<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>colectivizare &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/colectivizare/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 21 Apr 2022 12:25:11 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>colectivizare &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Colectivizarea a dus la distrugerea satului românesc</title>
		<link>https://timpul.md/articol/colectivizarea-a-dus-la-distrugerea-satului-romanesc-58244.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/colectivizarea-a-dus-la-distrugerea-satului-romanesc-58244.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Apr 2014 09:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[colectivizare]]></category>
		<category><![CDATA[țărani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/colectivizarea-a-dus-la-distrugerea-satului-romanesc-58244.html/</guid>

					<description><![CDATA[La sf&#226;rşitul lui aprilie 1962, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu anunţau &#238;ncheierea colectivizării forţate a agriculturii rom&#226;neşti. Procesul &#238;ncepuse &#238;n 1949 şi, vreme de 13 ani, ţăranii au fost supuşi unei represiuni sălbatice din partea regimului. Li s-au confiscat păm&#226;nturile, animalele şi uneltele, iar cei care s-au opus au fost arestaţi, deportaţi sau &#238;mpuşcaţi.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Viața clăcașilor de altădată se schimbă de la o zi la alta. Se schimbă &icirc;nspre mai bine, spre mai frumos. Vechile nume de așezări, ca Valea Rea, Valea Seacă, Sărăceni, T&icirc;rzii, Flăm&icirc;nzi sunt astăzi anacronice&rdquo;.</p>
<p>Asa prezenta propaganda bolsevica rezultatul colectivizării forţate a agriculturii rom&acirc;neşti. &Icirc;n ţară totul era minunat, curgeau r&acirc;uri de lapte şi de miere iar ţăranii ajunseseră peste noapte milionari.</p>
<p>Realitatea stătea &icirc;nsă exact pe dos: după 13 ani de abuzuri, atit c&acirc;t a durat lupta sistemului cu talpa țării, ţăranii ţăranii au fost reduşi la condiţia de sclavi ai regimului după ce le-au fost luate cu forţa nu doar păm&acirc;nturile, ci şi uneltele şi vitele din bătătură.</p>
<p>Iar cei care au &icirc;ndrăznit să se opună măreţei construcţii socialiste au avut de &icirc;nfruntat furia represivă a sistemului: au fost torturaţi, aruncaţi &icirc;n &icirc;nchisori, deportaţi sau executaţi sumar.</p>
<p>&Icirc;n numai patru ani de c&acirc;nd veniseră &icirc;n Rom&acirc;nia călare pe tancurile sovietice, comuniştii acaparaseră aproape totul: Guvernul, &icirc;n 1945, un an mai tarziu, prin fraudarea alegerilor din 1946, acaparaseră și Parlamentul, au lichidat orice opoziţie politică &icirc;n 1947, prin interzicerea partidelor istorice şi alungarea regelui din ţară, iar &icirc;n 1948 au confiscat farbricile, uzinele şi băncile.</p>
<p>Singura formă de proprietate privată care mai rămăsese &icirc;n Rom&acirc;nia era păm&acirc;ntul ţăranilor şi ea trebuia lichidată. Comuniştii voiau să controleze totul.<br />
<strong><br />
Războiul cu țăranii</strong></p>
<p>&bdquo;Zorii unei vieți noi se anunțau pentru &icirc;ntreaga țărănime muncitoare din țara noastră. C&acirc;teva luni mai t&acirc;rziu luau ființă primele gospodării colective&rdquo;, afirma propaganda.</p>
<p>Pe ţărani &icirc;i aştepta, &icirc;ntr-adevăr, o viaţă nouă, dar nu cea din filmele de propagandă ale comuniştilor. La finalul celui de-al Doilea Război Mondial populaţia Rom&acirc;niei număra şaisprezece milioane de oameni. Majoritatea cov&acirc;rşitoare, peste douăsprezece milioane, trăia la sate.</p>
<p>Cu ei, cu ţăranii, au dus comuniştii cel mai lung şi mai murdar război. La &icirc;nceput, i-au amăgit, prin legea din 1945 care expropria mosiile mai mari de 50 de hectare pentru a &icirc;mpărţi mai mult păm&acirc;nt săracilor.</p>
<p>Realitatea din satele Rom&acirc;niei era departe de a semăna cu cea din filmele de propagandă. La scurt timp după ce le-a aruncat praf &icirc;n ochi cu reforma agrară din 1945, partidul le-a interzis ţăranilor să-şi v&acirc;ndă produsele pe piaţa liberă.</p>
