume din cele mai reuşite cărţi ale anului. &ldquo;Timp de o lună, p&acirc;nă la festival, cred că vom suspenda şcoala formală. Va fi o lună &icirc;n care vom spune prin şcoli că este momentul să ieşim &icirc;n &icirc;nt&acirc;mpinarea literaturii, a plăcerii de a citi&rdquo;, a spus inspectorul general al IŞJ, Camelia Gavrilă.<br />
&nbsp;<br />
Sursa: zdi</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/in-octombrie-iasul-va-fi-capitala-literara-a-europei-de-est-48277.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se mai citește astăzi în R. Moldova?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-astazi-in-r-moldova-38078.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-astazi-in-r-moldova-38078.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 23 Oct 2012 04:28:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[citit]]></category>
		<category><![CDATA[liviu damian]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-astazi-in-r-moldova-38078.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ca fiecare intelectual, mi-am pus și eu &#238;ntrebarea problematică caracteristică realității noastre: tinerii, adulții mai citesc astăzi?&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Și, din experiența mea didactică cu elevii, am constatat că răspunsul nu este chiar at&acirc;t de funebru. Se citește, poate mai puțin, &icirc;n situația c&acirc;nd IT &icirc;ți oferă condiții mai ușoare și mai rapide de informare. Ba chiar se cumpără și cărți. &Icirc;n familiile tinere nou-formate poți deja vedea un perete strălucind cu cărți, ele fiind o asigurare didactică &icirc;n formarea intelectuală pentru urmași. Școala care, &icirc;n ultimul timp, &icirc;ncearcă să devină prietenoasă copilului, aplică mai multe metode, mai noi, mai vechi, pentru a-l apropia pe elev de carte, pentru a-l convinge de valoarea cărții.<br />
Acesta este și scopul maratonului literar, &icirc;n a cărui cursă &icirc;și antrenează elevii, deja a nu știu c&acirc;ta generație, profesoara Alexandra Tănase, de la Liceul &bdquo;Gaudeamus&rdquo; din Chișinău.&nbsp;</p>
<p>Adevărul, recunoscut cu mare regret de cei care g&acirc;ndesc, este că se citește foarte puțin, iar parteneriatul cu Biblioteca &bdquo;Transilvania&rdquo; (directoare  &#8211; Parascovia Onciu) sau cu alți parteneri educaționali descoperă &icirc;n elevi gustul lecturii, &icirc;i &icirc;ndepărtează de multe lucruri rele, de violența pe care o pot vedea la TV și o pot &icirc;nt&acirc;lni &icirc;n stradă, iar cartea le poate deveni un prieten și un partener pașnic și de &icirc;ncredere. Scopul maratonului este de a crea o cursă bună spre carte care &icirc;i adună pe elevii de la &bdquo;Gaudeamus&rdquo; și la &bdquo;Ceaiul de la ora 4&rdquo; la aceeași bibliotecă pentru a-i cunoaște mai bine pe Adrian Păunescu, Octavian Paler, Cella Serghi, Radu Gyr, sau a nu permite generației tinere să-i uite pe Liviu Damian, Nicolae Vieru, Liviu Deleanu&#8230; </p>
<p>Redescoperirea poetului Liviu Damian a fost și scopul Atelierului de lectură &icirc;n clasa a XII-a al prof. A. Tănase &icirc;n cadrul seminarului DGETS (responsabilă &#8211; Silvia G&icirc;lcă, inspector de limba și literatura rom&acirc;nă), desfășurat la Liceul &bdquo;Gaudeamus&rdquo;. Obiectivul seminarului &#8211; calitatea educației &#8211; a solicitat elevilor &icirc;n desfășurarea atelierului competențe de exprimare și de cunoaștere, prin lectură, a creației poetului L. Damian, a tematicii sale, de &icirc;nsușire a valorilor prezente &icirc;n creația poetului. Dincolo de faptul că elevii au recitat, au comentat poezia, au realizat eseuri &icirc;n baza operei lui L. Damian, prezența surorii poetului, Elena Damian, care le-a mărturisit amintiri frumoase, dar și triste din viața familiei lor, e o dovadă că Salonul de lectură și discuție formează competențe intelectuale tinerilor liceeni. Și dacă puțini scriitori au reușit să-și păstreze verticalitatea, Liviu Damian, spune sora sa, a fost onest și n-a bătut palma cu regimul. At&acirc;t pentru elevi, c&acirc;t și pentru profesorii prezenți la Salonul de lectură, discuția tinerilor despre carte, &icirc;n general, e o dovadă că personalitățile literare din RM, odată ce sunt redescoperite, sunt și citite. O admirație totală pentru generația &icirc;n blugi și asta datorită școlii, profesorului, care, conchide A. Tănase, reușește să &icirc;ntoarcă elevul spre carte, spre lectură. </p>
<p><strong>Silvia Strătilă</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/se-mai-citeste-astazi-in-r-moldova-38078.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