<p>Legumele, fructele, cerealele, carnea, laptele şi ouăle puteau fi v&acirc;ndute numai statului şi la preţurile impuse de stat, adică la un sfert din valoarea lor reală.</p>
<p>Exclusivitatea pe piaţa produselor agricole nu era de ajuns pentru regim. La scurt timp, comuniştii impun un draconic sistem al cotelor prin care oamenii erau obligaţi să dea statului o parte din tot ceea ce produceau &icirc;n gospodărie.</p>
<p>Numai că partea era at&acirc;t de mare, &icirc;nc&acirc;t ţăranilor nu le mai răm&acirc;nea aproape nimic, uneori nici măcar gr&acirc;u de săm&acirc;nţă. Milioane de familii au fost pur şi simplu ruinate pe altarul construirii socialismului.</p>
<p><strong>Lichidarea proprietății private</strong></p>
<p>Sistemul cotelor a fost doar o etapă din planul comuniştilor de a lichida orice formă de proprietate privată din Rom&acirc;nia.</p>
<p>Pe 2 martie 1949, Ministerul Agriculturii emite decretul cu numărul 83 care stipula trecerea &icirc;n proprietatea statului, ca bunuri ale &icirc;ntregului popor a tuturor exploataţiilor agricole şi a fermelor model cu &icirc;ntregul lor inverntar viu şi mort. Adică tot păm&acirc;ntul ţăranilor şi al moşierilor cu uneltele şi utilajele agricole aferente precum şi cu animalele de povară erau confiscate.</p>
<p>Decretul prevedea şi măsuri represive pentru cei care se opuneau: condamnarea la muncă silnică &icirc;ntre 5 şi 15 ani şi confiscarea totală a averii. Aşa &icirc;ncepea procesul de colectivizare a agriculturii rom&acirc;neşti, de a cărui implementare s-a ocupat personal la &icirc;nceput chiar Ana Pauker.</p>
<p>Țăranii au intrat &icirc;n masă &icirc;n gospodăriile colective, dar nu de bună voie, ci sub presiunea activiştilor de partid, a miliţiei şi a trupelor de securitate. Două sute de mii de ţărani au fost aruncaţi &icirc;n &icirc;nchisori sau deportaţi la sute de kilometri de casă pentru că nu voiau să renunţe la munca lor de-o viaţă.</p>
<p>&Icirc;n timp ce aparatul comunist de represiune &icirc;năbuşea cu brutalitate cea mai mică reticenţă a ţăranilor de a se &icirc;nscrie &icirc;n colectiv, propaganda partidului prezenta situaţia &icirc;n roz: &bdquo;&Icirc;n raionul Huși se afla Gospodaria Agricola Colectiva Octombrie Rosu, din comuna Stănilești. &Icirc;n numai trei ani, colectiviștii de aici au devenit milionari&rdquo;.</p>
<p>După treisprezece ani de c&acirc;nd &icirc;ncepuse, durerosul proces de colectivizare &icirc;n a fost declarat &icirc;ncheiat &icirc;n aprilie 1962. Gheorghe Gheorghiu-Dej a convocat o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale şi adus &icirc;n Bucureşti unsprezece mii de ţărani, aluzie la victimele răscoalei din 1907.</p>
<p>&Icirc;n faţa lor, liderul comunist a anunţat cu emfază victoria definitivă a socialismului &icirc;n Rom&acirc;nia.</p>
<p>&bdquo;&Icirc;n Republica Populară Rom&acirc;nă, socialismul a &icirc;nvins definitiv la orașe și sate. Această victorie ridică pe o treaptă mai &icirc;naltă alianța muncitorească &#8211; țărănească și unitatea moral-politică a intregului popor&rdquo;, spunea acesta.<br />
<strong><br />
Un dezastru pentru economie</strong></p>
<p>Colectivizarea forţată a agriculturii rom&acirc;neşti a fost un dezastru, at&acirc;t pentru cei peste 10 milioane de ţărani, c&acirc;t şi pentru economie.</p>
<p>Oamenii lucrau păm&acirc;ntul, dar nu primeau aproape nimic &icirc;n schimb, aşa că Au ajuns să fure cereale şI legume de pe terenurile pe care le munceau. Au rămas şi c&acirc;teva loturi individuale care au scăpat de colectivizare &#8211; puţin peste zece la sută din suprafaţa agricolă a ţării.</p>
<p>Dar, paradoxal, pe aceste loturi se produceau 30 la sută din totalul de legume şi se creşteau peste jumatate din efectivele de oi, vite si găini.</p>
<p>Iar ţăranii colectivizaţi nu doar că n-au devenit milionari, dar au ajuns &icirc;n mizerie, vieţile lor au fost distruse, iar structura satului rom&acirc;nesc a fost zdruncinată definitiv.</p>
<p>sursa: digi24.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/colectivizarea-a-dus-la-distrugerea-satului-romanesc-58244.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
